1,063 matches
-
antică. Cu altfel de discursuri, călătoream, de fapt, pe același drum, în același spațiu geografic, să-i spun, și autentic. Pe unii ne-a marcat, pe alții, nu. Chestiune de opțiune... Mi s-a părut că trebuie să-mi aduc reverența față de gestul marii universități clujene. Mi s-a părut că trebuie să fiu acolo, în primul rînd pentru depozitul amintirilor mele. Am plecat din București spre o altfel de întînire cu amintirile mele și cu Andrei Șerban. O întîlnire puternică
În țara aspră a minunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10522_a_11847]
-
Dar mi-e greu să nu mă întreb ce se petrece, în realitate, în mintea Olympiei, pe parcursul minunatei arii și de ce se defectează ea. E posibil ca, în clipa cînd ezită, ea să fi dorit, de fapt, să facă o reverență și să plece în lume pentru totdeauna, alegînd să joace un rol neimpus de nimeni. Sau poate, atunci, ea l-a zărit pe Hoffmann în mulțimea spectatorilor, a înțeles ce se petrece în mintea lui și ar fi vrut să
Galateea secolului XX by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14122_a_15447]
-
patetic sînt astăzi cineva. Ne-am intersectat și teatral atunci cînd a făcut, de pildă, Dama cu camelii sau Richard al III-lea pentru că a lucrat cu Răzvan Mazilu. De fapt, de aici s-a născut, într-un fel, această reverență pe care o fac maestrului Ioan Tugearu, care, în noiembrie trecut, a împlinit o vîrstă frumoasă. Apropierea domniei sale de tînăra generație. Și susținerea artiștilor tineri pînă la capăt, necondiționat, cu o uriașă deschidere și modestie. A fost pe aceleași baricade
Despre Ioan Tugearu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8684_a_10009]
-
se întoarce, mpotrivă-ți, și te face leoarcă; acumularea de timpi morți: ambuteiaje, carantine, vămi, deturnări, week-end-uri, grave; criza de timp și, subsecvente, panica rece și blocajul" (Dublul). Trimițînd și la Caragiale, o atare stupefiantă alăturare de termeni e o delicată reverență făcută amenințătorului (totuși) hazard. O prudentă ofrandă adusă teribilului său abis... Și-n alte privințe remarcăm atracția lui Șerban Foarță către punctele de pornire, către elementele primare (ori rezultate prin descompunere, dar nu e oare descompunerea o simplitate pe dos
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
încep discursul prin a mărturisi „jena caraghioasă” de a le înfățișa public, cum spune Minulescu. Mai toate textele prilejuite de întâlnirile de la Facultatea de Litere aduc un astfel de spectacol în fața cititorului, unele fiind simple dezvoltări ale diverselor condiționări istorice (reverența în fața trecutului, a propriului pământ, pe care le mărturisește Pillat și care vin direct din cultul familiei exercitat în casa bunicilor materni), altele fiind gesturi definitive ca o exergă: invitația lui Maiorescu de a-l vizita ca să-i discute versurile
Mărturisirile scriitorilor by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2749_a_4074]
-
european din 1997. O a treia versiune, în stil funk, există în arhivele artistului. Deocamdată, cântecul nu mă prinde. Înțeleg mesajul, înțeleg speranța marelui rocker de a încerca să ne convingă printr-un alt fel de a aborda muzica: făcând reverențe și dovedindu-și generozitatea (de altfel, reală) față de creația altora. 29 - 31 ianuarie 2014. Corectez lucrări de examene. Zeci de lucrări. Milioane de litere îmi fug sub priviri. Mă opresc din citit, revin, parcurg câteva capitole din Heart of Darkness
Jurnal cu The Boss by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2810_a_4135]
-
