1,643 matches
-
trăsăturile artei 1900. Trei putti pe un fond albastru alcătuiesc o horă, prinși de o ghirlandă de flori roșii, roz și albe, pe care par să o poarte în zborul lor. În ciuda interpretării personale pe care pictorul o dă motivelor renascentiste, exuberanța rococoului nu este stinsă, fiind topită într-un elan senzual specific Jugendstilului pe care culorile vii îl accentuează. Însă acolo unde rezonează o sensibilitate simbolistă sunt schițele celor opt panouri decorative pictate în ulei pe carton și expuse cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
practic precise bizantinismul și schemele lui lipsite de funcționalitate"205. La Expoziția personală din 1921, pictorul expune un alt tablou, Sfântul Gheorghe, semn că preocupările pentru arta bizantină nu au încetat cu cele două sculpturi. Se poate observa influența picturii renascentiste, dar și a celei bizantine, Sfântul călare pe cal străpungând balaurul închide aproape un medalion, reptila cuprinzând în acolada corpului ei pe Sfânt cu cal cu tot. Sfântul seamănă cu un cavaler cruciat, inclusiv după crucea pe care o poartă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în eudemonie. Ielele lui sunt niște copilași veseli, cari se joacă în pădure, sau învârtesc hora fantastică deasupra unui lac ascuns între stânci"217. În studiul intitulat Hora ielelor, patru astfel de copii- iele, nu departe de reprezentarea unor putti renascentiști, sunt prinși într-o horă suspendată deasupra unui iaz în care se reflectă imaginea acestui vesel carusel, în timp ce un al patrulea, un copil-faun, cântă din nai. De remarcat aici este prezența mitologiei greco-latine prin intermediul acestui faun-copil, ceea ce indică ca și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un efect teatral, corespunzător unei regii ocultate. Cecilia Cuțescu-Storck încearcă să reconstituie aceste arcade ca ferestre către un fundal indefinit, fie că este cel al unei clădiri sau al unui orizont incert, adâncit printr-un efect de perspectivă specific picturii renascentiste. Fundalul urmărește acest fragment de edificiu, care la rândul lui închide o buclă paralelă celei create prin coregrafia pantomimei simbolice, o buclă care circumscrie și un sens simbolic. Acest sens simbolic decelabil în tablourile prerafaeliților rămâne ca o alternativă în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
eseul pe care-l consacră lui Georges de la Tour, Melancolia II. Eseu despre poetica și simbolica lui Georges de la Tour467, Victor Ieronim Stoichiță face o analiză a acestui topos luând în considerare și una dintre realizările sale exemplare pentru mentalitatea renascentistă, pictura cu același titlu a lui Tițian, Amor Sacru Amor Profan (Galeria Borghese, Roma), în care frontiera dintre Venus Coelestis și Venus Vulgaris poate fi ușor traversată. Influența tabloului lui Tițian este mai mult decât evidentă, el furnizează tema și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care o găsea formulată în abordarea secesionist-simbolistă a temei. În Legenda Salomeii (ulei pe ghips), un servitor îi aduce acesteia pe un talger capul sfântului Ioan. Apropierea de decadentism ține și de estetizarea actului crud. Figura sfântului posedă frumusețea melancolic renascentistă a reprezentărilor cristice, o frumusețe nobilă a durerii resemnate. Servitorul îi închină ofranda, talgerul pe care se află capul martirului, într-un gest care poate fi tradus prin ecoul suferinței pe care-o provoacă Salomeei vederea acestuia. Aici apare acel
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aplicată locuinței o constituie "pisania" (Liliana Vârban) de lângă intrare: " Această casă a fost clădită în anii 1912-1913 Arhitect fiind Clavel iar proprietari și colaboratori Fritz Storck sculptor și soția sa Cecilia pictor". Sub ea se află o plachetă în stil renascentist înfățișând o posibilă Judecată de Apoi și într-un colț al clădirii, o mică ștampilă masonică. Liliana Vârban, custodele muzeului Storck, oferă o interpretare în acord cu arta decadentă care conferă artei locul rezervat sensibilității religioase. Această interpretare se susține
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
spațiu de expunere, este ornată, nu întâmplător, cu viță de vie ce evocă arborele vieții din iconografia religioasă"584. De asemenea, casa posedă un fel de altar, consistând dintr-o fântână de piatră cu un relief bizantin combinat cu stilul renascentist. Cum am văzut, și casa lui Fernand Khnopff posedă una, ca și vila Stück, unde pictorul instalează una din picturile sale celebre din ciclul Păcat. "Altarul" lui Stück are toate datele unei puneri în scenă decadente, unde sacrul este invocat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
glorificat de Dumnezeu. Profetul prefigurează creștinismul și misiunea lui Iisus pe pământ. Dacă aspectul general al lui Rosie și corpul ei sunt ale profetului, capul seamănă cu cel al unui mesager divin așa cum sunt înfățișați în jurul profeților în tablourile pictorilor renascentiști (îngerașii denumiți putti). Capul tânăr, adolescentin al lui Rosie, cu nasul lung, îndreptat în sus și ochii plecați, scrutând postura ei foarte în-drăzneață de altfel și ușor arogantă seamănă cu cel al unui îngeraș (putto) din pictura aceluiași Michelangelo, Sibila
