2,299 matches
-
la fel de fericite, cum este și în cazul zilei a patra, când istorisește despre o tânără îndepărtată abuziv de către frații ei de persoana pe care o iubea și care este chiar ucisă. Fata va afla adevărul despre iubit prin intermediul unui vis revelator și va decide să se stingă lin din cauza suferinței pierderii celui drag. În următoarea zi, Filomena va aborda o atitudine defavorabilă față de o tânăra care din mândrie nu răspunde dragostei înfocate a unui cavaler, femeia crudă este condamnată, deoarece la
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
între imaginație și problema formulată, în sinectică inspirația este stimulată, canalizată și chiar supusă unui program de organizare. (W. Gordon) * Brainstormingul este o metodă cantitativă, iar sinectica este o metodă calitativă. În brainstorming evaluarea este amânată și se selecționează soluțiile revelatoare dintr-un număr foarte mare de idei emise la care nu exista, pe moment, preocuparea pentru calitate. În brainstorming alegem zece idei bune dintr-o sută, din care, în final, adoptăm una. Sinectica promovează un progres mai lent, se enunță
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
medierile (evocarea unor civilizații exotice, recursul la o imagerie estetizantă), pornograficul tinde aici spre eficacitatea maximă: accelerarea progresivă a ritmului, transparența reprezentării. Contrastul dintre un registru de scriere literară (erotic) și un registru "vorbit" la timpul prezent, indicativ (pornografic) este revelator: suntem aproape de monologul interior la prezent. Aici însă nu este vorba despre un prezent care istorisește o întâmplare deja încheiată (prezentul narațiunii) sau care evocă evenimente ce se desfășoară în momentul enunțării (prezentul deictic): aceste enunțuri la prezent creează ceea ce
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
canonică și pornografia non-canonică este relativ limpede în cazul cinematografiei pornografice contemporane. În Franța, de exemplu, filmele pe care le difuzează canalele de televiziune la ore târzii și respectând anumite constrângeri tehnice delimitează implicit practicile pe care le putem considera revelatoare pentru zona canonică. Spre deosebire de Internet, televiziunea nu propune filme pornografice tributare zonei tolerate. Această excludere se explică atât prin necesități comerciale (se urmăresc atragerea celui mai vast public și menajarea cenzurii), cât și prin constrângeri ideologice: canonizarea practicilor "perverse" ar
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
cititorul are dreptul să se aștepte. Oricare-ar fi decorul, oricare-ar fi personajele, indiferent de motivațiile lor, tot acolo se va ajunge. În această privință, o comparație cu seria de romane care alcătuiesc Călătoriile extraordinare de Jules Verne este revelatoare. Intrigile acestora din urmă pot fi considerate un pretext pentru a "transmite" un anumit număr de cunoștințe de ordin enciclopedic, fiindcă este vorba despre romane care se vor a fi educative: cititorul care se îmbarcă pe Nautilus din Douăzeci de
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
a oamenilor cu coadă din istmul Panama și insula Borneo. Era vânjos cât zece bărbați obișnuiți, adică ar fi doborât zece cu arme egale și avea nevoie, el singur, de tot atâtea femei cât zece". Op. cit., p. 152. O trăsătură revelatoare: personajele narațiunilor pornografice dispun arareori de un nume complet (prenume și patronim), care le-ar insera cu precizie în spațiul social. Se mulțumesc în general cu un prenume ("Justine", "Madalena"), cu o inițială ("O"), cu numele unei fantezii motivate sexual
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
pornografic. Este și o scriitură care, în conformitate cu ceea ce înfățișează, se oferă în toată goliciunea ei, fără farduri înșelătoare, mergând la esențial. Pretinde că se debarasează de toate vălurile, că lasă totul la vedere. Metafora centrală hard core (nucleu dur) este revelatoare: pornografia este susținută de presupunerea că poate fi atins, eliminând progresiv tot ceea ce pune obstacole gestului și privirii, locul unde s-ar afla sexualitatea. În trama narațiunii pornografice, acest nucleu central se materializează pe "scenă", care este totodată locul unde
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
important de reeditări ale "clasicilor" din secolele anterioare. În paralel, se dezvoltă o vastă piață a fotografiei erotice și pornografice. Amploarea fenomenului nu întârzie să-i neliniștească pe unii; în 1909, René Lavollée publică o operă al cărei titlu este revelator: Les Fléaux nationaux. Dépopulation, pornographie, alcoolisme, affaissement moral 42 [Flagelurile naționale. Depopularea, pornografia, alcoolismul, prăbușirea morală]. El constată că s-a trecut de la o activitate artizanală la o adevărată industrie: Nu mai suntem în poveștile deocheate cu care se delectau
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
