2,430 matches
-
că și-au ales o singură specializare/facultate, și doar 35,3% s-au orientat spre mai multe opțiuni. Strategia folosită de către tineri în actualul procesul de înscriere la facultate este diferită de cea din 2015, când 50,7% dintre respondenți au declarat „aleg mai multe universități, una va fi prima opțiune, iar cealaltă/celelalte vor fi variantele de rezervă”. Când vine vorba criteriul principal de care țin cont în decizia de a alege o universitate, puși în situația de a
Educație universitară: Se remarcă o nevoie acută de specializare a studenților Cum răspund universitățile acestei cerințe [Corola-blog/BlogPost/92784_a_94076]
-
iar cealaltă/celelalte vor fi variantele de rezervă”. Când vine vorba criteriul principal de care țin cont în decizia de a alege o universitate, puși în situația de a alege între specializare sau instituție, în proporție de 89,6% dintre respondenți aleg specializarea și doar 10,4% țin cont de instituție/universitate. Și în acest an se menține o cerere ridicată pentru facultățile cu profil IT, ai căror absolvenți sunt extrem de căutați de către angajatori/ la nivelul pieței muncii, dar în comparație cu anii
Educație universitară: Se remarcă o nevoie acută de specializare a studenților Cum răspund universitățile acestei cerințe [Corola-blog/BlogPost/92784_a_94076]
-
dintre angajatorii din țara noastră au declarat că principalul motiv pentru care întâmpină dificultăți în găsirea talentelor potrivite este lipsa competențelor profesionale specifice, tehnice. Ocuparea posturilor vacante este împiedicată și de lipsă de experiență a candidaților, consideră unul din cinci respondenți, în vreme ce unul din 6 afirmă că o mare problemă este și lipsa abilităților interpersonale și de relaționare la locul de muncă. ORDONANȚĂ ÎN DEZBATERE PUBLICĂ Ministerul Finanțelor Publice a lansat ieri în dezbatere publică proiectul de Ordonanță de urgență pentru
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92986_a_94278]
-
încercat să afle de această dată, care sunt “cauzele prăbușirii presei românești”. Le determină, sunt de părere 69%, dintre participanții la vot“lipsa de reacție față de valul de mizerii emanate în spațiul public sub eticheta de jurnalism”. Alți 16% dintre respondenți pun prăbușirea presei românești pe seama problemelor economice, iar 15% dintre ei susțin că “pierderea capacității de a uimi publicul” este cauza stării presei de la noi. Barometrul de opinie a măsurat și răspunsurile la întrebarea:“De ce nu mai are meseria de
Sacrificarea independenței editoriale și a interesului public [Corola-blog/BlogPost/93424_a_94716]
-
investigatorul care nu se lasă mituit sau informația prezentată nepervertit s-au transformat într-un mit” afirmă alți 32%, dintre votanți. În același timp, 25% spun ca “e mai degrabă orientată către defăimare și mai puțin către informare”. 57% dintre respondenți consideră că poți fi un jurnalist foarte bun și fără să urmezi o facultatate de profil. Merită atunci să faci o facultate de jurnalism, am întrebat noi? Da, susțin 25% dintre cei care au răspuns la această întrebare. Nu, nu
Sacrificarea independenței editoriale și a interesului public [Corola-blog/BlogPost/93424_a_94716]
-
în ultimul rând, asupra implicării instituției monarhiei în viața publică românească. Cum se raportează românii la Casa Regală Notorietatea Casei Regale a României este crescută, 93% dintre cei intervievați declarând că au auzit despre această instituție, proporții mai mari de respondenții informați regăsindu-se printre persoanele de gen masculin, a celor cu vârsta între 36 și 50 de ani, a celor cu studii superioare, din mediul urban și a celor din alte regiuni decât Moldova. Încrederea în Casa Regală este prezentă
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
studii superioare, din mediul urban și a celor din alte regiuni decât Moldova. Încrederea în Casa Regală este prezentă pe coordonate pozitive (multă și foarte multă) în rândul a 61% dintre cei chestionați și crește odată cu înaintarea în vârstă, iar respondenții cu studii superioare declară în mai mare măsură decât cei cu un nivel de educație mai scăzut că au multă sau foarte multă încredere în această instituție; proporția celor care declară că au foarte multă sau multă încredere în Casa
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
cinstea și stabilitatea. Mai puțin de un sfert (23%) dintre cei care au auzit de Casa Regală a României cunosc activitatea acestei instituții. Procentul celor care declară că sunt la curent cu această activitate este în creștere proporțională cu vârsta respondenților și cu nivelul lor de educație; bărbații, persoanele care locuiesc la oraș și cele care trăiesc în sudul României declară într-o proporție mai mare că ar cunoaște activitatea Casei Regale. Doar 5% dintre cei care sunt familiarizați cu activitatea
