1,034 matches
-
pe care societatea modernă, al cărei motor este capitalismul, le dezvoltă ca o condiție emergentă unui "mai mult" și unui "mai bun". Societatea modernă și contemporană nu poate lua forma totalitară a unui calcul algebric. Politica "de calcul" este o reminiscență totalitară! Astfel, în secolul al XVIII-lea, conceptul de "individ" desemna un grup restrâns de cărturari, oameni de elită, fără a avea conotația de astăzi (ceva "fără formă", impersonal și non-distinctiv). Individualitatea era o onoare și un privilegiu regal. De
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Bloch, sau că ar putea fi științe precum matematica, fizica printr-o tratare a evidenței umane prin semne, simboluri, operații, raționamente abstracte și formale sau printr-o "raționalizare" a fondurilor de arhivă. Toate curentele intelectuale din secolul XX au profunde reminiscențe din pozitivism, nu atât din cel comtian, cât mai ales din dezbaterile academice de după Comte și în care Comte nu se regăsește. Istoria scrisă nu este și nu va fi o știință, iar limbajul ei este vital să fie unul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
că între 1926-1927 refuzul a venit mai întîi din partea ISM. Principalul lider al UPSAI din 1921, F. Adler, se află în topul politic al ISM, rămînînd acolo pînă în 1939, cu excepția unei scurte absențe. Să fi păstrat el oare cîteva reminiscențe ale voinței sale unitare din anii 1921-1923? Nu se poate ști, dar este sigur că el a fost, din punct de vedere politic, dependent de aripa dreaptă a Internaționalei (Vandervelde, englezii socialiști din Europa de Nord), opusă cu îndîrjire oricărei perspective de
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
reluare a contactelor a avut loc încă din septembrie 1934 între Adler și un delegat rus, a cărui identitate este necunoscută, dar acest fapt rămîne încă sub semnul întrebării. Rezultatele reuniunii de la Bruxelles sînt destul de modeste. Marcat, fără îndoială, de reminiscențele Conferinței de la Berlin, din 1922, F. Adler caută să definească condițiile unei acțiuni comune cu IC. Recunoașterea din partea acesteia a instituțiilor democratice, suspendarea atacurilor sale împotriva ISM constituie după opinia lui Adler niște date prealabile, necesare unui viitor demers unitar
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Regăsim aici una din liniile de forță ale ISM în care aceste partide figurau la dreapta organizației. Vizibila continuitate integrează totuși aici un element nou: prezența socialiștilor austrieci care aparțineau înainte stîngii din ISM. Această întîlnire se explică atît prin reminiscențele austro-marxismului (posibilitatea unei "revoluții lente", a unei transformări graduale a societății), cît și prin accesul la putere al acestui partid o dată cu Eliberarea, după 11 ani de dictatură, începînd din 1934. Pentru socialiștii austrieci, reunificați după eliberarea Vienei prin fuziunea dintre
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
socialiștii englezi sînt foarte rezervați în ceea ce privește construcția Europei, iar SFIO mai are încă puțin de așteptat. Din cu totul alte motive, de o manieră ce poate părea astăzi bizară, dar care este lesne de înțeles în lumina contextului de atunci, reminiscențele istorice au un rol important; același lucru se întîmplă și cu SPD. Chiar înainte de semnarea acordului de înființare a CECA, în aprilie 1951, cu numai două luni înainte de constituirea Internaționalei Socialiste, majoritatea socialiștilor germani se opune deschis planului R. Schuman
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
să apară surprinzător la un conducător socialist, iar indignarea nu servește la nimic; trebuie mai ales să încercăm să înțelegem mecanismele intelectuale și psihologice care, la acest început al anilor '50, determină o asemenea analiză. Ea își găsește fundamentul în reminiscențele foarte vechi, dar întotdeauna vivace care au existat, larg răspîndite, în ansamblul forțelor politice, în acești ani de după cel de-al Doilea Război mondial: rivalitatea franco-germană, ca să nu mai vorbim de ura dintre largile fracțiuni de cetățeni din aceste două
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
în istoria sa, socialismul este învins de naționalism, din punct de vedere ideologic, politic și strategic. Într-un context complet diferit, cel al Europei de la începutul anilor '50, opoziția dintre socialism și naționalism va sta la originea multor confuzii și reminiscențe istorice, lesne de înțeles, pertinente în ceea ce privește validitatea lor în dezbaterile legate de construcția europeană. Trecutul este de o asemenea natură încît, într-o primă fază, socialiștii vor avea un rol pasiv și chiar negativ: democrații creștini vor fi aceia care
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
deocamdată nervuri, trasee spre moarte". Virgil Podoabă are sagacitatea de a defini arta narativă zaciană ca pe un "mixt psihologic memorie-imaginație". Din repertoriul căruia face parte și "oniro-patria", patria din vis redobândită, maramureșeană și deopotrivă sibiană, balsam sufletesc generator de reminiscențe livrești dar și de dor de un loc fără nume, de un timp ireversibil, "spre zona intemporală sau imemorială a ființei". (V. P. face trimitere spre Kant, dar mai ales spre Starobinski cu al său "Concept de nostalgie".) Abordând personalitatea
