1,004 matches
-
minorități poate fi împărțită în trei perioade. Comunitățile poloneze au fost „moștenite” de tânărul stat sovietic de la Imperiul Rus. După primul război mondial, Polonia și-a recăpătat independența, iar secesiunea sa definitivă a fost recunoscută prin Tratatul de pace de la Riga din 1921, parafat la încheierea războiului polono - sovietic. În urma acestui tratat de pace, în componența Uniunii Sovietice au rămas teritorii cu o populație poloneză semnificativă. La început, acestor cetățeni li s-a permis organizarea a două raioane autonome, una în
Minoritatea poloneză din Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299922_a_301251]
-
Pacea de la Riga (cunoscută și sub numele Tratatul de la Riga), a fost semnat la 18 martie 1921 în Riga, între Polonia și Rusia Sovietică, la terminarea războiului polono-sovietic. Chiar timpul desfășurării războiului civil rus, polonezii erau nerăbdători să recucerească toate teritoriile Uniunii statale
Tratatul de la Riga (1921) () [Corola-website/Science/299292_a_300621]
-
Pacea de la Riga (cunoscută și sub numele Tratatul de la Riga), a fost semnat la 18 martie 1921 în Riga, între Polonia și Rusia Sovietică, la terminarea războiului polono-sovietic. Chiar timpul desfășurării războiului civil rus, polonezii erau nerăbdători să recucerească toate teritoriile Uniunii statale polono-lituaniene stăpânite de Rusia, dușmanul lor tradițional
Tratatul de la Riga (1921) () [Corola-website/Science/299292_a_300621]
-
Pacea de la Riga (cunoscută și sub numele Tratatul de la Riga), a fost semnat la 18 martie 1921 în Riga, între Polonia și Rusia Sovietică, la terminarea războiului polono-sovietic. Chiar timpul desfășurării războiului civil rus, polonezii erau nerăbdători să recucerească toate teritoriile Uniunii statale polono-lituaniene stăpânite de Rusia, dușmanul lor tradițional. Istoricul J.F.C. Fuller a descris Bătălia de la Varșovia ca
Tratatul de la Riga (1921) () [Corola-website/Science/299292_a_300621]
-
germani, lucru care ar fi putut asigura victoria revoluției sovietice în Germania. Primele discuții de pace au început pe 17 august 1920 în Minsk, dar după un incident, al cărui victime au fost negociatorii polonezi, tratativele s-au mutat la Riga, unde au reînceput pe 21 septembrie. Șefii negociatorilor au fost Jan Dąbski, pentru Polonia, și Adolf Joffe, pentru URSS. Rezultatele Tratatul de pace de la Riga au fost controversate. S-a spus că cea mai mare parte a ceea ce a câștigat
Tratatul de la Riga (1921) () [Corola-website/Science/299292_a_300621]
-
după un incident, al cărui victime au fost negociatorii polonezi, tratativele s-au mutat la Riga, unde au reînceput pe 21 septembrie. Șefii negociatorilor au fost Jan Dąbski, pentru Polonia, și Adolf Joffe, pentru URSS. Rezultatele Tratatul de pace de la Riga au fost controversate. S-a spus că cea mai mare parte a ceea ce a câștigat Polonia în războiul din 1920 a fost pierdut în timpul negocierilor de pace, negociatorii polonezi fiind caracterizați ca lipsiți de viziunea viitorului și cu minți limitate
Tratatul de la Riga (1921) () [Corola-website/Science/299292_a_300621]
-
acestor fapte, pentru mulți observatori a părut că polonezii se comportau de parcă nu ei erau învingătorii, ci învinșii. Polonezii epuizați de război, asupra cărora se făceau și presiuni mari din partea Ligii Națiunilor, au decis să semneze Tratatul de pace de la Riga pe 8 martie 1921, împărțind teritoriile în litigiu din Belarus și Ucraina între Polonia și Rusia. Ucrainenii, conduși de Simon Petliura, luptaseră ca aliați loiali ai polonezilor împotriva rușilor. În timpul negocierilor, polonezii, influențați de sovietici, n-au dat dovadă de
