1,532 matches
-
sătenii, Măi străbat prin vreme, încă, idicenii, Turmele lor urca până-n coama rară, Ciurdele, alene, se întorc, spre seară. Caii scot pe pajiști icnete rebele, Călăreții urca dealurile mele, Se aud căruțe, glasuri minunate, Veșnicia, încă, bântuie prin sate. Coasele retează iarbă din vâlcele, Si miros a viața, dealurile mele, Stau la sfat vecinii, ca-în vremuri străbune, Când, pe după crește, soarele apune. M-au strigat din lume dealurile mele, Am simțit chemarea, m-am întors la ele. Le-am găsit în
DEALURILE MELE de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375418_a_376747]
-
-i ajute în gospodărie și la câmp, însă pe copilul său nu îl va mai interesa agricultura. Se va întoarce la țară doar în vizită, să-i vadă când i se va face dor. Secera hârșia prin lanul de grâu retezând smocurile de paie strânse în palmele bătătorite de muncă, iar firele galbene și uscate, le așeza în urma sa în buchete. Avea grijă să nu calce peste spice să se scuture. Cu multă trudă se adună un sac cu boabe. Nici
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
sau izolate aidoma legăturilor de la o zgărduță populară. Mă întreb retoric și aberant câteodată dacă viața asta nu seamănă cu un mare club viticultos sau leguminos. Văd oamenii împărțiți în castre: morcoviorii triști: oamenii fără busolă/ speranță, cărora le sunt retezate visurile, oamenii-conopidă,cu idei cărnoase la purtător ce își amplifică starea de bine, prin implementarea unor gândiri asertive/ pozitive și oamenii- ciupercă, ce stau la adăpost în caz de viforniță existențială, în păturici maternale de pluș. Cam 90% conform statisticilor
ȘOBOLANIADA E UN TIC SAU O MODĂ PARȘIVĂ? de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372394_a_373723]
-
dușmanului necunoscut al nopții și răcni de răsunară văile: - Mai repede, că se trezesc vampirii! Și într-adevăr, după foarte puțin timp, morții începură să se ridice în șezut. Panica cuprinse oștenii care în disperarea lor își scoaseră săbiile și retezară capetele vampirilor care se trezeau din somn. - Nu fugiți că reînvie! Străpungeți-le inimile! - răcni Arnăutu, văzând panica din rândul oștenilor săi. Trecuse deja de miezul nopții și operațiunea nu era încheiată. Mormintele se deschideau și arătări fioroase cu chip
MĂCELUL VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372829_a_374158]
-
pe lume loc... Din falnicul stejar ce până ieri Sta neclintit în vânt de miazănoapte Au mai rămas câțiva tăciuni stingheri Și trei scântei care se pierd în noapte. Când vrei să zbori, pe jumătate frânt Și elanul ți-l retează rădăcina, Când ramuri ca de plumb întinzi în vânt, Și vrei cu frunzele să mângâi luna, Prieten drag, privește către soare, Aprinde-ți frunzele cu-a lui lumină! Lasă ochii să plângă, de te doare, Și arzi cu fulgerul în
SCÂNTEI ÎN NOAPTE de ALIN ADRIAN CIOLOMPEA în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372941_a_374270]
-
complete și avizul dumneavoastră cu privire la transferarea de la Penitenciarul Jilava la Spitalul Penitenciarului Văcărești a deținutului Vulcănescu Mircea Aurel, funcționar, fiul lui Mihai și al Mariei, bolnav de pleurezie". Adresa din 26 mai 1951 a Direcțiunii Generale a Securității - regiunea București retează orice posibilitate de supraveghere a bolii pulmonare: ,La ordinul dumneavoastră din 10 mai 1951 raportăm următoarele: întrucît din fișa personală a susnumitului ce o posedă la Direcțiunea Generală a Securității Statului, fără a se cunoaște motivul reținerii, nu putem aviza
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
