2,146 matches
-
temple sunt admirate abia după ce au devenit ruine. • Chelul invidiază și părul nimerit în supă. • Și ideile demisionează. În fiecare noră se formează încet, încet viitoarea soacra. • Nu toți sfinții cred în Dumnezeu. Uneori ai de ales între regrete și remușcări. Dacă nu vorbești pe nimeni de rău, nu ai dușmani, dar... nici prieteni. Nu poți fi indiferent la necazurile altora... • Nici nu sunt! Adesea mă bucur. • Și capodoperele au defecte. • Revenim la locul crimei mai ales când nu suntem vinovați
NECAZURI & REGRETE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/344682_a_346011]
-
o problemă și simt nevoia să vorbesc cu cineva să-mi descarc sufletul așa poate că voi găsi puțină ușurare pentruca nici noaptea nu pot dormi mă zvârcolesc în așternut întorcându-mă când pe o parte când pe alta propriile remușcări mă torturează și nu este numai asta nu știu cum să procedez în situația în care mă găsesc. Uite despre ce este vorba acum câteva luni am fost la sfârșitul săptămânii acasă că de obicei iar sâmbătă seara mă invitat un prieten
LA RASCRUCE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1217 din 01 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350657_a_351986]
-
puțin prezent. Nu mai suntem prezenți în prezent. Stăm ca o liniuță de unire între așteptare și răspuns. Între acolade, cu satisfacție și decepție. Vine peste noi publicitatea. Sau breaking news. Capitulați, în fața celei mai rele amăgiri. Cu regrete și remușcări. Va trebui să inventăm un alt cuvânt pentru neputință. Pentru suferință. Pentru furie. Pentru nedreptate. Pentru trădare. Pentru abandon. Ai cui suntem? Ai cui mai suntem? Ai cui am fost? Ai cui vom fi? Cine ne dă răspunsul? Noi înșine
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Citesc și mă crucesc ! Văz și nu-mi vine a crede ochilor ! Mai că-mi vine să-mi schimb dioptriile la ochelari ! Fondul Monetar Internațional, prin economistul său șef, Olivier Blanchard, declară, fără umbră de remușcare, că a greșit. Pur și simplu nu a fost în stare să prevadă că austeritatea va afecta grav creșterea economică ! Erori în prognosticul de creștere și multiplicatorii fiscali devine documentul-dovadă în care se asumă, negru pe alb, greșelile FMI. Ce-
PRIVESC ŞI NU MĂ SATUR... CA MÂŢA-N... de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 751 din 20 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359266_a_360595]
-
s-a prăbușit cu un trosnet puternic un brad bătrân, scoțându-și afară cu totul rădăcinile din pământ, arătând acum ca un cort sălbatic ce va fi un adăpost bun, la vară, când vor veni ploile Disperat și plin de remușcări, bâjbâiam încă după oile mele pe întuneric. Dintr-odată îmi trece ceva ciudat prin gând: poate că oile mele s-au întors singure acasă! Mare mi-a fost atunci bucuria, dar și uimirea deopotrivă când, ajuns și eu acasă, descopăr
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
în dreptul cuplurilor la comunicare Și în revanșa asupra Desdemonei și a lui Othello. Vreau să-ți spun că, și dacă ne-am reîntâlni, Și ne-am reîmpăca, eu tot n-aș avea ce reproșuri să-ți fac, Mă domină propriile remușcări și aud, în permanență, Un urlet-de-fiară-în-comă, în creierul meu. Încep să-nțeleg și să iert felul bezmetic în care Le-ai făcut toate, ca să ne despărțim și ca să mă Poți determina să pricep că e vorba de o clipă A
ANA -MARIA PAUNESCU : FESTIVALUL INTERNAŢIONAL ADRIAN PĂUNESCU – EDIŢIA I-CRAIOVA 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360427_a_361756]
-