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
părere proastă sau foarte proastă despre ea. Cu activitatea Principesei Margareta și a Principelui Radu sunt familiarizați o treime dintre cei care au auzit de Casa Regală a României. Proporția celor care cunosc activitatea principilor este în creștere odată cu vârsta respondenților; procentul acestora este mai ridicat în cazul femeilor, al celor care trăiesc în mediul urban și al respondenților cu studii superioare. Respondenții din Transilvania și Banat răspund într-un procent crescut față de celelalte regiuni că nu sunt la curent cu
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
treime dintre cei care au auzit de Casa Regală a României. Proporția celor care cunosc activitatea principilor este în creștere odată cu vârsta respondenților; procentul acestora este mai ridicat în cazul femeilor, al celor care trăiesc în mediul urban și al respondenților cu studii superioare. Respondenții din Transilvania și Banat răspund într-un procent crescut față de celelalte regiuni că nu sunt la curent cu activitatea Principesei Margareta și a Principelui Radu. Părerile celor care cunosc activitatea principilor sunt bune sau foarte bune
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
au auzit de Casa Regală a României. Proporția celor care cunosc activitatea principilor este în creștere odată cu vârsta respondenților; procentul acestora este mai ridicat în cazul femeilor, al celor care trăiesc în mediul urban și al respondenților cu studii superioare. Respondenții din Transilvania și Banat răspund într-un procent crescut față de celelalte regiuni că nu sunt la curent cu activitatea Principesei Margareta și a Principelui Radu. Părerile celor care cunosc activitatea principilor sunt bune sau foarte bune în proporție de 90
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
Principesei Margareta și a Principelui Radu. Părerile celor care cunosc activitatea principilor sunt bune sau foarte bune în proporție de 90%, doar 6% dintre aceștia declarând că părerea lor este proastă sau foarte proastă cu privire la această activitate. Unul din zece respondenți nu își declară opinia cu privire la gradul de implicare a membrilor Casei Regale în viața publică din România. Proporțiile celor care cred că aceștia sunt implicați atât cât trebuie în viața publică din România și a celor care consideră că sunt
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
insuficient implicați în viața publică din România se regăsesc mai curând în rândul bărbaților, al persoanelor cu vârsta cuprinsă între 51 - 65 ani, cu studii medii sau superioare, care locuiesc în mediul urban și în Transilvania și Banat. În schimb, respondenții care sunt de părere că membrii Casei Regale sunt implicați cât trebuie în viața publică din România sunt în proporții mai mari în rândul femeilor, al persoanelor peste 65 de ani, intervievaților cu educație elementară, al celor care locuiesc în
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
persoanelor peste 65 de ani, intervievaților cu educație elementară, al celor care locuiesc în mediul rural sau în regiunea Moldovei. Întrebați ce anume ar trebui să facă membrii Casei Regale pentru a fi mai implicați în viața publică din România, respondenții care consideră că aceștia sunt implicați insuficient recomandă cel mai frecvent: o mai mare implicare în politică/legislație (17%), Casa Regală să se facă mai bine cunoscută (10%) și Casa Regală să sprijine săracii/să realizeze acte de caritate (6
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
să se facă mai bine cunoscută (10%) și Casa Regală să sprijine săracii/să realizeze acte de caritate (6%). Relațiile Casei Regale cu Europa și alte Case Regale sunt evaluate pozitiv în cea mai mare măsură, 85%, respectiv 84% dintre respondenții care au auzit de Casa Regală a României având o părere foarte bună și bună despre acestea. Relațiile Casei Regale cu Europa sunt evaluate pozitiv în general, într-o proporție mai ridicată în rândul persoanelor cu studii medii și superioare
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
Casei Regale cu Europa sunt evaluate pozitiv în general, într-o proporție mai ridicată în rândul persoanelor cu studii medii și superioare, în rândul locuitorilor din mediul urban (86,1%) și al celor din regiunea de sud a țării. Procentul respondenților de gen masculin, al celor cu studii superioare, al celor cu vârsta între 18 și 35 de ani care au o părere pozitivă despre relațiile Casei Regale cu alte Case Regale din Europa este mai ridicat decât cel al intervievaților
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