am ieșit la poartă. Viscolul se întețise, venea spic de zăpadă rece și se așternuse aproape de o jumătate de metru... -Și sacul cu căpriorul?- rămase întrebarea Pensionarului spânzurată în aerul mucegăit al celulei. -Lasă-l, Pensionarule, să spună el!- i-o reteză Bondoace. -Sacul cu țapul îl făcuse câinii praf! Se strânseseră pe le câțiva câini și trăgeau din el...Mai rămăseseră doar niște trențe... -Și de la poartă încotro ai luat-o, nene? -De la poartă? Stai să vezi... Unde s-o
DUBLĂ CRIMĂ CU PREMEDITARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345861_a_347190]
-
înnodat dracul mințile. Pe cât îmi erau de cunoscute aceste locuri pe atât de străine îmi par acum. - Nenorocitule, te joci cu răbdarea mea? - Îndurare, Măria Ta! - Singura iertare ți-o mai poate da popa! rosti furios și scoțând paloșul îi reteză gâtul dintr-o lovitură. Țeasta i se prăvăli la rădăcina unui tufan, iar calul speriat dispăru printre copaci cu trupul iscoadei balansându-se într-o parte și-n alta până căzu ca un sac burdușit cu pământ. Chiote de veselie
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > CHIAR ȘI ABISUL Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1215 din 29 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului La o pasăre cu aripile retezate în ochi norii s-au ridicat prea sus, nu mai înțelege ce rost are să plouă. Când întâmplarea nimerește drept îm mine cineva îmi spune să nu mă tem și femeia cu ochii de smoală e căutată des. Chiar și
CHIAR ŞI ABISUL de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348008_a_349337]
-
se și spune Sorbona din cucuruz" încercă să închege o conversație Achim Dragomir. "Dar ce-i cu apa asta puturoasă??" "E râul Bega", îi răspunse scurt, cu oarecare indignare. "Râul trebuie să curgă. Asta-i mocirlă..." "Ba curge!" i-o reteză Dragomir, tot mai indignat de ifosele bucureșteanului. "Încotro curge?" "... înspre... Serbia". "Nici nu știi încotro curge..." Urmă o tăcere de antipatie reciprocă. "Îți jur că eu din apa asta împuțită n-am să beau niciodată." Și s-a ținut de
MAGISTRUL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347226_a_348555]
-
prevăzut pentru examen, Magistrul prinsese arțag pe neamul întreg. Suntem un popor de ingrați, niște nemernici! Domnule Profesor, vorbiți așa la supărare... Nu-i tot poporul cum ați spus, îi reproșă împăciuitor Profesorul Ilie Gyurcsik. Tu să taci! i-o reteză Magistrul. Eu sunt și Gheorghe, și Ion!!! Eu am dreptul, în numele meu, să vorbesc cum vreau despre poporul român! În momentele importante din viață și-a invitat mereu prietenii de tinerețe din București și i-a tratat cu licori ce
MAGISTRUL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347226_a_348555]
-
tricoul pe geam să spele urmele-ți desculțe de sete și pantofii i-am azvârlit aveau găuri ce localizau cu precizie andromeda de rece și eu căutam ființa ta metalică de fierbinte ochii te beau ca niște bețivi de foame retezasem mâinile din inimă prin părul tău lung până la lună pe sâni pe picioare ca și cum își pierduseră mințile tale iar cuvintele le-am vărsat la canal eram atât de tine și atât de nu mă vedeai Referință Bibliografică: cântec în metru
CÂNTEC ÎN METRU RUGINIT de VASILE PIN în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347335_a_348664]
-
mai fioros spectacol, plin de sălbăticie și unic în felul său: decapitarea sub ochii îndurerați ai tatălui, a celor patru fii ai voievodului Constantin Brâncoveanu și a sfetnicului Ianache Văcărescu, pentru ca în final iataganul păgân, prin ultima sa sclipire, să reteze și pe bătrânul și falnicul stejar răsădit și adăpat la izvoarele apelor străbunilor evlavii ortodoxe. Domn cumpătat și înțelept, gospodar destoinic și chibzuit, oblăduitor darnic și cruțător, părinte blând și milos, Constantin Vodă Brâncoveanu este unul dintre cele mai luminoase
