1,603 matches
-
stat cuminte până ce un bătrânel cu chelia nespălată critică indignat, în fraze încâlcite, modul în care centrul ignora Iașul. Ridicolă, intervenția l-a săltat de jos pe Mărgărit care a contrazis-o tăios și a încheiat cu un gest ce reteza: „Discursul tovarășului juristconsult CA-DE !” Cu o expresie aiurită, bietul bătrân căzu pe scaun. Orice manieră cuviincioasă îi lipsea lui Ghiță Mărgărit. Îngâmfarea, poltroneria și toate defectele erau pedepsite de el prin execuții care făceau deliciul sălii. Revenit în propagandă electorală
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
mine. Ne-am Împrietenit din prima zi, suntem cei mai În etate, el 35, eu 36 de ani. E Înalt, simpatic, voios, cu o față roșcovană. Îl urmăresc cu câtă voință și răbdare Își ia notițele. Amândouă mâinile Îi sunt retezate până aproape de coate. Tatăl său, fermier, l-a luat la cinci ani În câmp, la secerat. Acolo s-a pierdut prin lan și mașina i-a retezat mâinile. Sângele lui s-a Înfrățit atunci cu boabele secerate. Nenorocirea aceasta i-
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
urmăresc cu câtă voință și răbdare Își ia notițele. Amândouă mâinile Îi sunt retezate până aproape de coate. Tatăl său, fermier, l-a luat la cinci ani În câmp, la secerat. Acolo s-a pierdut prin lan și mașina i-a retezat mâinile. Sângele lui s-a Înfrățit atunci cu boabele secerate. Nenorocirea aceasta i-a stimulat pasiunea pentru agricultură. Acum poartă două proteze de lemn, prevăzute la vârf cu două borte În care Înșurubează cu dinții creionul, tocul, lingura, furculița. Are
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
e folosit numai la ruperea știuleților cu foi cu tot și merge la ½ hectar. Ei se folosesc la cules de un cârlig așezat În palma dreaptă cu o curea. Apucă apoi cu mâna stângă știuletele și cu dreapta, cu cârligul, retează știuletele. Acest cârlig modest a revoluționat culesul și a fost inventat de un fermier din Iowa În 1892, pentru unchiul său căruia Îi lipsea degetul cel mare. Se dă o deosebită atenție culesului, Întrucât 40 milioane hectare, Într-o țară
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
somnul încrâncenat și înfiorat de tresăriri bruște, necontrolate, ca ale celor condamnați irevocabil de un tribunal anonim și sinistru. Nicio speranță. Sentința fusese de mult pronunțată și executată rapid, cu îndemânare și meticulozitate. "Sabia lui Damocles" lovise din plin și retezase la modul figurat capetele acestor "vinovați fără vină", aruncând în coșul însângerat al istoriei toate planurile, proiectele, speranțele și visele spulberate brutal. În această liniște dramatică, de sfârșit de lume, doar Mircea, fratele nostru cel mai mare, emitea valuri-valuri de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
mai refăcut). Orașul a devenit ceva mai ordonat și mai curat (nu cu mult, o idee...). Băsescu a lansat o campanie și pentru refacerea mai multor străzi și bulevarde, precum și alte proiecte. În bună măsură Însă, avântul i-a fost retezat. Consiliul municipal fiind dominat de adversarii săi politici, și toate primăriile de sector În mâna P.S.D., activitatea primarului general a fost aproape paralizată vreme de patru ani. Bucureștiul a ajuns miza unui conflict politic, și cui i-a mai păsat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de vreo tradiție nebuloasă și nedeterminată, ci de foarte vechi și precise reglementări rituale, care au autoritatea legilor transmise de Dumnezeu lui Moise, fiind consemnate În Tora. De pildă : „Să nu vă rotunjiți pletele capului vostru și să nu-ți retezi colțurile bărbii” (Leviticul 19, 27). Din perspectiva creștinismului folcloric, unele legende populare românești Încearcă să explice de când și de ce au evreii astfel de obiceiuri legate de portul părului, dar - evident - personajul central al poveștii nu mai este Moise, ci Isus
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
doisprezece apostoli i-au așezat trupul cinstit și sfânt Într-un sicriu. [...] Dar iată că, pe când o ridicau ei, un iudeu pe nume Iefonias, vânjos la trup, se repezi asupra sicriului [ca să-l dărâme]. Atunci un Înger al Domnului Îi reteză amândouă brațele din umeri, cu o sabie de foc, lăsându-le să atârne În aer, pe lângă sicriu”. În fața acestei minuni, Iefonias strigă : „Sfântă Maria, care l-ai născut pe Cristos, Dumnezeul, miluește-mă ! [...] Și Îndată brațele, care atârnau pe lângă sicriul stăpânei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
