2,773 matches
-
pe loc. Încerc s-adun nisipul dintr-o iubire oarbă, Să-l cern ușor prin sita cea fără de noroc. Pe un noian de cioburi, ridic acum speranțe, Nu irosesc cuvinte pe-un vis rătăcitor! Din lacrimile vieții s-au adunat restanțe, Le-ai strâns pe toate-n tine, destin amăgitor! Negoț nu fac cu clipe, iubirea nu e marfă, Izvorul meu de viață ești tu, de nu știai! M-ai ridicat din beznă în sunete de harfă, Mi-ai răscolit trecutul
IUBIRE ȘI DESTIN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363428_a_364757]
-
de la poliție. Norocul lui Acatistu a fost că a găsit în oraș un maistru cu care lucrase la Ciudanovița și acesta l-a dus la societatea minieră care era proprietara garsonierei pentru a intra cumva în legalitate. Areta avea o restanță destul de consistentă la chirie și societatea i-a anulat contractul de închiriere, astfel garsoniera i-a fost atribuită lui Acatistu, care a și cumpărat-o. Norocul lui Acatistu că mai avea ceva bani puși în bancă despre care nu aflase
ACATISTU! PERSONAJ DE POVESTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361204_a_362533]
-
decedat, de bătrânețe ... Șeful de catedră și-a angajat la universitate fiica, ginerele, pe cei doi fii ai săi și soția. Cu fiul cel mare, Andrei, Paul a fost coleg. Era printre ultimii din an. De abia lua examenele, la restanțe. Dar dacă Andrei are ca șef propriul părinte, bineînțeles că a trecut rapid, fără eforturi, pe postul de conferențiar... Paul credea că prietenul său Mihai, o duce mai bine, pentru că este la altă catedră. Și deoarece șeful său de catedră
„ȘOCUL” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367732_a_369061]
-
meterez fără obiect, care și-a pierdut imaginația și motivațiile sale creatoare, deviindu-i-se adevăratele intenții și fiind orientat spre stârpirea haitei dezlănțuite , haită fără conținut și fără organul spiritual, de cele mai multe ori. N-am să pot restabili vreodată restanța pierdută a instituției, pentru că brațele bestiei scârnave s-au întins vanitoase, semănând confuzie și minciună și anulând vechea tablă de valori . Vicepreședinții(patetici): Am asistat la o lecție istorică, dar și la o revoltă personală, în care președintele blazat și
FAUNA SCRIBILOR-DE MARIANA DIDU- de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367585_a_368914]
-
al celor doi... Ce întâmplare de tot râsul a fost când ne-am cunoscut!”, exclamă ea și plecă din fața oglinzii pentru a se așeza din nou în pat, plecată deja în lumea frumoasă a amintirilor. Plecase în concediu de odihnă, restanță din anul ce nu de mult intrase la categoria „trecut”. Alesese o vilă cu numai două apartamente la etaj și un altul la parter, cu intrări separate, baie cu cadă și toate accesoriile moderne, frigider, televizor cu plasmă, acces la
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367551_a_368880]
-
nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Am avut cândva o mamă Însă a plecat la cer. Azi zâmbește dintr-o ramă, Sufletului meu stingher. Am avut cândva speranțe, Dar s-au dus încetișor. N-am acum decât restanțe, Inima e numai nor... Am avut cândva iubirea, Dar am rătăcit-o-n drum. Mi-a rămas dezamăgirea Viselor făcute scrum. Am avut cândva doar flori, Peste câmpul vieții mele. Însă anii-s trecători, Am doar albul iernii grele. autor
CÂNDVA... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367720_a_369049]
-
eșecul lui. După aceasta, insuccesele s-au ținut scai de tânărul Cefan-Cenan. Grație promptitudinii cu care achita taxele școlare pipărate, absolvi cumva primii doi ani de studiu. De ajutor îi fusese faptul că fiecare examen trebuie plătit, iar în cazul restanțelor, chitanța se prezenta înainte de examen profesorilor. Conștienți că, manifestând o exigență prea mare, își vor pierde studenții, deci și sursa grasă de venit, majoritatea profesorilor îi treceam, fără să citească lucrarea, pe cei care repetau a patra oară examenul. Însă