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
din activitate. CĂPITANUL ARNĂUTU:(strigă) Mai repede că se trezesc vampirii! Peste câteva momente în coșciuge cadavrele încep să se ridice în șezut scoțând sunete înfiorătoare și arătându-și ghearele și caninii. Cuprinși de panică vânătorii scot săbiile și le retează capetele. CĂPITANUL ARNĂUTU:(cu voce forte) Străpungeți-le inimile! Nu-i decapitați că reînvie! CĂPITANUL SASU: Mai repede! La miezul nopții vampirii se trezesc din somn și-și recapătă puterile! Vreo patru-cinci vampiri țâșnesc din morminte și se ia la
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
nu știam niciodată când se emoționa și când se enerva pentru că în ambele cazuri țipa. Și să te ferească sfântul de așa ceva! - Eu ți-am spus să rămânem acasă dar... - Știi bine că trebuie să ne întoarcem la Vâlcea, îmi reteză mama fraza așezându-se mai comod în scaun îmi aruncă o privire compătimitoare. - Îmi spui și mie de ce ne întoarcem aici? întrebai arțăgos, încrucișându-mi brațele, mă rezemai de geam. - Bunicii tale îi este dor de tine. De ce nu vrei
EUPHORIA de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347486_a_348815]
-
sale, nu sunt remarci obiective, ci doar referiri gratuite ranchiunoase, maladive. Sunt mulți, din dorința de a-și ascunde complexul, care se apleacă înciudați asupra unei scrieri, a unui modest autor, pentru că față de un literat consacrat tupeul îi este deja retezat de nepregătirea în domeniu, adulmecă, scobește, roade și, după aceea, varsă invective atât la adresa scrierii respective cât și la adresa autorului: E ușor a scrie versuri / Când nimic nu ai a spune, / Înșirând cuvinte goale / Ce din coadă au să sune
PERSUASIUNE ŞI DORINŢĂ DE COMUNICARE ÎN ACTUL CRITICII de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348828_a_350157]
-
destui ani de experiență și pot înțelege multe, dacă vrei să știi.. - Da? Și ce ai mai înțeles în plus? întrebă Iuliana destul de iritată. - Hm! Uite am înțeles că este foarte bine intenționat cu privire la Iustin și... - Este foarte normal, îi reteză Iuliana fraza. Este medic. Asta este datoria lui... - De acord, fata mea, dar știi bine că alți doctori abia se uită... Alții așteaptă și câte o atenție mai întâi... Bine, știu ce vrei să spui, dar eu nu generalizez. Omul
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348755_a_350084]
-
sculptor cioplitor al cuvintelor limbii românești. „Pot flămânzi zile întregi, dar nu pot să nu scriu" În momentul de față, rămasă în viață, sunt singura care a trăit și a văzut cu ochii proprii grozăvia unei odioase crime ce a retezat prea timpuriu o altă floare de crin întrupându-se într-o zi cât alții în zece. Doar pentru cei de bună-credință scriu atât cât știu și, ca pe un desfășurător, punctez filmul ultimelor zile. 6 decembrie, de Sfântul Nicolae: Se
MOARTEA LUI NICOLAE LABIŞ de STELA COVACI în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346793_a_348122]
-
văzut că era îmbârligată peste el o caracatiță uriașă! Arată ca o cârpă de spălat dușumeaua. Închisă la culoare, părea moartă... Brațele nu i se mișcau, dar nu se dezlipea de pește. Nu știu cu ce naiba, ditamai molusca, ne-a retezat firul cu tot ce era pe el! A șters-o și cu peștele și cu cârligul și cu plumbul și cu... Mama ei de octopedă! De ciudă, românașu' meu era cât pe ce să plângă! Acasă, la reședința noastră maoră
MEMORIA PENIŢEI (4): O VIZITĂ ÎN NOUA ZEELANDĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346266_a_347595]
-