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
cele două părți, în afara aplauzelor, nu există nici limbaj sau gesturi sub-urbane, păstrându-se nealterate normele etichetei și decenței. Există o formă de carnaval contemporan care ar semăna într-o oarecare măsură cu cel medieval, și anume așa-numitul Târg renascentist (Renaissance Fair), organizat în diferite părți ale Americii, toamna (de obicei în octombrie) sau primăvara (la sfârșitul lui martie ori la începutul lui aprilie). Acest tip de carnaval poate dura până la patru-cinci zile, se desfășoară într-un spațiu închis, de
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
lui martie ori la începutul lui aprilie). Acest tip de carnaval poate dura până la patru-cinci zile, se desfășoară într-un spațiu închis, de regulă un parc foarte mare, funcționând pe principiul "balonului ambiental", cu un conținut tematic ce reprezintă perioada renascentistă engleză în imaginarul contemporan. Tocmai de aceea, "realitatea" târgului renascentist este foarte diferită de ceea ce încearcă să sugereze. În afara simulacrului de festival shakespearian, temele și obiceiurile prezentate imită o perioadă istorică mult mai lungă, începând cu Roma decadentă și trecând
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
carnaval poate dura până la patru-cinci zile, se desfășoară într-un spațiu închis, de regulă un parc foarte mare, funcționând pe principiul "balonului ambiental", cu un conținut tematic ce reprezintă perioada renascentistă engleză în imaginarul contemporan. Tocmai de aceea, "realitatea" târgului renascentist este foarte diferită de ceea ce încearcă să sugereze. În afara simulacrului de festival shakespearian, temele și obiceiurile prezentate imită o perioadă istorică mult mai lungă, începând cu Roma decadentă și trecând prin Evul Mediu englezesc până la Renașterea târzie. Luptele romane sunt
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
adresare specific secolului al XVI-lea, îi ascultă pe "menestrelii moderni" cântând muzică modernă sau veche la instrumente asemănătoare celor din vremurile de demult și cumpără obiecte din ceramică, veșminte, bijuterii, cόpii ale celor autentice, sau arme din plastic. Carnavalul "renascentist" funcționează ca o agora modernă, în sensul că este în același timp piață de desfacere a copiilor ieftine ale produselor autentice din secolele al XV-lea și al XVI-lea și "balon ambiental" care încurajează schimbul identitar. Cos-tumele purtate în afara
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și al XVI-lea și "balon ambiental" care încurajează schimbul identitar. Cos-tumele purtate în afara acestui spațiu ar arăta ilar, dacă nu chiar ridicol. Spre deosebire de agora antică, unde oamenilor li se permitea să îmbrace costume aparținând culturilor contemporane, participanții la carnavalul "renascentist" încearcă să reînvie o cultură de mult apusă. Precum carnavalul medieval, așa-numitul târg "renascentist" creează o lume paralelă, care suspendă realitatea prin atragerea și animarea tuturor participanților. Spre deosebire însă de carnavalul medieval, lumea paralelă creată este un simulacru
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
spațiu ar arăta ilar, dacă nu chiar ridicol. Spre deosebire de agora antică, unde oamenilor li se permitea să îmbrace costume aparținând culturilor contemporane, participanții la carnavalul "renascentist" încearcă să reînvie o cultură de mult apusă. Precum carnavalul medieval, așa-numitul târg "renascentist" creează o lume paralelă, care suspendă realitatea prin atragerea și animarea tuturor participanților. Spre deosebire însă de carnavalul medieval, lumea paralelă creată este un simulacru, deoarece realitatea la care se referă a dispărut de mult. Fiindcă scopul acestei lumi nu
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
carnavalul medieval, lumea paralelă creată este un simulacru, deoarece realitatea la care se referă a dispărut de mult. Fiindcă scopul acestei lumi nu este să provoace senzația de eliberare din ordinea stabilită sau să suspende, temporar, o ierarhie oficială, târgul renascentist este menit să simuleze experiența englezească a se-colelor al XV-lea și al XVI-lea, așa cum ne-o putem imagina și înțelege astăzi. Astfel, scopul esențial al târgului este producerea distracției și plăcerii prin vânzarea și consumul unei lumi
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
simuleze experiența englezească a se-colelor al XV-lea și al XVI-lea, așa cum ne-o putem imagina și înțelege astăzi. Astfel, scopul esențial al târgului este producerea distracției și plăcerii prin vânzarea și consumul unei lumi imaginare. Dacă târgul renascentist este un eveniment anual, parcurile de distracție sunt spații permanente destinate amuzamentului, "axate în special pe ceea ce este caraghios și neobișnuit, adică pe tratarea vieții ca formă continuă de carnaval 231". Un astfel de spațiu, care nu reprezintă doar o