Tratatul de la Riga (1921) () [Corola-website/Science/299292_a_300621]
-
le asumase față de ucraineni, pentru a le sprijini independența. În plus, relațiile cu lituanienii s-au tensionat dramatic odată cu anexarea, de către Polonia, a orașului Vilnius, pe care lituanienii îl considerau drept capitala lor istorică. Pe de altă parte, Tratatul de la Riga a dus la stabilizarea graniței de răsărit a Poloniei. Noul stat polonez a predat rușilor cea mai mare parte a teritoriilor pierdute în timpul primei și celei de-a doua împărțiri a Poloniei, lăsând în afara granițelor naționale un mare număr de
Tratatul de la Riga (1921) () [Corola-website/Science/299292_a_300621]
-
numită și Miracolul de pe Vistula, în limba poloneză "Cud nad Wisłą"), a fost bătălia finală a războiului polono-sovietic, conflict care a început la scurtă vreme după încheierea primului război mondial (1918) și a fost încheiat prin Tratatul de pace de la Riga din 1921. Bătălia de la Varșovia a început pe 12 august și s-a încheiat pe 25 august 1920. Forțele Armatei Roșii comandate de Mihail Tuhacevski s-au îndreptat către capitala Poloniei, Varșovia, și către fortăreața Modlin aflată în vecinătate. Pe
Bătălia de la Varșovia din 1920 () [Corola-website/Science/299306_a_300635]
-
ca urmare a presiunilor conjugate ale Franței și Angliei, a fost semnat o convenție de încetare a focului pe 12 octombrie. Luptele au încetat definitiv până pe 18 octombrie, iar pe 18 martie 1921 s-a semnat Tratatul de pace de la Riga, care a pus capătăt ostilităților. Mai înainte de bătălia de la Varșovia, propaganda sovietică apreciase ca iminentă căderea capitalei Poloniei, iar victoria în această luptă era privită ca un semnal pentru începerea unei revoluții comuniste pe scară largă în Polonia, Germania și
Bătălia de la Varșovia din 1920 () [Corola-website/Science/299306_a_300635]
-
o victorie neașteptată - „Miracolul de pe Vistula”. Acest succes a schimbat cursul războiului. În fața înaintării impetuoase poloneze, sovietele au cerut o încetarea a focului în octombrie 1920. Tratatul care avea să pună capăt în mod oficial războiului a fost semnat la Riga, pe 18 martie 1921. Pacea de la Riga a împărțit teritoriul disputat între Polonia și Rusia Sovietică. Războiul este cunoscut sub mai multe nume. „” este poate cel mai des întâlnit, dar poate produce confuzii, de vreme ce adjectivul „sovietic” este de obicei folosit
Războiul polono-sovietic () [Corola-website/Science/299352_a_300681]
-
succes a schimbat cursul războiului. În fața înaintării impetuoase poloneze, sovietele au cerut o încetarea a focului în octombrie 1920. Tratatul care avea să pună capăt în mod oficial războiului a fost semnat la Riga, pe 18 martie 1921. Pacea de la Riga a împărțit teritoriul disputat între Polonia și Rusia Sovietică. Războiul este cunoscut sub mai multe nume. „” este poate cel mai des întâlnit, dar poate produce confuzii, de vreme ce adjectivul „sovietic” este de obicei folosit în legătură cu Uniunea Sovietică, care, spre deosebire de Rusia Sovietică
Războiul polono-sovietic () [Corola-website/Science/299352_a_300681]
-
consideră că anul 1919 este anul de început al războiului. Data la care s-a încheiat războiul este considerată ca fiind 1920 sau 1921. Dacă în toamna anului 1920 a fost semnată o încetare a focului, tratatul de pace de la Riga a fost semnat anul următor, în martie. Este adevărat că evenimentele din 1919 pot fi descrise drept conflicte de frontieră și doar la începutul anului 1920 amândouă părțile și-au dat seama că sunt de fapt angajate într-un război