clasic, sunt evidente și în Istoria contimporană a României (1866-1900), editată postum, în 1925. Începute în 1855 și continuate până în preajma morții, Însemnările zilnice pot fi considerate printre cele mai reprezentative jurnale intime ale literaturii române. Ele sunt un document revelator asupra formării personalității lui M. și, în genere, a intelectualului român. Cititor pasionat, bun cunoscător al câtorva limbi, M. s-a încercat și în traduceri. Încă din 1857 trimisese la „Gazeta Transilvaniei” două tălmăciri, care însă nu au fost publicate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
părului, care cade natural sau este smuls, tăiat sau tuns, ca manifestare a durerii resimțite. Părul este, prin urmare, imaginea ori oglinda sufletului. Orice afectare a dinamismului se exprimă printr-o afecțiune apărului. La fel ca blana animalului, părul este revelator pentru sănătatea fizică și psihică. Calviția este deci văzută la nivel simbolic ca o pierdere a forțelor, ca un semn al slăbiciunii fizice și psihice. Dar, în funcție de epocă și de mediu, poate să aibă un caracter de afirmare de sine
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
cu multe semnificații, din cauză că asigură legătura dintre cap și corp, adică între planul material și planul spiritual. Ca urmare, visul vorbește adesea, în funcție de scenariu, de potrivire sau de nepotrivire între sus și jos, între dorință și realitate. Astfel, gâtul este revelator pentru buna sau proasta comunicare între lumea exterioară și lumea interioară. Gâtuirea și sufocarea exprimă angoasele (vezi Agresiune), tensiunile și amenințările extreme («a fi luat de gâtă, «cu cuțitul la beregatăă), dar și tentativele de împiedicare subiectul să se exprime
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
poate fi văzut de subiect, spatele reprezintă cuvintele sau acțiunile secrete, ascunse ori ipocrite. Ceea ce este făcut pe la spate este perceput ca o trădare («a lucra pe cineva pe la spateă, «a pune cuiva ceva în spateă. Astfel, visul este adesea revelator pentru sentimentele de persecuție și de lipsă de încredere în cei din jur. Evocă situațiile conflictuale și opozițiile («a întoarce spatele cuivaă, «a-și ridica pe cineva în capă În plus, la fel ca și cotul sau umerii, spatele este
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
fizice. Realitatea are o altă dimensiune, pe care este important să nu o neglijăm. Mai multe capete, personaje policefale, cresc în mod semnificativ puterea cerebrală și spirituală și insistă, prin urmare, asupra puterii creative sau distructive a gândirii. Chipul este revelator pentru inimă. El nu este pentru sine, ci este destinat altora. Omul nu își vede propriul chip, cu excepția momentelor când se uită în oglindă, care, în plan simbolic, dezvăluie sufletul. Constituie așadar o parte intimă, legată de viața interioară, loc
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
nuanța este naturală și perfectă, așa cum o găsim în onix, cerneală, abanos, devine simbolul purității și al înălțării. La modul general, are o semnificație negativă de cădere, în Occident, iar în Orient una pozitivă de perfecțiune. În vise, este adesea revelator pentru dimensiunea ascunsă a ființei sau a unui element, a neliniștii pe care acest mister o sugerează. Negrul indică obligația de a căuta, de a merge dincolo de aparențe, de a înfrunta teama de necunoscut. Portocaliu Prin amestecul de roșu (foc
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
a sarcinii ce trebuie îndeplinite. Dar deșertul are și o semnificație spirituală de purificare și înălțare. Loc suprem al confruntării cu forțele răului, omul sfânt iese victorios, în timp ce omul slab este învins. De aici, deșertul este, la fel ca oglinda, revelator pentru suflet. În vis, el indică iminența unei lupte interioare sau reale și retragerea din agitația lumii exterioare pentru a-și reface forțele și pentru a trage concluziile cu privire la obiective și strategia ce trebuie urmată. Imaginea unei oaze este pozitivă
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
dezvoltare afectivă, psihică sau spirituală. Dispută, conflict Sensul disputei și al conflictului este același în vis ca și în realitate. Dar, în plan inconștient, dezacordul nu este atât între sine și altcineva, cât între sine și sine. Conflictul este deci revelator pentru tensiunile și conflictele interioare, pentru o nepotrivire între dorință și realitate, între interior și exterior. Servitor În vis, servitorul dezvăluie dependența subiectului de ceilalți. Îi arată lipsa de autonomie, incapacitatea de a acționa singur și de a-și asuma
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
reia legătura cu trecutul sau cu familia. Vezi Climă pentru Ploaie, Potop, Val seismic. Eșafod, eșafodaj Eșafodul are în mod evident o semnificație negativă. Loc de pedeapsă, el instituie teama de a fi condamnat, de a fi pedepsit. Este deci revelator în sensul unei vinovății mărturisite ori ascunse. Eșafodajul oferă o semnificație mai pozitivă. Instrument al construcției, el informează cu privire la capacitatea creativă a subiectului (care eșafodează planuri), chiar dacă cea din urmă are nevoie de ajutor din afară sau măcar de un