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
vorba de lucruri "refulate îndelung", cum singur crede Autorul despre personajul său. Vom numi complexul "Dama cu camelii" și îl vom pune în evidență într-o paranteză despre tematică în sfera Personajului. Nu avem probe care să ateste prezența unor reminiscențe de lectură cu efect considerabil asupra unui cititor tînăr și pasionat, avid și deschis subiectului. Bruioane, documente literare anterioare cu mult publicării romanului conțin însă elemente clare în privința influenței romanului lui Alexandre Dumas fiul asupra viitorului romancier. Le putem percepe
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
se poate naște dintr-o simplă mistificare, imaginea ei nu va mai putea fi recuperată niciodată întreagă. RE-SCRIEREA INTERTEXTUALĂ. LA DAME AUX CAMÉLIAS "Transcendența" textuală se manifestă și în construcția personajelor. Dacă un titlu precum Patul lui Procust este unul "reminiscență", conform opiniei lui Liviu Călin (de la Léon Daudet, Le lit de Procuste, al cărui rezumat ar fi apărut în "Flacăra" condusă de C. Banu, în nr. 15 din 26 ianuarie 1913), este posibil ca influențele unui subconștient de lectură să
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
n.n.). Fără un înalt accent subiectiv, oscilând între obiectivitate epica și lirism, d. Petrescu, neatingând soliditatea construcției caracterelor, reduce lirismul la procedeul melodramatic al coincidentelor fatale"1. Nici bruioanele obsesionale ceva mai reușite din Paianjenul negru ("obsesia enigmei păianjenului negru reminiscența dintr-un vers ce a determinat carieră mizera a actorului ambulant Tărcuș și care se materializează cu o stăruința stupida și totuși tainica, tulbură, cu elementul ei confuz, creația obiectivă") nu îl conving pe critic decât cel mult că "aci
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
pentru guvernanță atrăgător-parșivă a copiilor lui Alexandru, alături de care protagonistul va experimenta, ceva mai tarziu, si gustul amar al eșecului matrimonial. Încă din debutul părții a doua a filmului, spectatorul care își mai propune să identifice în ficțiunea lui Daneliuc reminiscențele lecturii din Cezar Petrescu trebuie să se recunoască, practic, învins. Pe scheletul epic din Omul din vis regizorul articulează un spectacol cinematografic fără nici un precedent românesc, care stă, indiscutabil, sub semnul alunecării insinuante, demonice înspre o moarte care nu dovedește
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
lectură să se reorienteze spre clasici și autori deja consacrați în societățile occidentale, din ce in ce mai conservatoare și hedoniste, în care abundă remake-urile și come-back-urile, ceea ce este recunoscut și cunoscut. Panoramă este completă dacă la toate aceste considerente adăugăm cele referitoare la reminiscențe ale ideologiei postcoloniale și antiglobalizare care implică lupta contra influenței dăunătoare a Occidentului, proprii țărilor latino-americane, consecințele acestor postúri "multi-culti" fiind dezastruoase și contraproductive pentru literatură și arta. Marele paradox spune istoricul literar Marc Jiménez -constă în faptul că aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
toarnă apă moartă să steie sângele și să se prindă pielea, apoi îl sropește cu apă vie. Se trezește ca din somn, recunoaște ajutorul fetei de împărat, primește binecuvântarea unchiului său și împărăția totodată. Întâlnim în acest final motivul moarte-somn, reminiscență a credințelor mitologoce antice, unde totdeauna zeul somnului este fratele zeului morții. În concepția populară românească moartea este somnul de veci. Formula finală, mai amplă ca de obicei, poartă pecetea originalității autorului: Ș-apoi fost-au poftiți la nuntă: Crăiasa
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
toată, până în cele mai mici amănunte, albă, cu totul și cu totul albă"426. Intruziunea agresivă a socialului în vis, prin culoarea specifică bolii, alb, exprimă clar, în cazul de față, existența unui alt ,,nivel de realitate" care păstrează însă reminiscențele realității din care eul provine. Pentru ca eul să aibă experiența unică a unui ,,subiect transcedental", punctul final al ,,căutării identitare", trebuie să-și ,,deschidă teritoriul interior unei dimensiuni mai vaste și mai stabile în același timp decât ce posedă în
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
unui ,,subiect transcedental", punctul final al ,,căutării identitare", trebuie să-și ,,deschidă teritoriul interior unei dimensiuni mai vaste și mai stabile în același timp decât ce posedă în prealabil"427. Altfel spus, visul personajului blecherian trebuie să se elibereze de reminiscența socialului. La Blecher, topologia pe care o propun diferitele ,,niveluri de realitate" pe care eul narator le accesează prin intermediul spațiului oniric este foarte importantă pentru definirea modului în care nivelul de realitate se distanțează sau nu de ,,identitatea locului" din