întorc la muchia Tărâța și la frumusețile ei. Poteca urcă mai întâi în stânga foarte abrupt vreo 150 metri până ce ajunge într-un fel de șea, apoi pieptiș în dreapta, direct spre crestele Făgărașilor, printr-o pădure de foioase, de unde au fost retezate mai multe exemplare mari în urmă cu vreo 20 de ani, mai ales în dreapta potecii. Astfel că lumina ajunge la sol oarecum din această direcție, creând o imagine feerică a zonei. Toată coasta este brăzdată de șanțuri prin care au
Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
și practicată cu dăruire, trudă și sudoare. Plugul, sapa, coasa, secerea erau folosite cu îndemânare și hărnicie, iar unele lucrări se transformau parcă în mângâieri sau alinturi. În urma unui cosaș iscusit, își amintește Dumitru Dascălu, pajiștea rămânea netedă, cu iarba retezată la același nivel, ca un obraz de bărbat proaspăt bărbierit. La capătul ogorului, înainte de a începe să are, să semene, să prășească, să cosească ori să secere, țăranul se descoperea, își făcea semnul crucii, rostea cu toată credința formula „Doamne-ajută
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
cu arbitru dotat cu fluier, apărea o problemă greu de rezolvat: lipsa echipamentului adecvat și, atunci, recurgeam la paliative. Pentru că chiloții nu erau, pentru noi, fiii de țărani un accesoriu vestimentar uzual la acea vreme, pentru a fi echipați corespunzător, retezam izmenele de deasupra genunchiului, prindeam prohabul cu două agrafe, încălțam tenișii personali sau de împrumut și încingeam niște meciuri de pomină. Eu nu eram nici foarte amator, nici prea priceput într-ale fotbalului dar, când nu se găsea altul mai
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
plătit, cu tot cu șpagă, și au promis că săptămâna viitoare. Am făcut și comenzi pentru banchete noi și pentru tablă de zero doi și zero cinci și tot ce-ați mai zis. — Uite, șefu’. Nu-mi mai spune așa, i-o reteză Viorel zâmbitor. Ți-am spus că nu-mi place să-mi spui așa. — Uite, Viorele, se conformează părințelul. Vezi ce bună a fost ideea mea ca să-l punem aici, sub cais? Între crăcile alea o să proptim bulumacu’ mâine dimineață, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
-am consumat-o până aicea. Lasă că dă băieții o jumătate pentru deranj, spuse celălalt. Ie băieți subțiri. Hohoti plin de voie bună, căci Andrei deja smulsese cu dinții capsa unei jumătăți de rom. Cu mușcătura aia ar fi putut reteza ca un castravete gâtul sticlei și ar fi mestecat-o pe toată și-ar fi Înghițit-o fără să clipească. Îl simțeam că fierbe pe dinăuntru și că nu mai are mult până să dea pe dinafară. — Vă văd oameni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
-i numere? — Îi scoatem și-i Încărcăm În mașini și-i numărăm, nea, ce mare inginerie? Hai, dă banii Încoace ca să ne-apucăm să-i Încărcăm. — Bine, și proprietaru’? Încearcă nea s-o mai lungească. — Io sunt proprietaru’, i-o reteză Andrei. Acuma dă-mi banii și-ți povestesc pe urmă tot ce mai vrei. Da’ șezi blând, băiețică. Încarcă-i și numără-i și-ți dăm banii. Ce ești așa speriat? Nu fuge nimeni nici cu banii și nici cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Aveți grijă pe-aicea. Și nu uitați mâine dimineață la magazie de impegat. — N-aveți nici o grijă, dom’ major. Andrei se ridicase o dată cu el și-l urma Îndeaproape. Merg să vă conduc. — Nu-i nevoie. — Ba-i nevoie! i-o reteză pe un ton care nu suporta replică. Să vă scot barem din incintă. Câinii ăștia, eh, parc-a dat strechea-n ei... Au ieșit Împreună. Zarva lătrăturilor și chelălăiturilor era Într-adevăr mai mare ca-n alte nopți. De bună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
facă cu ea? iscodește Laur, Însuflețit de curiozitatea lui de târfă prostovană. — Să și-o bage-n cur, vere. — Bine, vere, m-ai lămurit. Da’ unde mergem noi acum? Unde fugim așa de nebuni? — Unde te ducem noi, i-o reteză părințelu’. — Bine, bine, am Înțeles. Și mai luați și voi geanta asta, că mi-a rupt cocoașa. — Taci și rabdă, vere. — Cei ce vor răbda pân’ la capăt, sfinte Dumnezeule... Își face și ăsta numărul. N-avem decât să ni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
