125,387 matches
-
restitui. Desigur, nu este exclusă această posibilitate, criteriul citărilor nu este infailibil, dar în cele mai multe cazuri el nu greșește în mod esențial. În definitiv, criteriul citărilor aproximează impactul pe care-l au o lucrare științifică, un anumit autor, o anumită revistă. Este greu de crezut că între "impact" și "valoare intrinsecă" poate exista un divorț total. Dar faptul că mulți autori sunt dezavantajați de factorul de impact își are originea chiar în atitudinea acestor autori față de propriile lor lucrări. În loc să încerce
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
că între "impact" și "valoare intrinsecă" poate exista un divorț total. Dar faptul că mulți autori sunt dezavantajați de factorul de impact își are originea chiar în atitudinea acestor autori față de propriile lor lucrări. În loc să încerce să le publice în reviste cu un factor mare de impact, singurele luate în considerare în "S.C.I.", ei preferă reviste provinciale la care se pătrunde mai repede și mai ușor, deoarece nu au un comitet suficient de exigent de referenți. De multe ori, nici limba
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
autori sunt dezavantajați de factorul de impact își are originea chiar în atitudinea acestor autori față de propriile lor lucrări. În loc să încerce să le publice în reviste cu un factor mare de impact, singurele luate în considerare în "S.C.I.", ei preferă reviste provinciale la care se pătrunde mai repede și mai ușor, deoarece nu au un comitet suficient de exigent de referenți. De multe ori, nici limba în care sunt scrise articolele nu este una de circulație internațională. Cu regret trebuie să
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
se pătrunde mai repede și mai ușor, deoarece nu au un comitet suficient de exigent de referenți. De multe ori, nici limba în care sunt scrise articolele nu este una de circulație internațională. Cu regret trebuie să constatăm că multe reviste universitare românești intră în această categorie. n fapt demn de a fi semnalat este acela că nu citările din cărți sunt evaluate în S.C.I., ci cele din articole, acestea reprezentând forma principală de prezentare a unor rezultate noi. Dacă ne
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
monografiile, manualele, tratatele reprezintă spatele frontului, foarte important, dar care se află cu un pas în urmă față de știința în plin proces de elaborare. Din păcate, mulți studenți ajung la sfârșitul studiilor fără să fi văzut măcar cum arată o revistă de specialitate din domeniul lor; ei au fost obișnuiți numai cu notele de curs și cu manualele. Multe rezultate de pionierat, care au deschis drumuri noi în știință, au fost publicate în articole de două sau trei pagini (numai un
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
Gödel, Escher, Bach" din 1979), dar ele cresc din articole prealabile. Ar trebui să ne pună pe gânduri faptul că au apărut în ultima vreme mulți autori de cărți care nu au la activul lor (aproape) nici un articol într-o revistă de specialitate cât de cât onorabilă. Paradoxal, a devenit mai ușor să publici o carte decât un articol într-o revistă care se respectă. Această practică a fost stimulată și de condiția pusă de universități de a avea cărți publicate
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
apărut în ultima vreme mulți autori de cărți care nu au la activul lor (aproape) nici un articol într-o revistă de specialitate cât de cât onorabilă. Paradoxal, a devenit mai ușor să publici o carte decât un articol într-o revistă care se respectă. Această practică a fost stimulată și de condiția pusă de universități de a avea cărți publicate pentru a putea deveni conferențiar universitar. O atare pretenție nu se justifică, ea nu-și găsește locul în viața universitară occidentală
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
învățământului din România", o analiză bazată pe fapte a luptei care se duce în țara noastră, deocamdată fără prea mare succes, pentru adoptarea, în viața științifică și universitară, a criteriilor scientometrice moderne în evaluarea cercetătorilor și cadrelor didactice universitare, a revistelor noastre și a institutelor noastre de cercetare. O monitorizare a acestor aspecte din partea factorilor de răspundere din țara noastră nu prea a existat, dar au făcut-o alții pentru noi. Pe baza criteriilor scientometrice, am fost monitorizați de I.S.I., de
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