CANDIDATUL de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363708_a_365037]
-
vreo breaslă care să-și ogoiască într-atât instinctele până la cine știe ce nivel sau uitare de sine la care ne-ar fi fost imposibi de ajuns ... Ne cunoscusem abia în acea vară, la căminul „Sorbonicăi” din Panduri, eu „toceam” la o restanță, el venise la niște postuniversitare tocmai de la Cluj și, din aproape în aproape, ne-am spus ce-aveam pe suflet, s-a bucurat sincer de un premiu de poezie și publicistică și de-aici afinitatea și toată tevatura care-l
SCRIITOAREA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349651_a_350980]
-
Cine oare o avea chef să-mi vadă mutra la ora asta? O doamnă respectabilă, cu o înfățișare plăcută, îmbrăcată aproape în întregime în portocaliu, a apărut pe ecranul telefonului. ”Bună seara, suntem de la Orange. Vă atragem atenția că înregistrați restanțe la plată în valoare de 150 de RON, pe care vă așteptăm să le achitați cât mai curând, mai ales că am înțeles că doriți să solicitați rezilierea contractului. În acest sens, unitățile noastre vă stau la dispoziție oricând...”. ”Mulțumesc
UN TRIO DE NEUITAT de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350226_a_351555]
-
să solicitați rezilierea contractului. În acest sens, unitățile noastre vă stau la dispoziție oricând...”. ”Mulțumesc, mulțumesc!”, am rostit precipitat. ”Voi ține cont de observațiile dvs.”, am adăugat și am închis telefonul, deși nu îmi aminteam să fi înregistrat astfel de restanțe. În plus, solicitarea de apel video din partea unei firme de telefonie mobilă mi se părea cel puțin ciudată, nu cred că mi se mai întâmplase așa ceva vreodată. Însă nu avea sens să-mi bat prea mult capul cu toate acestea
UN TRIO DE NEUITAT de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350226_a_351555]
-
felicitat autoarea pentru demersul ei, prevăzându-i un parcurs triumfal în peisajul literar. Teofil Mândruțiu a dăruit asistenței cele patru volume de versuri ce au văzut lumina tiparului în 2013: „Desenul din nucleu”, „Apăsarea lutului”, „Pribegi în piatră”, „Stanțe și restanțe”.Au prezentat cărțile editorul Gabriel Cojocaru, Iulian Patca, Ion Constantinescu, Gavril Moisași Ioan Benche. Antonia Bodea a dat glas eseului său bazat pe poezia lui T. Mândruțiu, iar Voichița Pălăcean-Vereș a realizat o prezentare sintetică a volumelor, încercând o încadrare
REGAL LITERAR LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347985_a_349314]
-
mai mult decât în toată seara, a oftat lung a ușurare, după care a binevoit să dea explicații fetei ce-l privea nedumerită: - Într-o sală de aici am susținut ultimul examen înainte de licență. De două ori! Am avut o restanță, singura de altfel... - La ce anume? a venit întrebarea încărcată de curiozitate. - La „Dreptul proprietății intelectuale”. - Ha, ha, ha! Nu era prea dificil, a exclamat Mariana veselă și, curioasă, a continuat: - Cum de te-a îngenuncheat? - Simplu. L-am tratat
ISPITA (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348127_a_349456]
-
ușurință și... eram destul de aglomerat cu probleme de serviciu în perioada respectivă... Dar, de unde știi tu cât de dificil putea fi? - a întrebat el contrariat, privind-o foarte atent. - Din experiență. Eu l-am luat din prima. Am avut o restanță, dar la „Drept funciar”... - Tu?!... Ești licențiată în "drept"?! - Da, eu. Acum doi ani..., a răspuns Mariana, cu voce scăzută, încercând să nu arate cât de neplăcut surprinsă a fost de mirarea lui exagerat manifestată. - Și... de ce nu lucrezi..., a