iert și acest sacru act criminal, din care m-am Salvat fără ajutorul tău, împotriva dorinței tale, Pentru c-am avut norocul unei vitalități revanșarde Și pentru că nu puteam muri, lăsându-te în voia sorții Și asuprită de eventualele tale remușcări ulterioare. Supraviețuiesc și te salut Supraviețuiesc și te salut, înstrăinata mea iubită, Și te anunț că, pentru iertarea acestui păcat al tău, Împotriva mea, și de care nu te credeam în stare, Voi termina Catedrala începută, cu tine, cândva, Și
ANA -MARIA PAUNESCU : FESTIVALUL INTERNAŢIONAL ADRIAN PĂUNESCU – EDIŢIA I-CRAIOVA 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360427_a_361756]
-
secretele mai bine decât le știi tu însăți, Dar sunt așa de gelos, încât tresăream involuntar Atunci când se întorcea ecoul vocii tale la tine, Și n-aș avea puterea să divulg tainele tale fără Să înnebunesc de rușine și de remușcare, în toată Dragostea și gelozia cu care te înconjur, de la Distanța de două destine, care nu se mai conjugă. Ești rana mea Trebuie să spun, totuși, un fapt care te privește, Retrasă cum ești în casa părinților tăi neputincioși, Ca
ANA -MARIA PAUNESCU : FESTIVALUL INTERNAŢIONAL ADRIAN PĂUNESCU – EDIŢIA I-CRAIOVA 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360427_a_361756]
-
Îl rog pe Creator să-mi spună, Care e drumul meu cel neted Sau care-i calea cea mai bună? Tot întrebând, timpul trece, Tacit își face mersul, Și nimic nu va mai drege Cât cuprinde Universul. Uităm fără nicio remușcare Că am rostit niște cuvinte, Cu promisiuni atât de rare Nu le mai ținem minte. Turda August 1966 Referință Bibliografică: Calea cea mai bună / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 394, Anul II, 29 ianuarie 2012. Drepturi de
CALEA CEA MAI BUNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360566_a_361895]
-
temnița orbilor, nu poți găsi nimic plauzibil, toți te încurajază, te ridică în scări, dar calul a plecat. ți se spulberă zăpada în față, înoți prin ea, îți găsești picioarele mergând undeva unde? nu știi unde. dinspre trecut te lovesc remușcările, un pui de dojană îți crește în suflet faci aripi odată cu el, vrei să zbori, ai în față prăpastia. o privești lung, îți simți moi brațele cad pur și simplu pe jos, ești sigur că te-ar părăsi pentru femeia
INTRI ÎN TEMNIŢA ORBILOR de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360631_a_361960]
-
context, e firesc să nu-și dorească nimeni să fie recunoscut. Nu e aici locul pentru sarcasme ieftine, dar mă întreb realmente ce impresie mi-ar face dacă aș recunoaște într-un penitent pe managerul unei bănci falimentare, chinuit de remușcări după ce a privat sute de clienție de economiile lor pe viață? Revenind la convoi și la uniformele penitenților cu glugi, cu sau fără coif, merită menționată importanța pe care o au nu doar forma ci și nuanțele straielor lor. Culorile
SEMANA SANTA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360184_a_361513]
-
cu realitatea ei dură îl lovise din plin, iar lui în acele momente stând pe puntea acelui vas de pasageri îi venea atât de greu să accepte că viața lui se derulase în acel mod. Acele clipe de amintiri și remușcări erau atât de dureroase pentru el. Era ca un om ce stătea în fața filmului propiei vieți, nemulțumit de modul cum se derulase viața sa, neînțelegând pe deplin faptul că în mare parte acel film al vieții lui se derulase în
UN OM SINGURATIC de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359775_a_361104]
-
fior rece mortuar pe spinare și făcându-se palida la fața urca pe scări până la sursă sunetului.Karon nu observă că în timp ce cânta se făcu liniște în jurul ei și deschizând ochii,o zări pe mătușa cu o fată plină de remușcări și cu lacrimi în ochi iar pe invitați aplaudând performanta.Stergandu-si lacrimile și zâmbind cu mare greutate,Elisabeth se apropie de ea și mangaind-o pe umeri o felicită și îi spuse că e foarte mândră de nepoata ei
