700 matches
-
activitate decât cea mentală, iar aceasta putea fi urmată fără teama de-a fi Întrerupt. Lumea dădea acum năvală peste Eckman și Stein, soseau telegrame, oamenii le Întrerupeau șirul gândurilor cu discursuri, femeile dădeau petreceri. Dar În goana plină de reverberații a expresului gălăgia era atât de obișnuită, Încât era echivalentul liniștii, iar mișcarea era atât de continuă, că după o vreme mintea o accepta ca nemișcare. Doar afară trenul era violența posibilei acțiuni, iar trenul Îl va ține În siguranță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
tavan, printre elemente decorative anoste, evocând dopuri de plută enorme. Ieșiră afară, la soare. Clădirea crematoriului era aproape de spital, În același complex. Camera de incinerare era un cub mare din beton alb, În centrul unei esplanade de un alb uniform; reverberația era orbitoare. În jurul lor, aerul cald unduia ca o mulțime de șerpi minusculi. Sicriul fu fixat pe o platformă mobilă ce luneca În interiorul cuptorului. S‑au recules treizeci de secunde, apoi un funcționar declanșă mecanismul. Roțile dințate care puneau În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
apa curgând șiroaie de sub halat. O iau la stânga și intru Într-o cameră unde, pe colțul unei mese, e un telefon care sună. Ridic receptorul și ascult. — Cine-i la telefon? — Nimeni. La-nceput, se-aude un foșnet slab, ca reverberațiile mării Într-un ghioc. Apoi, dinăuntru crește sunetul unui clarinet. E un firicel trist de melodie, care poartă-n el o hotărâre finală, de nestrămutat, ca a unui animal plecat În căutarea locului În care să moară. Când izbucnește valul
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
primele volume antologate, sentimentul religios este mai rarefiat, poetul e mai atașat de concretul laic, în care caută esențele, trandafirul de peste fire, trandafiri / ai iubirii de mamă ridicați dintre riduri ori eul poetului ca zeu, culoarea imaculării etc., simțind acea reverberație a durerii din orice dezastru astral. Stampe de suflet, dispersate de-a lungul cărții, exprimă frenezia eului visând să empatizeze cu lumea în echilibrul orei, iar o punte între real și astral e dragostea... STEA, de unde începe atingerea îngerului a
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
din cauza clipelor fără de moarte. Am conchis că nu asta era calea de-a scăpa de țintirim (Între timp ne Înstrăinasem, nu-mi mai amintesc precis de ce, drumurile noastre se despărțiseră). Am deprins cîteva acorduri pentru ghitară rece, cum am povestit, reverberația unui do major dublat de o bătaie decisă-n cutia de rezonanță acoperea tumultul de sub movilițele tot mai dese din Izvor. Nu rivaliza deocamdată cu fanfara, Însă-mi dădea o senzație de corp astral. Cu el, corpul astral, am și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
plan intern - iadul biblic pălește pe lângă iadul diabolic patronat de „genialul, generalissimul, părintele tuturor proletarilor devenind „Lumii noi conducător și învățător”, așa cum era denumit atunci când i se atribuiau calități pe care nu le avea. Cultul deșănțat al personalității cu adânci reverberații și în țara noastră îl declarase Dumnezeul popoarelor și ajunsese să se considere chiar un fel de Dumnezeu. Atrocități, persecuții, moarte prin înfometare (caz tipic Ucraina anilor 30), moarte prin împușcare fără nici o judecată, gulaguri presărate pe întreg cuprinsul comunist
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
dată de documentul uman și social. Coordonate temporale precise marchează firul narativ, străin de rupturi și derapaje. Z. constată lucrurile, nu încearcă să le comenteze în vreun fel, dar tocmai datorită conciziei, sobrietății lor, constatările „neutre” se dovedesc percutante, cu reverberații dramatice. Pentru că multe destine individuale eșuează fără drept de apel, oamenii se pot sinucide sau aleg abandonarea de sine, naufragiind odată cu lumea lor, condamnată la dispariție. Mărturisind „am scris pentru a mă regăsi pe mine însumi”, Z. pare să nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290713_a_292042]
-
tineretul revoluționar organizat în cadrul Gărzii Roșii. Pe lîngă schimbările interne radicale introduse de ea, Revoluția Culturală a fost de asemenea însoțită de o violentă campanie de propagandă împotriva Uniunii Sovietice și de incidente la granița manciuriană. Conflictul sovieto-chinez a avut reverberații în toată lumea comunistă; diferendurile dintre cele două părți au fost dezbătute în numeroase ședințe de partid ținute în anii '60. În ciuda faptului că au fost restabilite relații mai normale după 1968, cele două state au rămas rivale în privința influenței în cadrul
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în circulație noi culegeri masive de surse documentare române și străine, iar pe de altă parte, Unirea din 1859 își dezvăluie noi fațete ale însemnătății sale în istoria României, în cea a mișcării de emancipare națională în sud-estul Europei, în reverberațiile și implicațiile sale pe scară continentală, de natură să impună istoricului o extensiune pe măsură a eforturilor sale de informare și, în consecință, de judecată. Calculând împrejurările și urmările deciziei de acțiune a românilor ce avea să conducă la anularea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