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
unde dormeam și unde lumina venea prin plafon" devine ,,o insulă proprie și secretă, un oraș al meu viu și animat 431. Fragmentele surprind imaginea ,,subiectului transcendent" care reușește instalarea într-un ,,nivel de realitate" în care nu mai există reminiscențe ale realității unidimensionale. Cu toate acestea, finalul textului întărește ideea că armonia între ,,ființa individuală" și ,,ființa socială" nu se poate realiza. Experimentând diferite ,,niveluri de realitate", reușesc oare personajele blecheriene să aibă o ,,atitudine transdisciplinară"? Să ,,păstreze o orientare
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
prin intermediul exaltării imaginative. Spiritul valorificator al omului nu creează valorile. Acestea preexistă independent de el. Spiritul uman ar trebui să redescopere valorile-călăuză din cauză că omul este expus opțiunii valorificatoare între o multitudine de dorințe contradictorii. Supraconștiința etică nu este altceva decît reminiscența biogenetic imanentă a unității originare preconștient impulsivă, instinctiv călăuzită și scutită de orice rătăcire, devenită la nivel uman instinct supraconștient, imperativ etic al reunificării armonioase a dorințelor multiple în vederea satisfacerii lor raționale. Valorile autentice ale supraconștiinței etice reprezintă armoniile gîndirii
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Michel Foucault, 2000, pp. 12-13. 172 Eduard Pamfil, Doru Ogodescu, 1974, p. 85. 173 Ibidem, p. 87. 174 Ibidem, p. 106. 175 Eduard Pamfil, Doru Ogodescu, 1976; pp. 61-63. 176 Brânzei: "Prima categorie de contradicții decurge din opoziția psihiatrului față de reminiscențele mentalitgății despre "inutilitatea"și sensul "periculozității" bolnavului mintal. A doua categorie de contradicții apare în raporturile dintre medicul psihiatru și suferinzii psihogenetici la limită cu normalitatea, care, la rândul lor, se subîmpart în nevrotici, egofobi și dizarmonici egofili. A treia
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
structură seniorială a proprietății și relații sociale ferm ierarhizate între diferitele pături socio-economice. Acest tip de societate se suprapune practic în totalitate peste statele arabe propriu-zise, plus Malta, dar cu excepția Saharei Occidentale. societăți predominant rurale, în care se mențin puternice reminiscențe de organizare tribală, cărora li s-au adăugat o serie de tare sociale și economice, ce-și au sorgintea în perioada experienței coloniale. Deși este o categorie în restrângere la nivel mondial, cuprinde toate statele arabofone mixte de pe bordura sudică
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
moderne, mai largi, prin mijlocul țesutului urban întortocheat, procedură aplicată la Tripoli, Tunis, Bagdad, Damasc, Ryad, Dubai, Masqat. Planul rectangular, caracterizat printr-o rețea de străzi perpendiculare, este puțin descifrabil în interiorul organismelor urbane arabe, iar acolo unde există, este o reminiscență a orașelor antice preislamice. Orașul antic Naucratis a fost întemeiat de fenicieni în delta Nilului după un plan rectangular, ce se regăsește, parțial, până astăzi în structura orașului actual Kom Gieif, iar Alexandria mai păstrează unele sectoare cu plan în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
nu-i nici ce bea, nici ce paște/ Eu l-am adus să se-adape/ din nesfârșirea unicei ape/ fără izvoare/ O, Doamne, cu câtă sete/ bea calul alb din râul Lethe". Și în alte câteva artes poeticae apar posibile reminiscențe ale unor lecturi orfice, care în ecuația scriiturii lui Nicolae Turtureanu vor avea o finalitate bine camuflată într-o retorică elegantă, adesea plurietajată: echivalența dintre poezie și ritualul sacrificial. Lăsându-se în voia torturii creației (undeva apare imaginea unei autoflagelări
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
care să se sfârșească drumul său, inclusiv prin găsirea unor certitudini: toți se descalță și șovăie / în căutare. În versurile din volumul Ape și pământuri dramă eului doritor de răspunsuri era de natură religioasă, ținta căutării părând a fi Dumnezeu. Reminiscențele acestui filon religios revin sporadic în toată creația să din anii succesivi, semn că divinitatea creștină constituie pentru poet chipul nevăzut al lumii. În primele poezii din anii treizeci suflul schimbării, sugerat de imaginea vântului puternic, însoțește frecvent nașterile, metamorfozele
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
și invizibil constituind, uneori, un semn al religiozității ce concentrează efortul spiritual al ființei. Giuseppe Zagarrio consideră că structura spirituală a poetului poate fi privită că pe o formă de panreligiozitate laico-mistică, compusă din diferite elemente: străvechi credințe orfice păgâno-creștine, reminiscențe medievale augustiniano-petrarchești și mai recente cuceriri ale rațiunii, pascaliene sau carteziene.364 Dorința lui Quasimodo de a cuprinde și de a dialogă cu invizibilul se reflectă, aminteam, în motivul recurent al fitomorfozei: Deschid iar brazda / ce a mea e și
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]