KARON,CAP 4 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359780_a_361109]
-
a se apropia de mine și nu prin intermediar, cum aș reacționa?. Gândul devenise treptat obsesie. Dar eu nu doresc să merg spre acest drum care mi se deschide, nu de nevoia mea ci de gândurile prietenei mele. Poate are remușcări față de soțul ei și ar dori să nu fie singura? Ar fi posibil să intervină plictiseala. Ar trebui să-i propună soțului o excursie, să iasă undeva din bărlogul unde hibernează. Altfel, gândurile sugerează altele, se dezvoltă, se prelungesc, se
MPREVIZIBIL (2) de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359784_a_361113]
-
pulsează furios, biciuiește arterele trupului, adâncurile creierului. Explozia lichidului roșu iți inundă ochii, gura ... simți gustul metalic, iute. « Aruncă-te ... aruncă-te ... ce aștepți ? Lașule ! » « Nu asculta! Se prăbușea alunecând. Ceva îl susținea,căderea era lină. Mai jos de iadul remușcărilor nu era nimic ... vid ... Vârtejul nebun îți scurmă creștetul, dangăt de clopot, bubuituri insuportabile Spirala a smuls în calea ei ultima rămășiță de viață. Nemiloasă sfâșie din carnea și spiritul tău ... cățeaua în doliu, nesătulă. Întuneric ... întuneric de smoală ... dens
DEZILUZII de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345233_a_346562]
-
inegal de forțe (moral sau fizic), în fața străinilor răspunsul nostru în anumite contexte nedrepte este adesea voalat, diluat față de cum ne-ar plăcea (în lumea noastră ideală) să fie. Mergând pe aceeași linie a umilirii fără prea multe ezitări și remușcări, apare o altă întrebare: ce simt copiii atunci când sunt loviți, bruscați sau agresați verbal chiar de către părinți, mai ales că adesea nici nu știu că au greșit? Cum să decodifice ei oare această îngânare schizoidă dintre dragoste și palmă? Așadar
Data viitoare când vei mai țipa la copilul tău „obraznic”, imaginează-ți cum reacționezi când șeful tău ridică tonul într-o ședință () [Corola-blog/BlogPost/338719_a_340048]
-
lor i se prosternă la picioare și spuse: - Sire, suntem foarte triști că fratele nostru trimis de Sfântul Părinte, dovedindu-se a fi, nu numai un mincinos fără pereche, ci și foarte bețivan, ba chiar necuviincios față de Grande Madame, din cauza remușcărilor, s-a aruncat din înaltul turnului și pieritu-au el la fel de nevrednic precum a trăit. Însă noi, vigilenți și cu mare credință pentru Măria Ta, am reușit să salvăm aparatul acela miraculos cu care v-a consultat. Iată-l! Așteptăm poruncă
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
manageri prieteni cu cei de mai jos care erau conștienți că sunt duși cu preșul, dar nu știau cum să reacționeze. Politețea, lipsa asertivității îi bloca. Explodau ocazional, se enervau de-a dreptul, și apoi se chinuiau zile întregi de remușcare. Suntem departe de a avea o cultură organizațională a meritocrației în multe din grupurile de lucru românești, mari sau mici, fie ele la nivel corporatist sau de dugheană. Ne angajăm prietenii, rudele acolo unde putem. Avem, profesional vorbind, multe structuri
Șeful de gașcă e deseori un manager prost. Povestea Anei sau până unde poate merge prietenia dintre șefi și subordonați () [Corola-blog/BlogPost/338281_a_339610]
-
părinți, hai că până la urmă intru și eu, chiar dacă, evident, nu vreau să o supăr pe doamna elegantă de la intrare, care îmi transmite că nu prea e în regulă. Da, nici eu nu am zis că e în regulă, dar remușcările m-au ținut până la intrarea în sală. Găsesc imediat un loc la marginea penultimului rând, în spatele meu alte două locuri au rămas goale ... avea o doză de adevăr și puștoaica-voluntar de la TNB. Piesă fără pretenții, au scos și actorii - Mariana