Bataille sau Beckett, adică intelectuali francezi de stînga... Aici, însă, pe serpentine, alș reușește să iasă din salonul unde se simte secure, să contenească ambivalența dintre un cosmopolit radical care beștelește cultura înghețată a înălțimilor artificiale și elitistul care face reverențe conservatorismului tradiționalist; să fie el însuși, cu scăderi (fraza de mai sus cuprinde trei ocurențe ale semnului de punctuație "două puncte"), cu adevăratele afinități afișate (Roland Barthes în primul rînd, autorul Mitologiilor, sau Beckett, autorul "ultimei literaturi") și cu strălucirea
Ce ești și ce vrei să fii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/9397_a_10722]
-
la alde Dumitru, la alde nașa -, fie ,tipul": ,oameni ca..., specimene de felul..., de tagma" (DEX). Cel de-al doilea sens este de obicei depreciativ, în vreme ce despre primul se spune că ar avea - regional și popular - o (oarecare) valoare de reverență (alde neica). În fine, alde mai apare, cu valoare nehotărîtă, și în legătură cu non-persoane, mai ales precedat de prepoziția de: lucruri de-alde astea. În Dicționarul Academiei se sugerează explicații mai generale și foarte interesante privitoare la uzul lui alde (scris
Alde noi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11369_a_12694]
-
de desert inevitabil în acest gen de oratorie. Ea venea în limbaj violent cu acuzații la adresa burgheziei, a capitaliștilor, a șefilor de autorități, ca și cum îi avea înaintea lui, întreținea cu ei un dialog de la egal la egal, fără apelative de reverență, vorbind cu ei la persoana a doua, provocator, fără considerație pentru titlurile lor sociale. [...] în sală se aflau întotdeauna agenți acoperiți, trimiși să spioneze și să noteze declarațiile incendiare ale Ťnihiliștilorť. Istrati îi cunoștea, dar nu se sinchisea de prezența
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
pointilismul, muzica concretă pe de o parte, Bach, Haendel, Mozart, Beethoven, Schubert, Berlioz, Liszt, Gheorghe Dima, Alexandru Zirra, Mihail Jora, Achim Stoia, George Pascu, Richard Stein, Sergiu Celibidache, George Enescu, în special Enescu, pe de altă parte primesc cîte o reverență și, totodată, o scrisoare de acreditare cu litere aurite, rotunjite de o peniță sprintenă, grațioasă. ,E o simbioză esențializată între estetic, spațialitate și densitate de idei, expansiunea dominînd asupra repetabilității concentrice, frumusețea de conținut împletindu-se cu aceea a unei
Scrisoare deschisă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11484_a_12809]
-
i, devenind acum, din secantă la un anumit dat, o asimptotă la o pluralitate sensibilă spre un altceva". Scrisori de acreditare ce confirmă funcția de ambasador pe care o exercită arta sunetelor în configurarea fie a individului, fie a colectivităților. Reverențe, discrete, elegante, smerite, descinse dintr-un atribut rațional care, iată, atunci cînd e viu și activ, are drept ultimă intervenție re-cunoașterea faptului că există pe lume totuși o infinitate de lucruri ce îl devansează. Domnule profesor Gheorghe A.M. Ciobanu, ani
Scrisoare deschisă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11484_a_12809]
-
sa Nico, cerut de public): nu știm ce rețete i s-au prescris acolo, dar evoluția sa este entuziasmantă, nu stă o clipă într-o oră de recital, aleargă, sare, stă în genunchi, antrenează spectatorii la “conga”, îi face o reverență lui Elvis Presleysau dăruind schimb Cătălin Crișan a pus accentul pe repertoriul liric, admiratoarelor “Doar o singură noapte”, melodia lui Andrei intimist, smulgând oftaturi din pieptul doamnelor, iar la Kerestely cu care a cucerit Trofeul Mamaia. final a interpretat, a
?lag?rul rom?nesc la Baia Mare by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83748_a_85073]
-