Războiul polono-sovietic () [Corola-website/Science/299352_a_300681]
-
istoric” sau care putea fi polonizat. În ciuda victoriei zdrobitoare a Armatei Roșii și a disponibilității negociatorului sovietic Adolf Joffe de renunțare la aproape toate teritoriile aflate în dispută, ideologia național-democrații le-a permis sovieticilor să recupereze anumite teritorii. Pacea de la Riga a fost semnată pe 18 martie 1921 și a dus la împărțirea teritoriilor în litigiu din Belarus și Ucraina între Polonia și Rusia. Tratatul, pe care Piłsudski l-a numit „un act de lașitate” și pentru care și-a cerut
Războiul polono-sovietic () [Corola-website/Science/299352_a_300681]
-
era departe de a se fi încheiat, subiectul granițelor răsăritene ale Poloniei a fost redeschis și a fost dezbătut în timpul Conferinței de la Teheran. Winston Churchill era în favoarea graniței stabilită prin Linia Curzon și nu a celei stabilite prin Tratatul de la Riga, iar o decizie finală cu privire la subiect a fost luată la Conferința de la Ialta din 1945. Aliații occidentali, în ciuda faptului că au avut tratate de alianță cu Polonia și fără să ia înconsiderație contribuția polonezilor la victoria finală, au lăsat Polonia
Războiul polono-sovietic () [Corola-website/Science/299352_a_300681]
-
la Lipsca (azi Leipzig) într-o familie de actori. A studiat la Dresda și la Lipsca, luând lecții de compoziție cu Christian Theodor Weinling. Între 1833 și 1839 Wagner a lucrat pentru teatrele de operă din Würzburg, Magdeburg, Königsberg și Riga, a compus primele sale opere "Die Feen" („Zânele", 1834), "Das Liebesverbot" („Dragoste interzisă", 1836) și mai multe piese orchestrale. În 1836 se căsătorește cu actrița Minna Planner. Călătorește mult, cunoscând principalele centre muzicale europene. În timpul unei agitate călătorii pe mare
Richard Wagner () [Corola-website/Science/297776_a_299105]
-
din Polonia (unde încă mai trăiau peste două milioane de evrei), Ministerului de Externe, Biroului pentru Rase și Strămutări, ai Partidului Nazist, și ai biroului responsabil de distribuirea proprietăților evreiești. A fost prezent și SS-"Sturmbannführer" Rudolf Lange, comandantul SD din Riga, care, recent, îndeplinise lichidarea ghetoului din Riga. El pare a fi fost chemat acolo pentru a sfătui oficialii asupra aspectelor practice ale uciderii oamenilor pe scară industrială. Michael Berenbaum scrie că cei 15 oameni care au luat parte la conferință
Holocaust () [Corola-website/Science/297775_a_299104]
-
două milioane de evrei), Ministerului de Externe, Biroului pentru Rase și Strămutări, ai Partidului Nazist, și ai biroului responsabil de distribuirea proprietăților evreiești. A fost prezent și SS-"Sturmbannführer" Rudolf Lange, comandantul SD din Riga, care, recent, îndeplinise lichidarea ghetoului din Riga. El pare a fi fost chemat acolo pentru a sfătui oficialii asupra aspectelor practice ale uciderii oamenilor pe scară industrială. Michael Berenbaum scrie că cei 15 oameni care au luat parte la conferință erau considerați cei mai buni și mai
Holocaust () [Corola-website/Science/297775_a_299104]
-
limba belarusă și de utilizarea limbii în administrație. În 1939, Germania Nazistă și Uniunea Sovietică au invadat și au ocupat Polonia, aducând începutul celui de al Doilea Război Mondial. Mare parte din Polonia de nord-est, consfințită astfel prin pacea de la Riga cu 20 de ani în urmă, a fost anexată RSS Bieloruse, și formează acum regiunea istorică denumită Belarusul de Vest. Consiliul Popular Bielorus, sub control sovietic, a preluat teritoriile locuite predominant de etnici belaruși, la 28 octombrie 1939 la Białystok