de vedere al producției științifice (număr de lucrări la un milion de locuitori), în urma unor țări ca Bulgaria, Iugoslavia, Ucraina, Belarus, Croația, Ungaria, Cehia, Slovacia și Polonia. Suntem mult în urma Bulgariei, Ungariei și Poloniei în ceea ce privește numărul lucrărilor științifice publicate în reviste internaționale (pentru detalii, a se vedea Ionel Haiduc, " Cercetarea științifică din România oglindită într-un raport american", Academica, iulie 2002, 55-60). Baza de date a I.S.I. include pentru perioada 1945-iunie 2002 un număr de aproximativ 25 de milioane de lucrări
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
Ionel Haiduc "Cercetarea științifică românească în context internațional" (Academica, mai-iunie 2002, 56-59), care le însoțește de următorul comentariu: "Este evident că cercetătorii români, relativ activi în domeniul științelor naturii, scriu foarte puțin despre istoria, limba, literatura și arta românească în revistele internaționale. Nu este de mirare că suntem atât de puțin cunoscuți (și recunoscuți) în lume în aceste domenii." Precizăm că din cele peste 100.000 de reviste științifice care apar în lume numai vreo 4000, considerate aparținând fluxului principal (deci
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
științelor naturii, scriu foarte puțin despre istoria, limba, literatura și arta românească în revistele internaționale. Nu este de mirare că suntem atât de puțin cunoscuți (și recunoscuți) în lume în aceste domenii." Precizăm că din cele peste 100.000 de reviste științifice care apar în lume numai vreo 4000, considerate aparținând fluxului principal (deci cu impact superior), figurează în baza de date a I.S.I. și a S.C.I.; ele sunt deocamdată slab frecventate de cercetătorii români. De aici, și slaba prezență românească
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
Breton, după cum e firesc și interesul criticului pentru scriitorii mai vechi sau mai noi aflați în conflict cu lumea în care trăiesc - precum marchizul de Sade, din care alcătuiește în 1948, prefațând-o, o primă antologie și tipărește corespondență în revista "Les Lettres Nouvelles"; ori cenzuratul Henry Miller, prezentat elogios încă în 1946 și căruia îi reliefează revolta contra conveniențelor sociale ipocrite, vitalitatea debordantă, deschiderea mitică și chiar religioasă, simțul tragicului. "Transfigurarea abjecției" la Jean Genet, obsesia erosului și a morții
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
1967 din strada Zambaccian nr. 15, MLR își depozitase bunurile în clădirea Uniunii Scriitorilor de pe șos. Kiseleff nr. 10, în două cămăruțe de la mansardă), îl obține pe cel actual, fost al Muzeului Româno-Rus, din str. Fundației nr. 4. Scoate și revista Manuscriptum, menită a valorifica arhiva MLR. E bine să ne reamintim din cînd în cînd de aceste lucruri. * "Libertatea a devenit aproape o povară, fiindcă ne-a luat metafora", spune Ștefan Iordache în interviul din FLACĂRA pe februarie. Are și
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]
-
sînt la fel de evidente ca trivialitățile de limbaj (artistic, în general). Păcat. Spre meritul lui Șt. Iordache el a reușit să fie un Humbert deloc trivial. Tot un interviu, și tot foarte interesant, acordă dl Andrei Pandrea, fiul lui Petre Pandrea, revistei VIAȚA ROMÂNEASCĂ (decembrie 2002). Dl Pandrea care a fost o vreme medic într-o comună din Țara Loviștei și și-a trecut apoi un doctorat la Paris cu o teză despre terminologia de rudenie din zona cu pricina, semnalează cîteva
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]
-
merită a fi citite. În același număr al Vieții, dl Luca Pițu continuă a arunca precum sepia veninuri, văzînd securiști și comploturi securistice în toate împrejurările literare. Rostești un nume, care d-sale i se pare odios, fie al unei reviste, fie al unei persoane, gata, te-ai înțeles cu securiștii. Și chiar dacă nu-l rostești (dar așa crede dl L. P.), tot înțelegere cu securitatea se cheamă. Este îngrozitor cum un om cu atîta știință de carte poate să aibă
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]
-
cu candoare: oare de ce nu scrie dl Dan Petrescu literatură? Scrisorile d-sale au un aer fictiv absolut convingător.* În OBSERVATOR CULTURAL nr. 155, lugubrele considerații ale dlui D. P. sînt citate in extenso. Am remarcat și altă dată predilecția revistei cu pricina pentru atacuri oblice la adresa României literare. Să trecem peste obsesiile dlui Lefter și să semnalăm tot în numărul din 11-17 februarie un foarte interesant articol al dlui Ion Simuț despre revizuirile critice, pornind de la recenta noastră Întîlnire pe
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]
-