și Artă al Județului Timiș sau telefonic la 0256/435 158, până în ziua preselecției, când soliștii se vor prezenta în fața juriului. Ioan Slavici, model cultural l Al prozatorilor debutanți Dacă sărbătorirea, la Timișoara, a Anului Slavici înseamnă, cel mai adesea, reverențe adânci către trecut, spre a-l aduce pe marele clasic în memoria noastră la opt decenii de la trecerea lui în eternitate, o optimistă perspectivă propune Concursul de proză scurtă „Ioan Slavici“, prin intermediul căruia C.J.T. , Biblioteca Județeană Timiș și filiala locală
Agenda2005-07-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283379_a_284708]
-
Jimi Hendrix Simfonic“, în 4 martie, de la ora 19, în sala Teatrului Național Timișoara. Kamocsa Bela (voce, chitară, aranjament pentru combo), Johnny Bota (bass, voce, aranjament pentru orchestră simfonică) și Lică Dolga (tobe), adică Bega Blues Band, se bucură, în reverența muzicală față de legendarul Jimi Hendrix, de compania orchestrei Filarmonicii „Banatul“ și a soliștilor invitați Alexandra Guțu (violoncel), Mirela Zafiri (soprană), Mircea Bunea (chitară), Sasha Bota (violă), Nagy Lucian (saxofon), în cadrul scenografic realizat de Geta Medinski. Unic în peisajul muzical românesc
Agenda2005-09-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283433_a_284762]
-
mijloc, să-i spunem, „Clipe” de Raul Pădurean, „Străinul” de Eugen Mihăescu și „Atât de cald” de Dan Teodorescu, majoritatea înregistrărilor fiind de dată recentă. Cinci melodii aparțin tânărului autor Mihai Onilă, în timp ce refrenelor de altădată li se face o reverență prin „Când felinarele se-aprind” de Petre Andreescu, cântec inclus pe un album de „valsuri și tangouri celebre”, editat tot de Electrecord. Din păcate, lipsesc de pe disc câteva din titlurile sale de succes, semnate de Camelia Dăscălescu, Aurel Giroveanu, Laurențiu
Apostol, nedrept??itul by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83148_a_84473]
-
Nastase, dar și nenumărate figuri trecătoare ale căror nume, dacă au ieșit vreodată din cartea de telefon, s-au prăbușit acum, iremediabil, la loc, în paginile ei anonime. Această blîndețe curtenitoare, de popa de țară, exprimată fără nici o sfiala în reverențe levantine, moi și incolore că pielea meduzei, față de "cei mari", adică față de sărmanele jocuri de umbre de pe ecranul tranziției, s-a transformat subit în tunet și în strigat de luptă față de "cei mici", adică de artiștii din subordine. De două
O executie sumarã by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17452_a_18777]
-
nu exist, nici nu exiști” (p. 76). Sunt versuri extrase din ultimul poem al cărții, devenite, între timp, celebre. Puțini mai știu, însă, astăzi (mă întreb câți vor fi știut atunci) că acest distih poate fi citit și ca o reverență a mai tânărului Coșovei către mai versatul magistru Mihai Ursachi. Căci în Poemul de purpură (1974) al acestuia din urmă putem citi, negru pe alb: „din locul unde nu exiști/ tu mă privești cu ochii triști”. Se schimbă, în tranziția
Pornind de la niște versuri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4983_a_6308]
-
ochiul cercetând pe Zoroastru/ ori ocolind cu teamă pe Aleph),/ ce năluciri învie și ce drumuri/ deschide văzului închis sub pleoapă?/ și ce otrăvi dezleagă din parfumuri/ ce nimeni nu e-n stare să priceapă? / și cărei dimineți îi face reverență/ pieptul tău fraged, bumbii-i de agat/ pe care rareori a așteptat/ ochiul închis în vis și mefiență? / Unde sunt florile, (mireasma lor barbară)/ pe care le-am sădit acum un an? / Unde, pe-al lumii putred portulan/ se-nalță
Soarele alb, soarele negru by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7595_a_8920]
-
emoția, participarea; simți nevoia să intri în dialog, să-ți spui punctul de vedere, ceea ce pentru orice scriitor înseamnă o reușită. Repetările au rolul unei mantra care-l trezește pe cel care nu răspunde de prima dată. "Cioc-cioc fac iernii reverențe/ corbi cu ison subpământean/ lovesc cum au lovit mai an/ în fără de sfârșit cadențe/ ca ieri, ca azi, ca niciodată/ mârțoaga vremii-i răpciugoasă./ Doar Doamna-i dreaptă și frumoasă/ ca azi, ca ieri, ca niciodată". (XVI)