Belarus () [Corola-website/Science/297847_a_299176]
-
O mică parte din lacul Zug aparține de asemenea de cantonul Schwyz. Lacurile mai mici, Lauerz ("Lauerzersee") și Sihl ("Sihlsee"), aparțin în totalitate acestuia. Cel mai înalt punct este "Ortstock" cu 2.716 m. Deși nu tot atât de înalte, piscurile masivului Rigi ("Kulm", 1.798 m, și "Scheidegg", 1.665 m) sunt probabil cele mai cunoscute. Suprafața cantonului este de 908 km². Continentală. Temperatura medie anuală este de -3° în ianuarie și de +15 °C în iulie. Cantitatea medie anuală de precipitații
Cantonul Schwyz () [Corola-website/Science/308745_a_310074]
-
capitalei, Schwyz, sunt concentrați mai mulți producători de mobilă de înaltă calitate. Există mai multe hidrocentrale mari. Turismul e important în special în locul de pelerinaj Einsiedeln. Einsiedeln este de asemenea un centru al sporturilor de iarnă. Căile ferate montane de pe Rigi sunt și ele foarte cunoscute. Freienbach, din nordul cantonului, este cunoscut ca locul cu cele mai joase taxe din toată Elveția, lucru care a atras mai multe persoane bogate. Mythen, muntele impunător cu două piscuri la poalele căruia se află
Cantonul Schwyz () [Corola-website/Science/308745_a_310074]
-
vol. Joc secund (1930), din periodice și proză literară și critică, unele dintre ele inedite. Conține: poemul După melci (1921), vol. Joc secund (1930), poeme din periodice (1919-1947), interviuri-eseuri-profiluri-corespondență, aprecieri critice (de la 21 exegeți), comentariu literar de M.C. la poema "Riga Crypto și lapona Enigel" (1924), bibliografie selectivă. Ediție critică încheiată brusc prin decesul directorului editurii, deosebitul om de cultură Marian Papahagi. Ediție bibliofilă și critică. Este inclusă ediția de la „Echinox”, revizuită și completată. Cele două supracoperte reproduc foto-portrete ale poetului
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
cursa de 90 metri garduri și săritură în lungime. A fost descoperit de antrenoarea Doina Anton, pe care l-a orientat spre triplu salt. În anul 1999 a cucerit prima sa medalie importantă, bronzul, la Campionatul European de juniori de la Riga. În 2000 a câștigat Campionatul Mondial de juniori de la Santiago de Chile. În anul 2002 a debutat la seniori, cucerind o medalie de argint la Campionatul European de Sală din 2002. S-a calificat la Jocurile Olimpice de la Atena și a
Marian Oprea () [Corola-website/Science/308141_a_309470]
-
soldați sovietici să fie plasați pe teritoriul Letoniei. În condițiile în care Armata Roșie traversase deja frontiera comună cu o zi în urmă, avea trupe numeroase masate în apropierea frontierei și dispunea de baze militare în vestul țării, guvernul de la Riga a cedat pretențiilor Moscovei și trupele sovietice au ocupat Letonia pe 17 iulie. Pe 5 august 1940, după ce în țară au fost organizate alegeri parlamentare ale cărui rezultate au fost măsluite, Letonia a fost anexată de URSS. După izbucnirea războiului
Participanții la al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/307533_a_308862]
-
inițial, forțele lui Piłsudski și Petliura au fost respinse până spre râul Vistula și spre Varșovia. Armatele poloneze au reușit, în cele din urmă, să înfrâgă trupele bolșevice, dar nu au reușit să asigure și independența Ucrainei. După Pacea de la Riga, Ucraina a fost împărțiră între Polonia și Rusia Sovietică. Petliura a condus guvernul ucrainean în exil, mai întâi din Tarnów și mai apoi din Varșovia. În octombrie, Petliura și forțele care îi mai rămăseseră alături au fost internați de polonezi
Simon Petliura () [Corola-website/Science/306752_a_308081]