5,589 matches
-
legii și trebuie să fie necesară într-o societate democratică. Prin urmare, modificările propuse la Constituție sunt în deplin acord cu criteriile de necesitate, proporționalitate și legalitate impuse de standardele europene în materie de protecție a drepturilor omului. Analizând textul revizuit și în comparație cu alte constituții europene, observăm că multe state membre ale Uniunii Europene și-au adaptat cadrul constituțional pentru a reflecta aceste principii. De exemplu, în Germania, articolul 10 al Grundgesetz (Legea fundamentală) garantează confidențialitatea corespondenței, a poștei
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
în mandatul de percheziție. Informațiile și bunurile căutate se individualizează expres în mandatul de percheziție, care se emite numai motivat și numai dacă percheziția este absolut necesară pe descoperirea infracțiunilor cercetate la data solicitării încuviințării. Actuala formulare a textului constituțional revizuit, „Percheziția se dispune de judecător și se efectuează în condițiile și în formele prevăzute de lege.“ a fost modificată și completată avându-se în vedere contextul actual al schimbărilor social-politice și al dezvoltării tehnologice rapide și, mai ales, necesitatea protejării
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
de o societate democratică, modernă și adaptată la noile tehnologii. Este un moment de cotitură în istoria constituțională a României, care va marca fără îndoială un pas înainte în consolidarea democrației și a respectului pentru drepturile omului. Cu o Constituție revizuită și adaptată la cerințele actuale, România va face un pas decisiv spre asigurarea unui viitor în care drepturile cetățenești sunt protejate și respectate, consolidând astfel încrederea în instituțiile statului și în mecanismele de protecție juridică. O astfel de inițiativă va
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
limitare legală în acest sens. Totodată, alineatul adăugat articolului 44 stipulează dreptul cetățeanului român de a obține, deține și folosi orice monedă în numerar, drept devenit constituțional și care nu poate fi limitat sau condiționat. Aceste dispoziții introduse în Constituția revizuită constituie o aplicație directă și o consecință firească a libertății individuale și un mod de protejare a siguranței persoanei, astfel cum este aceasta reglementată la nivel constituțional de art. 23 alin. (1), care prevede că „Libertatea individuală și siguranța persoanei
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
în direcția consolidării libertății economice. Acesta nu doar că răspunde la nevoia de a proteja dreptul cetățeanului de a dispune de bunurile sale, ci și de a asigura un cadru legal stabil și previzibil pentru tranzacții economice. În esență, textul revizuit vine să garanteze că niciun factor extern - fie el statal, fie privat - nu poate impune restricții arbitrare asupra modului în care cetățenii își exercită controlul asupra resurselor financiare proprii. Adăugarea alineatului (10) la articolul 44 din Constituție a avut în
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
UNI.“, respectiv „A se întovărăși. 2 vt (Îrg) A face părtaș“, abia ultimul înțeles uzual fiind „3 (Reg) A se căsători“. Având în vedere realitatea lingvistică, dar și ambiguizarea și relativizarea accentuată a relațiilor sociale din ultima perioadă, în Constituția revizuită textul a fost reformulat, cuvântul „soți“ fiind înlocuit cu formularea „doi oameni de sex opus“, textul constituțional impunând ca orice căsătorie să poată fi încheiată doar între oameni, ca o primă condiție, și care să fie de sex opus, ca
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
52 vine să întărească aceste așteptări și să confirme angajamentul României față de principii democratice solide. Existența unui cadru legal bine definit, care să protejeze eficient drepturile cetățenilor și să impună răspunderea autorităților, este fundamentală. Articolul 52, în forma sa revizuită, promite să ofere acest cadru, consolidând astfel încrederea în instituțiile statului și contribuind la crearea unei societăți bazate pe respectul față de lege și dreptate. Analizând parcursul legal și social al României în ultimii ani, devine evident că revizuirea articolului
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
de loiali factorului politic care le-a acordat aceste distincții, o loialitate care depășește limitele normale într-un stat democratic și funcțional tocmai datorită faptului că ele sunt nejustificate de cele mai multe ori. Pentru aceste motive, în actuala formă revizuită a Constituției s-a impus obținerea de către Președinte a unui „aviz conform al comisiilor de specialitate ale Parlamentului“ anterior oricărei înaintare în gradele de mareșal, de general și de amiral, rolul determinant în această procedură revenind Parlamentului prin comisiile
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