dinăuntru și am contemplat fără nici un gând precis tavanul și imaginile fugare care îmi treceau pe dinaintea ochilor, că geamurile fiind ceva mai înalte, nu puteam să privesc decât vârfurile salcâmilor care rămâneau în urmă, retezate parcă de o secure imaginară. Retezate de o secure. Așa cum se retează orice firicel al acestei vieți când îi vine vremea. Am fost destul de pesimist la internare, pesimist sunt și acum după circa zece zile de radiografii, encefalograme, radioscopii, endoscopii, electrocardiograme și analize de tot felul
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (31) de ION UNTARU în ediţia nr. 645 din 06 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346378_a_347707]
-
gând precis tavanul și imaginile fugare care îmi treceau pe dinaintea ochilor, că geamurile fiind ceva mai înalte, nu puteam să privesc decât vârfurile salcâmilor care rămâneau în urmă, retezate parcă de o secure imaginară. Retezate de o secure. Așa cum se retează orice firicel al acestei vieți când îi vine vremea. Am fost destul de pesimist la internare, pesimist sunt și acum după circa zece zile de radiografii, encefalograme, radioscopii, endoscopii, electrocardiograme și analize de tot felul în urma cărora doctorii păreau cu toții indeciși
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (31) de ION UNTARU în ediţia nr. 645 din 06 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346378_a_347707]
-
mică distanță de Napoli. Și sunt două obiective de mare atracție turistică? Care sunt orașele? Nea Costică era ,,out”. -Domne' matale n-ai fost pe strada curvelor să vezi cum eu ... -Lasă-ne domne cu strada curvelor din Napoli, i-o reteză barmanul .. Acesta se întoarse apoi spre mine. -Zi-i domne”, spuse el, chiar m-ai făcut curios! Care sunt orașele alea? -Au fost distruse de cenușa vulcanică două orașe. Pompei și Herculaneum! Ruinele lor sunt vizitate acum de mii de turiști
CONFRUNTAREA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345102_a_346431]
-
și nu mă risipii , Sunt tot fetiță ta ...,nu ma confundă ... Atinge-mi sufletul ,alinta-ma cu șoapte , Aseaza-ma în tăcerile tale , nu te încrunta , Priveste-mi chipul suspendat în noapte , Intinde-mi aripile franțe să zbor , nu le reteza ... Atinge-mi sufletul înspăimântat ,nu-l îndepărta , Saruta-mi ochii înlăcrimați , dezbraca-ma de gânduri , Respira-mi iubirea , iubeste-ma și nu mă uită , Atinge-mi sufletul , pastreaza-ma în tine și te voi urma ... gabrielaenerusu Referință Bibliografica: Atinge-mi
ATINGE-MI SUFLETUL de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376899_a_378228]
-
pretinde așa ceva?! Cum s-o taie? De-abia după aceea mi s-a explicat cu răbdare cât de mult protejează ei plantele și mai ales pomii așa că, mai repede ascund complet respectivul semn de circulație desființându-i utilitatea decât să reteze creanga buclucașă. Iar în România se taie tot. Nu contează unde și cât. Se aprobă orice și oricâte defrișări iar sute de trenuri încărcate cu lemne aprovizionează chiar și în exces întreaga Europă cu această materie primă de care se
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]
-
la umbra unui pom Îmi scutur versul peste vreme”. (Nu sunt poet!) Mariana Mihai își scutură versul peste vreme, oferindu-ne și frumoase lecții de viață, dorind să ne călăuzească spre lumină: „Întodeauna se vor găsi unii care îți vor reteza aripile, dar tu să-ți iei zborul spre Țara de Lumină, pentru că întotdeauna, zborul nemilos te va înălța și odată cu tine îi vei înălța și pe aceia care vor iubi lumina.” ( Aripi de lumină). Lumina și iubirea pentru divinitate se
MARIANA MIHAI – DESPRE PUTEREA SIMPLITĂŢII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377010_a_378339]