Regale cu alte Case Regale din Europa este mai ridicat decât cel al intervievaților cu studii elementare sau al persoanelor peste 35 de ani care exprimă aceeași opinie. În ceea ce privește percepția referitoare la relațiile dintre Casa Regală și români, 82% dintre respondenții care au auzit de Casa Regală au o părere bună sau foarte bună. Femeile, persoanele cu vârsta între 51 și 65 de ani și persoanele din mediul rural au într-o proporție mai mare o părere pozitivă decât bărbații, persoanele
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
României suscită opinii pozitive în rândul a 73% dintre persoanele cărora le-a fost adresată această întrebare. Femeile au păreri bune sau foarte bune cu privire la relațiile Casei Regale cu Președinția în proporție ușor mai ridicată comparativ cu bărbații, la fel respondenții cu vârsta peste 65 de ani comparativ cei mai tineri. Intervievații din sudul țării exprimă în proporție ușor mai ridicată opinii negative cu privire la relația dintre Casa Regală și Președinție. Relațiile pe care Casa Regală le are cu societatea civilă sau
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
ani susțin în mai mică măsură decât cei cu vârsta până în 65 de ani că au o părere bună și foarte bună despre relațiile pe care Casa Regală le are cu această instanță. Procentul opiniilor pozitive crește odată cu nivelul educației. Respondenții din mediul urban în comparație cu cei din mediul rural optează, de asemenea, într-o proporție mai mare pentru o evaluare pozitivă a acestor relații. Cu toate că relațiile dintre Guvern și Casa Regală sunt percepute pozitiv de către majoritatea respondenților (55%), acestea sunt evaluate
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
crește odată cu nivelul educației. Respondenții din mediul urban în comparație cu cei din mediul rural optează, de asemenea, într-o proporție mai mare pentru o evaluare pozitivă a acestor relații. Cu toate că relațiile dintre Guvern și Casa Regală sunt percepute pozitiv de către majoritatea respondenților (55%), acestea sunt evaluate negativ în rândul bărbaților în mai mare măsură decât în rândul femeilor. În ceea ce privește mediul de rezidență, o părere pozitivă este întâlnită în mediul rural într-o mai mare măsură decât în mediul urban și în Moldova
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
cu Parlamentul României și cu oamenii politici români înregistrează cele mai mici procente în acest sens, evaluările pozitive fiind de 53% respectiv 46%. Despre relațiile dintre Parlament și Casa Regală au o părere bună sau foarte bună 53% dintre intervievați. Respondenții cu vârsta între 51 și 65 de ani, cei cu studii elementare, din mediul rural tind să aibă într-o mai mare măsură o părere bună sau foarte bună despre relațiile dintre Parlament și Casa Regală. Proporția celor care susțin
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
de educație. Persoanele din mediul rural și cele din regiunea de sud a țării au o părere pozitivă cu privire la aceste relații în mai mare măsură decât persoanele din mediul urban și din cele din Transilvania, Banat și Moldova. 77% dintre respondenții care au auzit de Casa Regală a României sunt de părere că în viitor relațiile acesteia cu societatea românească ar trebui să se consolideze. Persoanele cu vârsta între 51 și 65 de ani optează în mai mare măsură pentru consolidarea
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
mare măsură pentru consolidarea relațiilor dintre Casa Regală și societatea românească. Dintre cei care au auzit de Casa Regală a României, 12% consideră că rolul acestei instituții ar fi acela de a se implica în societatea românească; alți 10% dintre respondenți menționează că rolul Casei Regale ar fi să preia puterea/conducerea țării; de asemenea, 8% dintre cei intervievați cred că implicarea în viața politică/luarea deciziilor ar fi rolul Casei Regale. O treime dintre persoanele chestionate nu au răspuns la
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
Regală nu are niciun rol în societatea românească în opinia a 2% dintre cei care au participat la studiu. Rugați să acorde note care să indice opinia lor privind însemnătatea rolului pe care l-au avut regii în istoria României, respondenții au acordat note care semnifică însemnătate crescută (apropiere de un rol „crucial”) în primul rând Regelui Mihai I (medie de 8,36) și regelui Carol I (media fiind de 8,16). Pe o scală de la 1 la 10, unde 1
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
la 10, unde 1 înseamnă foarte jos, iar 10 - foarte sus, prestigiul pe care îl aduce Regele Mihai I românilor este evaluat cu o medie de 8,55, prestigiul adus de Principesa Margareta - cu o medie de 8,17; evaluările respondenților întrunesc cea mai mică medie în cazul prestigiului pe care îl aduce românilor Principele Radu (7,20). Demnitatea adusă românilor de Regele Mihai I este evaluată, pe aceeași scală, cu o medie de 8,67, cea adusă de Principesa Margareta
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]