în organizația NATO România fiind singura care are structuri de informații exclusiv militarizate!!!), pentru a asigura transparența și responsabilitatea în fața autorităților civile și a cetățenilor. Organizarea serviciilor de informații într-un sistem exclusiv civil, astfel cum reglementează textul constituțional revizuit, contribuie la consolidarea încrederii publice și la prevenirea abuzurilor care ar putea surveni în contextul unor structuri cu profil militar. Schimbarea propusă pentru alineatul (5) subliniază rolul Parlamentului ca principal garant al suveranității naționale în ceea ce privește prezența trupelor
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
respectarea suveranității statului în relațiile internaționale. Într-un peisaj geopolitic dinamic, în care amenințările transfrontaliere și schimbările de echilibru de putere devin tot mai frecvente, este imperativ ca legislația națională să fie adaptabilă și să ofere răspunsuri adecvate. Totodată, textul revizuit al articolului 118 în detaliu este în concordanță cu valorile democratice și cu standardele de drept internațional. Prin aceste schimbări, România își reafirmă angajamentul față de principiile statului de drept și își întărește capacitatea de a face față provocărilor securitare
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
factori externi, fie ei politici sau administrativi. De ce este această revizuire esențială? În primul rând, în raport cu evoluțiile politice în structurile și alianțele din care România face parte, dar și anticipând progresul tehnologic fulminant al anilor viitori, alineatul revizuit pornește prin a reglementa că „Judecătorii sunt exclusiv cetățeni români…“, fapt care face imposibilă accederea la această funcție a unor cetățeni din terțe țări cu care suntem sau vom fi în diferite alianțe politice, statale sau militare, dar și faptul
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
financiară practicate la nivel european. Modificările propuse oferă un cadru mai clar pentru activitatea Curții de Conturi și întăresc mecanismele de supraveghere a fondurilor publice, contribuind astfel la consolidarea democrației și la creșterea încrederii cetățenilor în instituțiile statului. Articolul 140 revizuit poate servi drept exemplu de bune practici în regiune și poate marca un punct de referință pentru reformele în domeniul fiscal și administrativ. Prin adoptarea acestor modificări, România ar demonstra angajamentul său față de principiile de integritate financiară și ar
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
șef de stat“ jucător, exponent al puterii executive. Astfel, echilibrul puterilor în stat, un principiu fundamental în orice democrație, este consolidat prin modificările aduse textului constituțional în vigoare. În comparație cu actualul sistem de numire a judecătorilor Curții Constituționale, textul revizuit al Constituției împarte responsabilitatea între cele trei ramuri ale puterii: legislativă, executivă și judecătorească. Acest echilibru a fost conceput pentru a preveni supremația uneia dintre puteri și pentru a asigura un control reciproc. Trecerea de la un sistem în care
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
constituțional și la tradițiile juridice ale fiecărui stat. Analizând mai departe propunerea de revizuire din perspectiva comparată, se observă că în unele țări europene există o tendință de a separa și mai clar puterile statului, model adoptat și de varianta revizuită a Constituției. Acest lucru vine din dorința de a proteja independența justiției constituționale de influențele politicului. De exemplu, în Spania, judecătorii Tribunalului Constituțional sunt numiți de rege la propunerea camerelor Parlamentului, a Guvernului și a organelor judiciare, cu scopul de
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
Constituțional sunt numiți de rege la propunerea camerelor Parlamentului, a Guvernului și a organelor judiciare, cu scopul de a asigura reprezentativitate și echilibru. Un punct important în dezbaterea privind revizuirea articolului 142 este legat de percepția independenței judecătorilor. În formularea revizuită a textului Constituției, fiecare dintre cele trei puteri ale statului nominalizează un număr egal de judecători, ceea ce poate oferi o imagine de neutralitate și echidistanță. Este esențial ca Curtea Constituțională să fie privită ca un arbitru imparțial al legalității
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
decizie afirmativă a Curții Constituționale, tratatele internaționale pot fi încă subiectul contestațiilor de neconstituționalitate, ceea ce poate duce la întârzieri în procesul de ratificare și la o incertitudine juridică nefavorabilă dezvoltării relațiilor internaționale. Prin contrast, alineatul (4) în forma sa revizuită consolidează statutul deciziilor Curții ca fiind definitive și general obligatorii. Această schimbare reflectă o abordare mai fermă și mai clară în ceea ce privește efectele juridice ale hotărârilor Curții, eliminând orice ambiguitate legată de aplicabilitatea și temporalitatea acestora. Este o
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire, și va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Curții Constituționale de confirmare a rezultatelor referendumului. (6) Respingerea prin referendum a ratificării tratatelor constitutive revizuite ale organizațiilor și alianțelor la care România este parte are ca efect retragerea României din acele organizații sau alianțe internaționale. Prezentul proiect de revizuire a Constituție modifică cu totul titlul VI din Constituție - Integrarea euroatlantică. Această modificare nu echivalează sub