„Hai, lăsați-ne să intrăm, e prima noastră seară fără copil...” Cum să îndupleci pompierii să te lase în sala de teatru când nu ai bilet () [Corola-blog/BlogPost/338630_a_339959]
-
fiindcă vine preotul, vine învățătorul, vine și jandarmul! să nu lipsească nici un trup și nici un suflet! cine îndrăznește să nu fie la fața locului, va fi să fie dat afară din atenția comunității și va fi să fie condamnat la remușcare pe viață!... Sigur că da!...Nimeni nu se uită la ceas, nimeni nu întreabă cât e ora, nimeni nu are nerăbdare. Toți stau cu privirea spre miazănoapte și-și cercetează umbrele. Încă nu-s drepte, nu-s perpendiculare pe nord
Situaţie de urgenţă pe maidanul cu trei fântâni (I-IV) () [Corola-blog/BlogPost/339998_a_341327]
-
dus că caute copaci potriviți pentru intențiile lor...și, când s-a întors, cel rămas să aibă grijă de car l-a confundat cu pădurarul, a tras cu pușca-n el și l-a ucis pe loc...apoi, fără nici o remușcare, l-a lăsat cu tot cu căruță și cu boii înjugați într-o pădure de salcâmi și în viscol, aproape de sat...(cum tragic și clar zugrăvește prozatorul Ion Avram în romanul său de căpătâi, “Așteaptă-ne, Lazăre!”)...și cum Vasile al lui
Situaţie de urgenţă pe maidanul cu trei fântâni (I-IV) () [Corola-blog/BlogPost/339998_a_341327]
-
putea, dar cred să s-a săturat și Dânsul de intervenții inutile! Mizează pe siguranța că cești draci și drăcușori sub acoperire/figură omenească își taie craca de sub giugleie, cum pădurea lui Hurduc și alte păduri, și El scapă de remușcări! Ar putea să dea cu Calea Lactee de Pământ? Ar putea, însă bietul Pământ, mititelul, abia de mai suflă sub presiunea Tartorilor de Apus și de Răsărit, și asta-i mai trebuie Acum, când Demiurgul încă mai speră, încă mai crede
Dumnezeu nu circulă pe Facebook (I+II+III) () [Corola-blog/BlogPost/340040_a_341369]
-
frumoasă, umbrită de vestea ca Aaron a murit în război. Când află tragedia, Adam are un atac cerebral. Caleb se simte vinovat pentru ambele întâmplări, dar, tatăl aflat pe patul morții îl iartă și îl binecuvantează. Îl eliberează astfel de remușcările ce l-ar fi marcat toată viața. VIAȚA ȘI DRAGOSTEA Este transparentă propunerea autorului de a citi acest roman prin prisma legendei biblice despre Cain și Abel. Cartea vorbește și despre un anume tip de relație între părinți și copii
John Steinbeck: La răsărit de Eden. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339290_a_340619]
-
ironia sterila, desconsiderarea cinica a resurselor tradiționale, adaptabilitatea la circumstanțe. Pe parcursul acestui episod, ca dealtfel în tot cursul zilei în care se desfășoară acțiunea romanului, Stephen Dedalus este prezentat mohorât, bântuit de complexe, de conștiința sterilității proprii, de suferință și remușcare, aceasta din urmă determinată mai ales de o acțiune pe care nu o poate renega nici acum: el a refuzat să îngenuncheze la patul de moarte al mamei sale pentru a nu-și încălca principiile de liber-cugetator (la care ajunsese
James Joyce – Ulise. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339466_a_340795]
-
pentru că păstrase un lanț de aur primit de la Lică pentru a-l schimba. Lică e declarat nevinovat, deși la locul crimei fusese găsit biciul acestuia, și sunt condamnați la ocnă pe viață, ciobanii Buză-Ruptă, Săsăilă Boarul. După proces, Ghiță are remușcări: „Eu nu pot sili pe nimeni să nu le zică copiilor că tatăl lor e un ticălos“ și, adresându-se soției: „Iartă-mă, Ano!“. Dar Ghiță are prea mare slăbiciune pentru aur. Ghiță știa că Lică e un hoț și
Variante Bacalaureat rezolvate. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339509_a_340838]