4,573 matches
-
credulității lor. Această lichidare va fi teribilă. Asupra activității acestor societăți "La France financiere" adaogă următoarele: Cheltuielele generale, adecă retribuțiunile personalului administrativ, sunt atât de mari încît ar mânca dobânda legiuită a capitalului social daca el ar fi plasat în rentă sigură de stat sau în valori de prima ordine. De-acolo imperioasa necesitate de-a recurge, pentru sporirea veniturilor, la alte mijloace, între cari în prima linie figurează operațiunile de bursă. Daca operațiunile de bursă s-ar traduce în simple
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
este și americanul Carey, care nu stă departe de socialiști, zice "Apărătorul". Departe sau nedeparte, Carey nu este socialist. Daca Eugen Duehring, care este socialist, utilizează idei de-ale lui Carey în contra teoriei populaționistice a lui Malthus și a teoriei rentei fonciare a lui Ricardo, asta nu dovedește că scriitorul american are a face cu socialiștii. E în genere foarte ieften de-a numi pe orice om care se ocupă cu cestiuni sociale socialist. Socialismul consistă în anume soluțiuni ale cestiunii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
n piață, operând mai cu seamă asupra piețelor străine și totdeuna băgând de seamă să câștige de variațiile schimbului dintre țările ce le-au în vedere. Bancheri cambiați. Alții în genere nu operează decât asupra valorilor publice, cumpărând sau revânzând rente asupra statului, întrepunîndu-se la împrumuturile făcute de guverne sau în operațiile marilor companii. Haute banque. Depozit. Viriment. Cleon are a plăti o mie drahme lui Ireneu. Amândoi au fonduri depuse la Socles. În loc de-a lua o mie de drahme
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de bunuri etc., efectuate până al frontiera țării importatoare. C) Metoda repartiției (sau metoda însumării veniturilor) Metoda repartiției constă în însumarea elementelor care exprimă compensarea factorilor de producție, concretizate în venituri primite de proprietarii acestora (sub formă de salarii, dobânzi, rente, profituri), în alocațiile pentru consumul de capital fix și în impozitele indirecte. Compensarea factorilor de producție sau prețul factorilor exprimă plățile efectuate de producători în scopul asigurării serviciilor factorilor de producție, a căror utilizare face posibilă producerea bunurilor și serviciilor
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
unui an și se măsoară prin suma alocată anual pentru a acoperi deprecierea și pierderile de capital fix (amortizarea). Produsul intern brut, calculat după această metodă cuprinde: − venituri din muncă (salarii nete, impozite pe salarii, CAS etc.); − venituri din proprietate (rente, dobânzi); − venituri din activitatea de întreprinzător (impozit pe profit, dividende, profit nedistribuit); − alocații pentru consumul de capital fix (amortizarea); − impozite indirecte nete. Agregatul macroeconomic „Produs Național” se calculează ca Produs Național Brut (PNB) și Produs Național Net (PNN) și se
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
public, variația stocurilor, formarea brută de capital, exportul net). Acest indicator exprimă ponderea (în procente) a consumului privat ca element de utilizare finală a producției, în valoarea produsului intern brut; − Structura produsului intern brut pe elemente de venituri (salarii, dobânzi, rente, profituri, amortizare, impozite indirecte). Acest indicator exprimă ponderea veniturilor din muncă (salarii nete, impozite pe salarii, CAS etc.) în valoarea totală a PIB. În practică, în afară de mărimile de structură amintite se mai calculează doi indicatori de maximă sugestivitate, respectiv: − Rata
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
gradului de utilizare a materiilor prime și materialelor; − indicatorii rotației capitalului circulant. C) Subsistemul de indicatori statistici de măsurare a rezultatelor activității economice: − indicatorii fizici de măsurare a rezultatelor; − indicatorii valorici. D) Subsistemul de indicatori statistici ai eficienței economice și renta bilității: − indicatorii sintetici ai eficienței utilizării forței de muncă; − indicatorii eficienței utilizării mijloacelor fixe; − indicatorii eficienței folosirii mijloacelor circulante materiale; − indicatorii performanței financiare; − indicatorii financiari ai rentabilității. E) Subsistemul de indicatori statistici ai veniturilor și cheltuielilor: − indicatorii statistici ai veniturilor
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
problemă, întrucât, după cum a subliniat Agarwal (1980), riscul de țară este analizat ex ante. Dacă investiția este totuși făcută chiar în condițiile constatării unui risc de țară ridicat ex ante, aceasta este condiționată de avantaje acordate corporației (în principiu, favorizarea rentei de monopol) și, pe ansamblu, poate cu excepția dezinvestirii forțate, corporația nu se va afla în pierdere. În plus, riscul de țară ridicat apare doar în țările în curs de dezvoltare, dar tot acolo se pot obține și rate înalte ale
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