ISPITA (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348127_a_349456]
-
procurorii recurg la minciuni, chiar dacă acestea nu sunt prezentate decât „înflorituri” avocățești. Demonstrez cu un caz strict real petrecut în Bucur, capitala RSDR. Un oarecare proprietar a moștenit prin retrocedarea avutului său și un chiriaș rău platnic. An de an restanțele s-au acumulat. Nu știu dacă aceste acumulări sau nu ele l-au determinat pe Dumnezeu să cheme spre sine acel suflet rătăcit. Cert este că după trecerea în veșnicie a chiriașului o rudă a acestuia pretinde locuința. Nefiind-ui acordată
RSDR ÎMPĂRĂŢIA MINCIUNII. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350136_a_351465]
-
birou? - În primul rând, cel mai adesea nu stau mai puțin de 12 ore pe zi la birou, iar sâmbăta și duminica sunt prezent la diverse ceremonii religioase. În ultimii doi ani, cred că am reușit să deblochez multe dintre restanțele administrative ale instituției, am refăcut la recomandarea Curții de Conturi proceduri care trebuiau aduse la zi. Dar, dincolo de aspectele administrative, funcția este una politică și prin urmare poartă cu sine responsabilitatea politicilor publice legate de viața religioasă. Este și o
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ… PARTEA A II [Corola-blog/BlogPost/365923_a_367252]
-
ce scrie pă ele merge la fix, ș-acu! Că dacă nu ieram io gospodar nici la revoluția aia mare n-aveați cu ce să ieșiți și nu fi măgar, că odată mă supăr și nu te mai iert cu restanța la întreținere! Ee, aici cam avea dreptate administratorul... Doar că inadaptatul acela de Petrache, atins și de scleroză, că altfel nu se explică, mai dădu drumul la o tâmpenie: - Cum ar veni, dacă sluga se supără pe stăpân, ar fi
UN ET ÎN MAHALA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352324_a_353653]
-
o amintire,/ doar el e pe jumătate/ închis/ între macazuri de cuvinte,/ între șoapte și șapte,/ între cifre și litere/ de-abia născute,/ între revoluții și revolute/ care dispar,/ parașute/ ale unei căderi din cer/ în închisoarea mea de jucărie -/ restanța unui ger/ din copilărie.” („Copilărie de înger”) „Cei răi nu au decât părtași; voluptuoșii - tovarăși de orgii; oamenii de afaceri - asociați; oamenii politici adună pe nemulțumiți; cei mai mulți oameni fără ocupație au relații, principii au curtezani; doar oamenii virtuoși au prieteni
VISURI CU ZĂPEZI ŞI FLUTURI- CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351382_a_352711]
-
în: Ediția nr. 1594 din 13 mai 2015 Toate Articolele Autorului 2. Un nume pentru S.R.L. N-a petrecut de sărbători, deși Dora se rugase de el să meargă măcar în orășelul copiilor. Și-a achitat doar o parte din restanțele de la întreținere, deși auzea într-una, atât din partea administratorului, cât și a nevesti-si și a copiilor: vreau, vreau, vreau, de-i vâjâiau urechile de atâta vrut. Intrase în pielea omului cu bani mulți, care i se păreau puțini. Nici nu
S.R.L.AMARU-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352096_a_353425]
-
7) - LARNACA Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 525 din 08 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Poposind la tâmplele istoriei - de la Kition la „Phinikoudes” Încă din vacanța petrecută în urmă cu un an în Cipru, Larnaca figura pe „lista restanțelor”, a locurilor de vizitat, deși traversasem orașul de mai multe ori, în peregrinările noastre pe insulă, dar făra a insista în a-i pătrunde tainele. De-această dată am profitat de un weekend de mai, nu prea torid, și am