Soarele alb, soarele negru by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7595_a_8920]
-
se întîmplă pe scenă, este aproape întotdeauna de marii creatori ai lumii și le privește, le studiază evoluția, se vîră în adîncimile operei lor, în cotloanele sufletului și în zonele pline de lumină ale minții. Uitarea este, în fond, o reverență pe care un regizor o face în fața unui om de teatru care a uitat de sine vrăjit fiind definitiv de această artă. Montarea se bazează pe dans, pe un gen non-verbal, pe energia unui balerin pe care l-am văzut
Revoltă sau abandon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15832_a_17157]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Validat, marți, de Parlament, Crișu Anastasiu, noul Avocat al Poporului, a fost luat în vizor de către euroarlamentarul PDL, Cristian Preda, care spune că a preferat să facă o reverență în fața USL și că, astfel, s-a comportat ca un "Avocat al Guvernului". "După o lungă așteptare, avem o persoană numită în poziția de Avocat al Poporului. Ar fi, totuși, două probleme. Prima e legată de procedură. După destituirea - din
Cristian Preda, atac la noul Avocat al Poporului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/39751_a_41076]
-
bine ca guvernul să nu folosească OUG decât în situații de urgență indubitabile, și nu pentru a evita deliberarea publică. (B) Nu voi ezita să atac orice OUG care mi se pare suspectă. Crișu Anastasiu a preferat să facă o reverență în fața USL, comportându-se nu ca un Avocat al Poporului, ci ca unul al Guvernului", continuă Cristian Preda. În finalul postării, Preda arată că va acționa în Parlamentul European pentru a apăra cauza cetățenilor din România
Cristian Preda, atac la noul Avocat al Poporului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/39751_a_41076]
-
bărbat. Pe scenă, prin urmare și în viața lui Shakespeare ce trebuie să rămînă închinată scenei. Decizie mai mult decît licită, după premiera cu Romeo și Julieta. Viola înțelege. Prin urmare, cînd e abordată de regină, începe să schițeze o reverență, dar se întrerupe și continuă înclinîndu-se ca un bărbat. E aproape un dans, în care, pentru o clipă, conștient, se dedublează. Femeia trebuie să pretindă a fi bărbat, pentru a-i fi permis să joace un rol de femeie. Prin
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
cu invidiabilă dezinvoltură în spațiul politologiei, al religiei, al psihanalizei sau al filozofiei, Sorin Antohi știe pe ce clape să apese și ce efecte să urmărească în discuția cu excepționalul său partener. În deplin fair-play, acesta nu ezită să facă reverențe atunci când Sorin Antohi propune ipoteze cu adevărat noi, privitoare, de pildă, la felul în care Mircea Eliade abordează problema creștinismului cosmic. Nu e singura, dar mi s-a părut relevantă, într-un moment când obtuzitatea, fanatismul politic și "terorismul metodologic
Infelix culpa by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10130_a_11455]
-
zguduit des de convulsii dar lăsînd, la trezire, o neverosimilă stare de bine. Nu-ți revii, din micile cărți interbelice ale unui "ascuns", din spița băutorilor de absint, cu apăsare grea pe piept. Poate doar cu un fior electric de reverență pentru frumusețea coruptă, pentru echilibrul atît de delicat dintre normalitate și nebunie, pentru moartea cu gust de acadea. Portretele, toate, se topesc încet-încet, cum își uită adulții viața de copil, în farmecul unei povești de-o noapte dintr-un tren
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]