mai gravă rezonanță, de mai particulară factură și mai plăcută vibrație - și, fără grabă, în lumea creației poetice, dacă este să ținem seama că publica versuri încă de pe băncile liceului, ale Colegiului Național Sfântul Sava, din București, care-și avea revista și cercul său literar, "Ioan Heliade Rădulescu". În minuscula categorie a actorilor care știu să recite versuri, deci să le asculte și cu urechea lor interioară, în aceea, mai largă a unei profesiuni cu mare consum emoțional, a se supune
Pe urmele lui Charles d'Orléans by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14246_a_15571]
-
Krasnoiarskul, Akademgorodkul ca loc de viețuire pe planetă. Și vă rugăm să trimiteți mai multe poezii, pentru a avea de unde alege pentru o pagină unitară care să vă reprezinte. Toate aceste lucruri să le faceți de dragul și în interesul cititorilor revistei noastre. Vă mulțumim! (Angela Neceaeva Pânzaru, Siberia) * Nu suma tuturor femeilor din lume, ci suma tuturor femeilor din care vin, rudele mele adică. Țin la acest înțeles cu aură de modestie și cu știința precisă a locului pe care-l
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14238_a_15563]
-
mă distruge inutil în lupte dinainte pierdute. Cât despre îndoiala asupra a ceea ce credeți că sunteți, un suflet în corp ori un corp în spirit, vă îndemn să citiți cu atenție un articol despre experiențele pediatrului Melvil Morse, apărut în revista AS nr. 4/2003. Cred că vă va fi de folos, cum și mie, măcar în a ne potoli tentația poetică de a defini visători doar prin metafore în lanț lucruri încă foarte greu de definit. Îmi iau îndrăzneala să
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14238_a_15563]
-
Ilie Păunescu ne-a convocat, pe mine și pe Petre Stoica și ne-a întrebat dacă nu suntem dispuși să scoatem împreună Dreptatea. Pentru o vreme am fost redactor-șef. Mi-a fost încredințat editorialul. Scriam zilnic, mai făceam și revista presei și pe cea a presei literare și mai colaboram și la alte pagini; timp de aproape trei ani am scris între unul și trei articole zilnic. A fost pentru mine un antrenament extraordinar, asemănător celui al unui sportiv de
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
pete de cerneală tipografică se lățesc inform peste tot, mâncând din spațiul rezervat textelor și fiind, la propriu, toxice: după o simplă răsfoire a prestigiosului săptămânal, trebuie negreșit să mă spăl pe mâini" (Dan Petrescu, Scrisoarea a II-a, în revista Timpul nr. 1/ ian. 2003.) În cazul lui Dan Petrescu, apare următoarea problemă: chiar și dacă n-ar citi România literară, tot ar trebui să se spele pe mâini. "poetul Petre Got își legitimează, la modul liric, observațiile privitoare la
Citate comentate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14256_a_15581]
-
presa ultimilor ani, demonstrează o cu totul altă realitate. Foștii activiști și securiști, precum și scriitorii care au servit cu frenezie puterea comunistă sînt astăzi prosperi oameni de afaceri, parlamentari, dețin funcții de conducere în Uniunea Scriitorilor sau conduc ziare și reviste de cultură, în vreme ce foștii dizidenți au rămas tot la periferia societății. Cum s-a ajuns aici? O explicație dă chiar Liviu Ioan Stoiciu. În cele cîteva luni în care s-a aflat la conducerea județului Vrancea a avut posibilitatea să
Stoicism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14249_a_15574]
-
Stimată doamnă Valentová, Am citit cu emoție articolul dvs. despre comemorarea lui Jan Palach, publicat în revista România Literară nr. 5/2003. Eram un tânăr de 25 de ani, în primul an de căsătorie, când am reușit, cu soția, să facem o excursie "prin ONT" în Cehoslovacia și Ungaria. (Recent, m-am uitat la diapozitivele făcute în
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14265_a_15590]
-
însoțit cu putință pe unde mă apuca noaptea. Ca și cum n-ar fi fost de-ajuns incertitudinea în privința pretențiilor mele și haosul vieții pe care o duceam, un grup de prieteni nedespărțiți ne pregăteam să publicăm fără să avem fonduri o revistă cutezătoare, pe care Alfonso Fuenmayor o plănuia de vreo trei ani. Ce altceva mai puteam dori? Nu din plăcere, ci mai degrabă pentru că eram strîmtorat, am luat-o înaintea modei cu douăzeci de ani: mustață sălbatică, păr ciufulit, blugi, cămăși
Gabriel García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/14237_a_15562]
-
Ioana Scoruș IOANA SCORUȘ: De curând, "Observator cultural" a inițiat o anchetă în care au fost invitați să răspundă cei mai promițători dintre tinerii critici literari. Te-ai simțit frustrat că nu ai fost invitat? DANIEL CRISTEA-ENACHE: Bineînțeles... Faptul că revista "Observator cultural" nu m-a invitat să răspund la o anchetă, neconsiderându-mă un tânăr critic promițător, m-a făcut din om - neom. N-am mai putut dormi noaptea, m-am perpelit teribil, m-am întors de pe o parte pe
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]