25. rivoluzione francese" (s. Ven.C.)2. Tocmai aceste conflicte au marcat și evoluția raporturilor Rusiei cu statele nordice, îndeosebi cu Suedia, ca unul ce constituia un gen de "barometru" al oscilațiilor din poziția celei dintâi în spațiul baltic, cu reverberații în celălalt spațiu, cel al bazinului Mării Negre și, trecând prin Strâmtori, al celui al Mării Mediterane. Detensionate, la sfârșitul secolului XVIII, ca efect al progreselor înregistrate de revoluția franceză, ele au intrat într-o nouă criză, ca urmare a necesității
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
adevăr, lucrare de consacrare, după ce, anterior, i s-au mai reprezentat, tot la Iași, unele poeme dramatice, iar la Bîrlad, în stagiunea trecută, piesa Alegerea apelor. Surprinzătoare prin ideea ei, văzută într-un context social care ne aparține, incitantă prin reverberațiile subiectului, destul de simplu, în orizonturile meditației etice și antropologice, frapînd prin precizie și conciziune, Calul verde reprezintă o prezență repertorială dintre acelea care, chiar cînd pot da naștere unor controverse, nu pot trece necomentate cu un interes dublat de pasiune
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
în mod distinct, cu Eminescu („Visez la basmul vechi al zînei Dochii” etc.)2), atinge cea mai largă utilizare a sa, prin Vlahuță, D. Th. Neculuță, dar mai ales prin Șt. O. Iosif. La toți aceștia, „basmul”, cuvînt cu multe reverberații, e declanșator de reverii, îmbată simțurile, devine suport pentru tot felul de gînduri: „Din vremi reînvie basmul, și-mi torn palate iarăși” (Vlahuță)3); „Ce dulce-i cînd doarme în suflet mîhnirea/ Și chinul... alene pe iarbă întins/ Să cugeți
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
nefericit, să experimenteze suferința în doze mari, urmând un traiect existențial ce nu poate avea decât un singur punct terminus, stingerea. Preludiile acesteia sunt așteptarea febrilă, chinuitoare, fantazarea barocă, somnul coșmaresc sau, cel mai adesea, obsesia absenței și a sterilității. Reverberațiile suferinței întunecă iremediabil atmosfera oricum asfixiată, marcată de simboluri ale neființei ("casa cu panglici și rame mucezite", policandre grele-n cristal, "raclele, sticlele,/ toată mecanica în mâini decrepite", "paingii" care "trec năsălie în fiece colț de la casă"). Utilizarea frecventă a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de vioară". În buna tradiție a genului erotic inaugurat, magistral, în creștinism de Cântarea cântărilor, principiului animei i se asociază în mai multe rânduri și lira, harfa sau orga, așadar cântecul. Critica a urmărit, de altfel, cu asupra de măsură, reverberațiile mitului lui Orfeu în poezia lui Horia Zilieru, mai puțin a urmărit însă motivația raportării femeii la cuvânt și aproape deloc fundamentul etimologic și simbolic al acestei raportări. Câteva texte din Fiul lui Eros... utilizează, deloc întâmplător, o analogie revelatorie
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
proces evolutiv care implică o treptată radicalizare, însă și nesiguranță, reveniri, confuzie. La un capăt se situează formarea de programe ideologice, la altul disoluția lor. De la Revoluția franceză, lumea a trăit sub obsesia ideologicului. Se risipesc acum, sub ochii noștri, reverberațiile unei obsesii. Mulți cred a sesiza fapt imposibil chiar moartea oricărei ideologii. O atmosferă de crepuscul, impregnată cu amintiri dureroase, de melancolie, însă și de propensiuni utopice, plutește azi peste lume. Istoricii o alimentează cu mijloacele lor, tot mai conștienți
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
n-au produs pretutindeni aceleași efecte. Întâlnirea cu medii diverse a dat rezultate specifice, cum era și firesc, stimulând proliferarea de forme, culori, conduite etc. în acord cu acele medii. Imaginarul a potențat mereu valorile în cauză și a produs reverberații de care Roma însăși a trebuit să se resimtă. Oricum, spune Duby, de la cei care au propagat-o până la antipozi, latinitatea n-a fost doar un fel de a vorbi și a scrie. Ea a răspândit în lume "un mod
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
consecințelor produse, practic inepuizabile, ea a continuat să focalizeze interesul istoriografiei, dând loc la revelații și interpretări noi. Se admite acum că revoluția în cauză constituie doar manifestarea locală cea mai spectaculoasă a unui fenomen de anvergură mondială, ale cărui reverberații, active și fecunde, le resimțim încă. Inventarul preocupărilor din ultimii ani în legătură cu aceasta (cărți, studii, congrese, colocvii, "mese rotunde", expoziții, filme etc.) abia se prelucrează acum cu ordinatorul. Unele privesc direct istoria noastră și contextul ei geopolitic. Cu puțin timp