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
de înălțare; - dacă este în partea de sus, obiectivul este atins. Însă dacă cel ce visează coboară treptele sau scara, visul capătă o semnificație negativă. Indică regresul, deziluzia, descreșterea. A eșua Eșecul corespunde unei semnificații negative, dar adesea este mai revelator în privința temerilor conștiente sau inconștiente și nu prevestește o nenorocire. Chiar dacă cel ce visează se lovește, în vis și în realitate, de obstacole, celelalte elemente onirice pot să îi permită să înțeleagă fie cauzele eșecului, fie mijloacele de a-l
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
sens este aplicabil în cazul perceperii unui sunet sau al unui ecou. Ecoul este pentru voce ceea ce este umbra pentru corp. Nu este decât un reflex, o aparență fugară. Ecoul interior are o semnificație simbolică mai profundă, de indicator, de revelator, de rezonanță psihoafectivă la un fenomen exterior. Cuvântul, situația sau evenimentul care au ecouri permit, prin repetiția lor, sublinierea importanței unui fapt pentru inconștient, care altfel ar fi fost ignorat. Ecoul este deci vocea interioară care informează, alertează, vorbește, interoghează
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
Școala germană de istorie a religiilor (religionsgeschichtliche Schule) a postulat o origine timpurie, precreștină a gnosticismului. Astăzi s-a renunțat pe scară largă la această idee. Într-adevăr, sîntem martorii unui model de interacțiune complexă Între gnosticism și creștinismul timpuriu. Revelatoare, dezbaterile cristologice și trinitare ale creștinismului timpuriu sînt de o importanță crucială pentru Înțelegerea gnosticismului. Arătînd că aceste controverse sînt un exemplu tipic de obiect ideal care există În propria lui dimensiune sincronică și logică, vom furniza totodată una dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
cu textul concret, de sub ochii noștri, și de a se constitui în intertextul interpretării. De aceea, diferitele perspective asimilate anterior lecturii textului "de interpretat" sau chiar în paralel cu acesta se manifestă, în textul interpretant, ca prelungiri, mobile, tentaculare și revelatoare de noi semnificații. Teoria literaturii pune, astăzi, la dispoziția cercetătorilor un instrumentar pe cât de variat, pe atât de riscant, credem, dacă cercetarea i se subordonează în mod exclusiv. Privit în ansamblu și înțeles ca discurs intermediar, textul publicistic nu doar
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
căreia teme din realitatea curentă (îndeosebi de pe palierul politic și religios) sunt transpuse într-un univers fabulos, cu personaje grotești și scenarii absurde, tutelat în întregime de spiritul omnipotent al creatorului, suspendă coerența și logica lumii reale, printr-un paralelism revelator care, la Arghezi, este indisociabil de substratul etic. Polemistul exploatează din plin dublul sens al alegoriei: cel literal și cel figurat, mizând pe forța de sugestie și persuasiune a reprezentării iconice. El își disimulează, în fond, ideologia în spatele unei imagini
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
aici, cu proba irefutabilă deținută de un martor-cheie, convocat la momentul oportun. Dimensiunea dialogică a polemicii literare și implicita polifonie a discursului rezidă nu numai în structura specifică a comunicării tripartite, ci și în jocul disimulărilor, al echivocului și paralelismului revelator, pe care le induc, în special, ironia, sub toate formele ei, și parodia, ambele fundamentate pe o dubă enunțare. Așa cum am arătat în partea teoretică a demersului nostru, în enunțul ironic, din perspectiva aceluiași Ducrot, enunțiatorul se plasează antagonic în raport cu
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
o argumentare indirectă". Autorul insistă asupra dublei funcții a metaforei: expresivă și ideologică, semnalând că "alegerea câmpului metaforic departe de a fi determinat doar de legile analogiei poate apărea ca o simptomă ideologică și, la limită, ca un acte manqué revelator de presupoziții imperfect asumate", op. cit., pp. 258-259 ș.u. 310 Tudor Arghezi, "Neamul românesc și Facla jidovească", în Scrieri 23, p. 111. 311 Marc Angenot, invocând definiția dată de Bahtin polifoniei, și anume "unitatea de interacțiune a conștiințelor multiple", demonstrează
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Cartea de față radiografiază problema ospitalității, în elementele ei esențiale dar și în unele dintre aspectele ei secundare, conexe, precum și în reversul ei, ostilitatea, la câțiva din marii autori ai lumii dar și în câteva texte literare, mai puțin cunoscute, revelatoare însă pentru cutare sau cutare aspect din complexa problemă a ospitalității. Radiografierea este dublată de o reflecție filosofică asupra actului de ospitalitate, a raporturile de simetrie și asimetrie pe care aceasta le instaurează între identitate și alteritate și se deschide
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]