cu atât mai mare cu cât produsele sunt mai diferențiate. La limită, atunci când gradul de diferențiere este atât de mare încât consumatorii nici nu mai percep produsele ca fiind intersubstituibile, fiecare firmă are monopolul asupra produsului propriu și obține o rentă de monopol. A doua categorie de restricții o reprezintă restricțiile pe verticală (relații de impunere în cadrul lanțului producție - distribuție). Cel mai cunoscut caz de restricție pe verticală este distribuția exclusivă - înțelegeri în care un producător acordă dreptul de distribuție exclusivă
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
specifice fiecărei categorii de factori - de proprietate, de locație și de internalizare. Benito și Tomassen (2003) sintetizează teoriile economice privind performanța firmelor, privindu-le prin prisma factorilor specifici paradigmei eclectice. Implicațiile avantajelor de proprietate asupra performanței corporațiilor includ: - obținerea de rente de monopol din limitarea ofertei și creșterea prețurilor pentru produsele superioare tehnologice (Peteraf 1993); - reducerea costurilor de producție și creșterea randamentelor pe baza asimetriei informaționale (Barney, 1986); - creșterea randamentelor prin utilizarea unor resurse tacite, neimitabile și nesubstituibile; - abilitatea de a
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
reducerea costurilor de producție și creșterea randamentelor pe baza asimetriei informaționale (Barney, 1986); - creșterea randamentelor prin utilizarea unor resurse tacite, neimitabile și nesubstituibile; - abilitatea de a dezvolta și transfera transfrontalier cunoașterea (Kogut și Zander, 1993); - puterea de piață conduce la rente de monopol (Hymer, 1960); - folosirea avantajelor de proprietate legate de anumite avantaje de locație duce la obținerea de profituri mai mari - de exemplu, cererea locală sofisticată poate fi inelastică la preț (Vernon, 1966); - reducerea costurilor unitare prin folosirea transnațională a
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
cu firmele locale (Dunning, 1993); • reducerea (creșterea) costurilor de tranzacționare prin funcționarea bună (proastă) a instituțiilor locale (Hennart, 2000); • accesul la surse complementare de inovație (de exemplu, localizarea în clustere) care pot conduce la produse inovative și, prin urmare, la rente de monopol (Cantwell, 1989); • creșterea cotei de piață prin folosirea externalităților de rețea (Cool et al., 2002), adică restricționarea compatibilităților unor produse conexe (de exemplu, în industria de software). Implicațiile avantajelor de internalizare asupra performanței corporațiilor includ: - obținerea de rente
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
rente de monopol (Cantwell, 1989); • creșterea cotei de piață prin folosirea externalităților de rețea (Cool et al., 2002), adică restricționarea compatibilităților unor produse conexe (de exemplu, în industria de software). Implicațiile avantajelor de internalizare asupra performanței corporațiilor includ: - obținerea de rente de monopol din integrarea pe verticală (Buckley, 1985); - reducerea costurilor de tranzacționare intrafirmă (Hennart, 2000; Rindfleisch, Heide, 1997); - obținerea de economii de scară prin internalizarea tranzacțiilor repetitive (Williamson, 1985); - creșterea veniturilor prin dezvoltarea de noi tehnologii pe baza propriilor tehnologii
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Maitland și Nicholas (2003) au remarcat că avantajele de tip O nu pot fi reproduse identic de ceilalți competitori. Ei au argumentat că imitabilitatea imperfectă sau capacitatea imperfectă de substituire a acestora (reprezentând o limitare ex post a competiției) asigură rente ricardiene și de monopol. Dunning (2003 c) consideră că avantajele de locație au progresat, de la resurse naturale, forță de muncă ieftină și calificată, infrastructură dezvoltată sau poziție geografică bună, către active intangibile precum economia bazată pe cunoaștere, sisteme culturale sau
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Astfel, filiala locală poate fi ridicată la standardele globale ale corporației până la momentul în care IPP-urile specifice expiră. La polul opus, o corporație regională sau multilocală poate folosi IPP-urile specifice doar ca o sursă de extragere a unei rente de monopol. IPP-urile specifice afectează competiția locală, în funcție de stimulentele oferite. Cinci ani de monopol 4, transformarea datoriilor în acțiuni 5 la un preț subevaluat, achiziții publice masive 6 sunt probabil măsuri de natură să îndepărteze alți potențiali investitori. Mai
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
mănăstirea Moldovița Sistemul de dependență a țăranului față de stăpânul feudal, indiferent de natura acestuia, boier, domn și indiferent de natura satului - sat boieresc, sat mănăstiresc, sat de ocol ori slobozie (sat întemeiat în braniștea domnească sau mănăstirească), se întemeiază pe renta percepută de stăpân de la țăranul dependent, care poate lua forma zeciuielii, a clăcii și slujbelor și pe legarea de glie, manifestată prin incapacitatea țăranului dependent de a părăsi moșia, de a se strămuta, drept ce i-a fost luat începând
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
închinate mănăstirilor aveau obligația de a munci, obligație care nu include neapărat numai muncile agricole. Această obligație nu apare în documente în primele secole de existență a statului Moldova pentru satele domnești și boierești. Claca, munca neplătită, ca formă a rentei feudale, era cerută de mănăstire, care stabilea numărul zilelor de clacă, fără să depășească 9-10 zile pe an <footnote Al.Gonța, op. cit., p. 66. footnote>. Obligația de a munci include pentru vămeni prestații pentru construcții și reparații la clădirile principale