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
săi la economia de ansamblu a societății românești, preocupat să-i afle cât mai exact sistemul de forțe, alături de resurse, slăbiciuni, remedii. Cel mai de seamă remediu îi părea a fi cultura, domeniu în care se întâlnesc, fie și prin reverberație, toate celelalte. De unde rolul decisiv atribuit corpului didactic, ca factor de transmisie și difuziune a culturii la diverse nivele și mai cu seamă în masele populare, după exemplul german întruchipat de Herder, Fichte, Jahn, W.von Homboldt ș.a. Avântul de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
fiecare slujirea.”. Mai încolo spun că Elohim le-a făcut o făgăduială în ,,«pămîntul Damascului» - adică Noul Legămînt”, dar cel descoperit la Qumran și nu cel plăsmuit du-pă anii 386 și prezentat goimilor cap de lut ca mare revelație și reverberație divină ieșită din closetul ,,poporului ales” toată numai aberație și incantație satanistă! O altă dovadă a falsificării scrierilor Torei, făcută prin conclavul rabinilor din anul 90, este manuscrisul descoperit la Qumran și intitulat Memoriile patriarhilor unde se găsește reprodus Apocriful
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
unui mod de comunicare poetică. La el este vorba de o pătrunzătoare poezie de sugestie, ce induce un adevărat brainstorming imagistic. Enunțuri sărace, epurate de orice exces metaforic sau de culoare convențională, sunt încărcate de o vigoare a sugestiei, a reverberațiilor conotative cu totul excepțională. Sub masca reținerii și a contemplării distanțate, poetul e imperativ, în bună parte un omolog cvasibacovian al vulcanicului Cristian Simionescu. Pesimism, decepție, dezabuzare, cinism, caracter oracular, orfism, autosofie, gnosticism de factură personală, proclamarea biruinței binelui, angajare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290556_a_291885]
-
nivelarea individului sunt elemente ce pot fi înlocuite cu un „model al inimii ca locuință ideală și ca apropiere înțelegătoare de esența ființei umane”. În Dovezi de iubire ce nu se mai termină (1981) narațiunile devin din nou instantanee cu reverberații reflexive, parabole concomitent acide și vibrante, în care primează lupta dintre sinceritatea, candoarea personajelor și ipocrizia, falsitatea unei ambianțe corupte, lipsite de armonie și frumusețe. Ridiculizarea sloganelor politice, ironia, afirmarea „dreptului de a gândi liber” sunt emblematice. Regăsirea sinelui, recuperarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
decembrie 1989, și ecoul său încă nu s-a stins nici până acum, la început de secol XXI, în anumite sectoare de prim-plan ale societății, în timp ce noua generație dorește să se desprindă de acest trecut, estompându-l, limitându-i reverberațiile, dorește să acționeze într-un cadru nou, sincronizat cu Uniunea Europeană, ceea ce ar presupune o reconciliere a societății cu sine însăși. Faptul că România nu a reușit să facă întru totul lumină în ceea ce privește realitățile secrete și mecanismele trecutului comunist a provocat
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
filtrul corecturii); însă sistematicitatea, frecvența și recurența cu care se produce favorizează interpretarea unei interșanjabilități deliberate din partea autorului. Împingerea începutului istoriei poporului român în negurile mitologice ale preistoriei Romei pe care o face Samuil Micu în 1805 își va avea reverberația jumătate de secol mai târziu, în Istoria Romaniloru publicată de August Treboniu Laurian (1853), care fixează contorul istoric al debutului istoriei românilor în anul 753 î.e.n., anul întemeierii Romei. Ideea identității romano-române, patentată de Micu, este reiterată în forță de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
elementul slav infiltrat pe urmă se amestecară cu desărvârșire. Erà un singur neam, o singură limbă, o singură fire" (Iorga, 1910, p. 33). Începând cu ultimul sfert de secol XIX și până în momentul Marii Uniri din 1918, chestiunea cu profunde reverberații identitare a originii suferă o serie de prefaceri succesive. De la puritatea absolută a latinității curate a Școlii Ardelene, sub efectul romantismului pașoptist, se trece progresiv înspre o formulă sintetică, inițial duală (paradigma xenopoliană a daco-romanității), iar mai apoi trială (paradigma
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1999, p. 103). Școala critică, personificată în I. Bogdan - învestit acum cu prerogative ministeriale ce îl înzestrau cu puteri cenzoriale - se angajează consecvent pentru opțiunea integratoare, particularul românesc trebuind subordonat universalului istoric. Disputa în jurul optimului național-universal va avea răsfrângeri cu reverberații prelungi, ecourile sale continuând se răzbată în breaslă pentru următoarele trei decenii în vocile lui G.I. Ionescu-Gion (propunător al unei formule integraționiste), G.N. Costescu (pledoarie apăsat neaoșistă) sau I. Lupaș (care pledează pentru o variantă moderat particularistă) (Zub, 2000, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]