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Astfel, Roma decadentă (Caesar's Palace) este diferită, dar în același timp egală cu "grădina tropicală" de la Mirage, cu Egiptul antic de la Luxor și Renașterea italiană de la Venetian. Hotel Venetian (Gran Canale) Hotel Venetian (holul hotelului, cu reproduceri de pictură renascentistă) Toate aceste cazinouri-hotel sunt imense, părând să încorporeze un întreg oraș, cazinouri, restaurante, magazine, muzee tematice, teatre și habitate pentru pești și animale. Aceste spații au și un nou design, care, potrivit celor trei arhitecți Venturi, Brown și Izenour, respinge
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
dus la anularea distincției între cultura "înaltă" și cultura "de masă"/ populară (Jameson, 1984). Potrivit acestei teorii, atât parcul tematic, cât și expoziția de artă clasică ar trebui acceptate ca forme valide de cultură. Juxtapunerea cόpiilor din arta și arhitectura renascentistă italiană, în hotelul-cazinou Venetian din Las Vegas, cu expoziția de artă înfățișând lucrări ale impresioniștilor francezi și câteva tablouri cubiste de Picasso și cu expoziția de motociclete, aflate în același hotel, nu ar trebui să surprindă pe nimeni, ci să
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
ca efect, și nu cauză a schimbării centrului din Asia în Europa, Dussel distinge două modernități în cadrul a ceea ce el numește "primul sistem mondial", ambele văzute ca generatoare ale poziției centrale a Europei în sistem. Prima este "modernitatea hispanică, umanistă, renascentistă", care a dominat periferia amerindiană prin limbă, religie (creștină, catolică), ocupație militară, organizare birocratică și politică, expropriere econo-mică și dezvoltare demografică. Cea de-a doua este modernitatea anglo-germanică, a cărei administrare a Amerindiei periferice constă în "simplificare" sau "abstractizare" (descrise
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
după standarde europene, ca și cum acestea ar fi funcționat în egală măsură și în America 259". Un exemplu grăitor în acest sens este Rosie the Riveter, creația lui Norman Rockwell, descrisă în Capitolul 4 al acestui studiu. Rosie subminează portretele religioase renascentiste (reprezentarea profetului Isaia și a îngerilor de către Michelangelo), demontează simbolistica, dislocă semnificațiile și reconstruiește un "corp" nou (androginul Rosie), care își asumă noi valențe și înțelesuri, devenind, în mod profetic, simbolul patriotismului, devotamentului și succesului americane. Deși apreciată în prezent
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
creștinismului în Imperiu va închide Școala de la Atena și va impune, vreme de secole, suveranitatea teologiei asupra oricărei alte gîndiri. Renașterea va vesti dispariția acestei suveranități absolute. Școala din Atena era moartă și nu mai putea fi redeschisă. Însă cultura renascentistă s-a redeschis de la sine spre libertatea greacă. În 1510, Rafael ilustrează și glorifică disputele Școlii din Atena într-o vastă frescă, în același fel ca La disputa del Sacramento, aflată pe peretele opus al celebrei Stanza della Segnatura de la
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
pronunța l-a exasperat pe Alexandru Paleologu. În postura de gazetar, Caragiale a semnat cu variante contrase (Car.), cu inițială (C.),cu unele compuse care conservau etimonul și indicau originea (Palicar), cu nume preluate din patrimoniul culturii europene antice sau renascentiste care orientează spre o anumită concepție de viață eliberată de norme constrîngătoare (Falstaff, Nastratin, Hans) sau înglobează o nuanță de autoironie și aptitudini de travestire (Zoil, Farsor); Eminescu și Delavrancea refereau la Caragiale printr-un apelativ de distanțare (grecul, grecule
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
nici un efect asupra rigidității spiritului republican al clasei conducătoare. E posibil ca reticența de a colabora cu regimul augustan să se datoreze unui fel de egoism personal sau unui "individualism" comparabil, cum s-a vrut să se creadă 143, celui renascentist, sau unei atitudini declarat sau disimulat anti-augustană. Oricum ar fi, această reticență demonstrează clar că mari sectoare ale aristocrației nu intenționau să împartă aceleași responsabilități cu guvernanții. S-a observat 144 că în timpul societății augustane se produce izolarea clasei guvernanților
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
condus prin tuburi și distribuit prin variatele ramificații ale vaselor, scria Malpighi. Extrapolând aceste rezultate la organismul uman, Malpighi a demonstrat teoria lui Harvey, la patru ani după moartea acestuia. Cu ajutorul microscopului Malpighi a făcut numeroase descoperiri care reflectă gândirea renascentistă târzie. Acestea erau semnificative pentru schimbările radicale în felul în care era văzut și perceput corpul omenesc. Malpighi a descoperit papilele gustative de pe limbă și stratul pigmentat al pielii; a studiat coloana vertebrală și în 1665, în lucrarea sa De
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]