mesei trona un borcan c-un snop de fire de gura-leului, către care Laur Întinse botul lui de maimuțică tuciurie, dând ochii peste cap ca Îmbătat de parfum. Oftă și aplecă cu limba una din florile alea colorate viu, o reteză din tijă și o mestecă Îndelung, cu vădită plăcere. — I-e foame tare lu’ vaca asta de văr-tu. Și-ar cam trebui să ne grăbim. Acum să mâncăm, părințele, am spus. Să ne grăbim fără să ne pripim. N-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cântărește mărunțișul În cealaltă. În sfârșit Îndrăznește: - E cinci sute clătita, nene. Mai trebui’ o sută douăzeci de lei. - Auzi, prietene, o să-ți meargă vânzarea toată ziua, dacă de dimineață la prima oră... Dar p-asta o știe. Mi-o retează prompt. - Ți-am dat un sfert de clătită de pomană, bre, nu-ți face griji că n-o să-mi meargă. - Mai dă-mi o clătită, prietene. Și după-masă când te-ntorci, mă găsești tot aici ca să-mi spui că am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
singurul medicament sau aliment capabil să-l țină În viață. - Da’ cu Laur ce-o mai fi? m-am pomenit apoi Întrebându-mă. Nu l-am ami văzut nici pe plajă... - Și mai dă-l În pula noastră, mi-o reteză pe un ton abrupt și deopotrivă deșănțat, pe care-l recunoșteam a fi al lui văr-miu. Ajunsese să-i semene În destule privințe după ce petrecuseră destulă vreme Împreună, Însă felul acesta frust de a-și exhiba nepăsarea și nerăbdarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
pentru a le „Întreține” (fizica, matematica, chimia etc.). Nu „legea banului” trebuie să ne urmărească. Să fi devenit reglajul dintre cerere și ofertă noua ideologie a vremurilor noastre? Au mai fost astfel de situații, când din rațiuni ideologice au fost „retezate” facultăți inconfortabile sau „nerezonante” cu prezentul (teologia, psihologia) și s-a constatat cât de dureros a fost atunci. Vrem din nou să se Întâmple așa ceva, dar pe bază de criterii și evidențe „obiective”? Discontinuitățile academice Într-un domeniu sau altul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
a fost cazul. L-am surprins pe domnul Neculau stând pe terasa casei suferind pentru dudul de la poartă, care tocmai a fost stâlcit de un vânt nemilos. Am citit pe chipul său o mare tristețe și atunci când mărul a fost retezat de o altă furtună. L-am văzut Însă bucurându-se de cireșii și vișinii Încărcați de belșugul verii, Îmbiind mândru pe cunoscuți să se cațere și să se Înfrupte din rodul copacilor săi. Între desele plecări În străinătate, cosește iarba
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
a ofițerilor, am fost Încorporat În armată și declarat apt pentru serviciu nelimitat. Am hotărît că n-o să-mi placă armata și m-am fofilat pe baza antecedentelor mele de la balamuc - avusesem o dată o pornire gen Van Gogh și-mi retezasem o falangă de la un deget ca să impresionez pe cineva care mă interesa la vremea aia. Doctorii de la balamuc nu auziseră niciodată de Van Gogh. M-au luat de schizofrenic, adăugînd la asta „tip paranoid” ca să justifice faptul deranjant că știam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
mișcării e schițat de Țepeneag într-un interviu din 1993: „Mișcarea onirică ne poate apărea acum ca o mișcare literară ușor ambiguă. În primul rând, spațiul ei teoretic formează o elipsă, adică are două focare. Apoi, istoria ei a fost retezată, mișcarea a încetat înainte de a-și fi atins apogeul. În acest sens, nu se poate vorbi de o bătălie câștigată. Dar nici de o bătălie pierdută. A fost [...] o bătălie întreruptă. E aici și un mare avantaj, în această indeterminare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288537_a_289866]
-
Acestea nu se cantonau doar în acel timp auroral, ci episoadele literaturii române vechi erau discutate și contextualizate în ansamblul fenomenului literar național. E drept, încercările se dovedeau încă timide, deoarece "iepoca" nu se arăta de loc îngăduitoare. Constrângerile ideologice retezau cu tăișul lor nemilos elanuri, interdicțiile funcționau cu duiumul, iar accesul la fondurile secrete era menținut cu încăpățânare în vigoare, ceea ce nu permitea restituirile necesare. În plus, lagărul ridica alte și alte rețele de sârmă ghimpată spre lumea occidentală, cea
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
viețuitoarele ajutătoare care îi stau în preajmă, Moș Petrea, Căpitanul, e un fel de Sânt Ilie, stăpân pe foc. Nu lipsește nici dragonul, prezent prin multele lui capete, dușmani ai voievodului care își răpune succesiv adversarii, așa cum vitejii din basme retează numeroasele scăfârlii ale balaurilor. Un loc aparte în rândul romanelor istorice sadoveniene îl deține Creanga de aur, scriere ce învie o epocă foarte îndepărtată, când creștinismul abia începuse să pătrundă printre locuitorii Daciei. Acțiunea se desfășoară mai cu seamă la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]