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
din numărul deputaților sau al senatorilor sau de către un număr de cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de vot“. Nu în ultimul rând, alineatul (6) din articolul 149 stipulează clar că „Respingerea prin referendum a ratificării tratatelor constitutive revizuite ale organizațiilor și alianțelor la care România este parte are ca efect retragerea României din acele organizații sau alianțe internaționale“, fapt care permite poporului român ca, în mod suveran și independent, să decidă dacă modificarea unor tratate fundamentale ale organizațiilor
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
întrebare fundamentală: cum poate România să își păstreze suveranitatea și să își promoveze interesele într-un peisaj global în continuă schimbare, fără a sacrifica valorile democratice și drepturile cetățenilor săi? Răspunsul la această întrebare va ghida nu numai redactarea textului revizuit al Constituției, ci și viitorul parcurs al României pe arena internațională. Este esențial ca, în cadrul acestui proces de revizuire, să avem în vedere nu doar textul de lege, ci și spiritul ce animă acele prevederi. O Constituție trebuie să
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire și va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Curții Constituționale de confirmare a rezultatelor referendumului. (6) Respingerea prin referendum a ratificării tratatelor constitutive revizuite ale organizațiilor și alianțelor la care România este parte are ca efect retragerea României din acele organizații sau alianțe internaționale. ... 50. La articolul 154, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins: (3) Prevederile alineatului
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
propusă pentru alin. (6) al art. 149, semnalăm că retragerea României dintr-o organizație internațională se realizează doar în condițiile și termenii din cuprinsul actului constitutiv al organizației și nu ca efect al „respingerii prin referendum a ratificării Tratatelor constitutive revizuite ale organizațiilor și alianțelor la care România este parte“, astfel cum se prevede în proiect. Observațiile sunt valabile, în mod corespunzător, pentru întreaga normă propusă pentru art. 149. Având în vedere cele menționate mai sus, este necesară revederea normei, în
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare. Articolul 8 (1) Programele de autocontrol trebuie să fie analizate în mod regulat și revizuite, dacă este cazul, în baza rezultatelor controalelor proprii, a controalelor oficiale sau a auditurilor interne și de terță parte, care pot avea impact asupra siguranței alimentelor, precum și a modificărilor legislației specifice. (2) Operatorii din domeniul alimentelor de origine nonanimală
NORMĂ din 7 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277934]
-
și îndrumări concrete în realizarea calitativă a responsabilităților profesionale și asigură, după caz sau la solicitare, intervenția suplimentară a altor specialiști. ... 18. FSS se asigură că documentele utilizate în aplicarea metodei managementului de caz sunt reevaluate periodic și, după caz, revizuite, în funcție de cel puțin următorii factori: modificări legislative, dinamica serviciilor, propunerile personalului de specialitate. ... Indicatori de monitorizare Im. 1. La nivelul SPAS există cel puțin un asistent social desemnat ca manager de caz pentru cel mult 50 de persoane
STANDARDE MINIME DE CALITATE din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277684]
-
Conținutul fișei de evaluare inițială și al anchetei sociale respectă cerințele minime ale standardului de calitate. Im. 2. Fișa de evaluare inițială și ancheta socială se găsesc în dosarul de caz. Im. 3. Planul de intervenție inițial și, după caz, revizuit se găsește în dosarul de caz și dovada că un exemplar a fost înmânat persoanei beneficiare. Standardul 3 - Evaluarea complexă a nevoilor persoanei vârstnice și elaborarea planului de servicii sociale/planului de îngrijire și asistență MC identifică toți/toate specialiștii/instituțiile care ar
STANDARDE MINIME DE CALITATE din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277684]
-
acordului pentru finanțare. ATENȚIE! Modificările nu pot viza creșterea valorii totale a cheltuielilor eligibile, respectiv a ajutorului de stat aferent acestora. Pe parcursul realizării investiției, beneficiarul Programului poate solicita MEAT prelungirea calendarului investiției, prin transmiterea unei notificări cu menționarea perioadei revizuite de realizare a investiției, cu anexarea unei fundamentări în acest sens, inclusiv în format electronic. MEAT analizează în termen de maximum 10 zile calendaristice de la data notificării documentația transmisă și poate solicita clarificări/completări. În termen de maximum 10 zile
GHIDUL SOLICITANTULUI din 11 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278198]