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Divanul judecătoresc al Moldovei în 1832. Totodată în 1660 Carp Lungul vinde lui Mecula o parte din ocină, din satul Olășei”. Din acestea și din alte documente (Condica Luzilor pe 1803) deducem că unele sate aveau ca formă caracteristică a rentei feudale claca, prin care sătenii aveau obligația să presteze gratuit an număr de circa 24 zile muncă, pe moșia boierului, dar existau și sate de răzeși. Astfel Condica Liuzilor menționează următoarele: l.Țibăneștii a sulg. Ion Carp, lucru pământului, Liuzi
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
și servicii specifice turismului rural, când acestea procură alte bunuri și servicii din economia locală, necesare desfășurării activităților lor. În circuitul cheltuielilor turistice directe și indirecte, venitul ajunge la populația rezidentă în zonele rurale sub formă de salarii, profit distribuit, rente și dobânzi. Veniturile populației vor fi recheltuite pentru procurarea de bunuri și servicii din economia locală, ceea ce va permite reluarea activităților economice, acest rezultat reprezentând efectul indus al activității turistice în economia locală. Cele trei categorii de efecte sunt considerate
IMPACTUL DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL ?I AGROTURISMULUI ASUPRA ZONELOR RURALE by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83117_a_84442]
-
XVI și XVII, cu mare amploare în secolul XIX. În Japonia, în secolul al XVII-lea, au apărut „tichetele de orez”, care erau documente de depozit, în baza cărora se vindea orezul de către proprietarii de teren, care era obținut prin renta în natură, ce se aplica fiecărei recolte de orez. Tichetele de orez care aveau acoperire reală în produs fizic (orezul), au putut fi asimilate cu banii de hârtie, respectiv, cu hârtiile de valoare. Orezul recoltat era depozitat în marile orașe
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
se negociau încă din secolul al XIV-lea, în orașele stat din nordul Italiei. În secolul al XV-lea, regele Franței, Francois I, a emis pentru prima dată un împrumut public pentru finanțarea războiului cu milanezii, care se caracteriza prin rentă perpetuă și rambursare progresivă, prin trageri la sorți anuale. În același timp, s-au dezvoltat și agenții de schimb, care apăruseră în Franța, la Paris, încă din anul 1141, având spații speciale unde își desfășurau activitatea. Toate aceste practici au
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
unde prin acțiunea cererii și ofertei se determină cursul titlurilor de valoare sau unde acestea se pot specula. La bursa de valori se negociază o gamă largă de operațiuni legate de valute, efecte comerciale (trate, bilete la ordin), efecte publice (rente, obligațiuni, înscrisuri, bonuri de tezaur), iar în unele cazuri și metale prețioase (aur, argint). Tranzacțiile la bursa de valori se realizează prin intermediul agenților de schimb (de bursă), persoane fizice sau juridice, instalate în funcție pe cale administrativă, în baza unor garanții
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
în timp, aducând venituri după o anumită perioadă, cum ar fi: − bunurile de echipament, numite și bunuri de capital (mașini, utilaje, instalații), care contribuie la realizarea producției și determină, prin vânzarea acesteia, obținerea de profit; − pământul, care prin utilizare aduce rentă; − locuințele, care prin închiriere aduc venituri ( chirii); − bonurile de tezaur, care produc dobânzi; − acțiunile, care dau dreptul la dividende. În funcție de natura procesului de valorificare, activele pot fi: a) reale, atunci când sunt constituite din bunuri corporale (tangibile) sau necorporale (intangibile) și
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
acțiunile, care dau dreptul la dividende. În funcție de natura procesului de valorificare, activele pot fi: a) reale, atunci când sunt constituite din bunuri corporale (tangibile) sau necorporale (intangibile) și care, integrate în circuitul economic, generează venituri în viitor sub formă de profituri, rente, chirii; b) financiare, care sunt materializate în înscrisuri (hârtii ori înregistrări în cont), care consacră drepturile bănești ale deținătorului lor, precum și drepturile acestuia asupra unor venituri viitoare, rezultate din valorificarea activelor respective (dobânzi, dividende). În economia financiară, circuitul banilor, numit
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
încărcate și manipulate astfel încât să se respecte restricțiile de integritate), • securitatea datelor (limitarea accesului la baza de date), • partajarea datelor (datele pot fi accesate de mai mulți uti lizatori, eventual în același timp), • independența datelor (organizarea datelor să fie transpa rentă pentru utilizatori, modificările în baza de date să nu afecteze programele de aplicații). 1.2. Sisteme de baze de date Sistemele de baze de date sau băncile de date reprezin tă un sistem de organizare și prelucrare, respectiv teleprelu crare
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]