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
eu gura? a întrebat Ilie mirat, chiar ofensat. - Cum stăm cu evidențele contabile. E ceva neînregistrat? - Suntem la fix cu toate. - Suntem cu plățile la zi? Adică taxele, băncile, împrumuturile, salariile, serviciile și orice altceva? Unde e contabila? - Nu avem restanțe nici de cinci bani. Așa ne știți dumneavoastră, șefu’, pe noi? Contabila e pe la finanțe cu niște situații trimestriale, a răspuns nea Ilie cu siguranță, dar și cu un pic de teama izvorâtă din întrebările ce veneau ca "la foc
ISPITA (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355865_a_357194]
-
din solidaritate masculină!...sau din alte motive?!” Cine știe? Clar e că s-au dus pe apa sâmbetei banii mei... Dar să lasăm tristețea: primeam contravaloarea cheltuielilor de la primul proces! Fuga la CEC ... și, cu lista în mână...la achitat restanțe / datorii / rate...Aș fi fost cu cheltuielile la zi, dar a trebuit să plătesc executorii. Nu-mi pare rău acum, că au făcut treabă bună. Când ai bani...se răspândește în aer un miros anume, care atrage toate “lipitorile”. Așa
UN ALT ŢĂRM de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354841_a_356170]
-
verbal al acestui comitet se arăta că se cheltuise, pe exercițiul financiar al anului 1934-1935 și fondurile de rezervă ... "din cauza vitregiei primăriei Rucăr care nu și-a îndeplinit obligațiile ce le avea de a vărsa cotele cuvenite din încasările făcute". Restanțele însumau circa 70 mii lei Suma rezervată școlilor fusese în acel an de peste 50 mii lei. În anii următori, sumele cheltuite diferă : ating nivelul maxim în anul școlar1938-1939, pentru a descrește în anii războiului, când cheltuielile sunt limitate drastic și
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356652_a_357981]
-
diverse reviste, inclusiv în „Agora Literară “ a Ligii Scriitoirilor Români, Teofil Mândruțiu și-a perfecționat stilul, abordând cu insistență versul clasic. În volumele sale: „Moartea regelui alb“, „Regina de vis”, „Patimi“, „O lumină în mers“, „Desenul din nucleu“, „Stanțe și restanțe“, „Pribegi de piatră” și „Apăsarea lutului”, descoperim întruchiparea existențială cu nuanțe filozofice, desprinsă din legătura indestructibilă dintre Om și Dumnezeu. Alegoriile sale- ale trăirilor intense în fața morții, ale iubirii, ale pasiunii în sens teologal-, țâșnesc ca un izvor curat cu
TEOFIL MÂNDRUŢIU – POETUL SENTIMENTELOR ADÂNCI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368195_a_369524]
-
spumegând. Dar zbuciumați în apriga vâltoare, N-am calculat tăcerile în doi, Prelinse-ncet în stropii de-ntristare, Ce ne-au udat, frenetic, pe-amândoi. Dezmoșteniți de falnice speranțe, Ne-am închistat într-un cavou de spini. Preambalând iubirea cu restanțe, Am încercat s-o vindem la străini. Nici tu, nici eu, nu am găsit clientul Dispus s-achite pentru un rebut, Și-am înțeles că a venit momentul Să-l alungăm din noi pe Belzebut. Am învățat că lacrima-i
TĂCEREA CARE DOARE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353276_a_354605]
-
e la fel de versată ca maică-sa! Aici, la Universitate în Brașov, parcă sunt prea serioase studentele”, gândi Nicky. Mai ales brașovencele . Nu avea nicio șansă la ele. Reuși el să o păcălească o dată pe Ildiko, colega sa, când a avut restanțe în toamnă și căminul de studenți era închis. I-a oferit cazare în casa din Săcele. Și nu degeaba. Au urmat câteva nopți de sex nebun. Și s-a convins singur că ceea ce se spunea despre unguroaice că sunt dornice
”POȘTAȘUL NU MAI SUNĂ DE DOUĂ ORI” SAU „VISURI …VISURI ...VISURI…” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352861_a_354190]