2,626 matches
-
această lege rezolvă greutatea coprinsă în dilemă: ca versul nici să se-audă, dar nici să fie distrus. Aceasta coprinde totodată în sine cea mai mare varietate a întrebuințărei. Cu cât se bazează mai hotărât efectul coprinsului poetic pe natura ritmică a versului cu-atîta va trebui să transpară aceasta prin declamațiune și să condiționeze recitațiunea. Cu cât e asta mai mult cu-atîta ni se impune mai pregnant cerința de-a nu discompune versul și de-a nu face prin asta să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu-atîta va trebui să transpară aceasta prin declamațiune și să condiționeze recitațiunea. Cu cât e asta mai mult cu-atîta ni se impune mai pregnant cerința de-a nu discompune versul și de-a nu face prin asta să predomine mișcarea ritmică ca atare. Nimărui nu i-o fi trecut din vedere cumcă ritmul troheic de care se servă drama spaniolă stă în cea mai intimă legătură cu natura întreagă [a] acestei din urmă. Caracterul pasionat, mulțimea îmbulzitoare a revărsărilor lirice și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de curând în forma ei primitivă, unde avântul poetic l-a dus pe autor adesea pe nesimțite în metrul iambic. Caracterul dialogic al iambului de cinci picioare nu trebuie însă să-l ademenească pe declamator ca să dizolve cu totul caracterul ritmic. Efectul său etic, pe care noi [îl așezăm] cu deosebire într-aceea că ne transpune în genere în regiunea ideală, acest caracter trebuie ca declamațiunea să i-l păstreze. O nimicire totală a ritmului ne-ar transpune iarăși în forma
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cincvipede. Tragedia franceză are un lucru comun cu cea greacă, acela că amândouă se vestesc prin ritm a fi creațiunile unei lumi contrapuse realității; de-aceea atât trimetrul cât și alexandrinul pretind o mai energică sulevare a accentelor {EminescuOpXIV 322} ritmice decât iambul cincviped. Trimetrul grec însă poate, prin frumoasa variațiune a spondeelor și a iambelor și prin cezurele ce împreună totodată, să dezvolte o bogăție de varie schimbare și de frumuseți caracteristice, pe când alexandrinul cel desfăcut în doua față cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
simțire ce și-a creat-o el în mișcarea sa; însă spiritul trebuie să ni vorbească distingibil din acest sunet și să nu fie întunecat de accidenta formei sale proprii. TEMPOUL DECLAMAȚIUNEI Măsura pe care o capătă prin declamațiune ondolațiunea ritmică atârnă esențial de la natura fondului pe care-l aduce înaintea sufletului. Daca acuma mișcarea timporală pe care-o auzim în declamațiune ne transpune în dispozițiunea aceea pe care-o 406r pretinde caracterul operei, atunci ea a împlinit misiunea ei cea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sau peste tot decât cea scrisă în iambi. Tonul sudic care domină în tragedia spaniolă, atât în genere cât și în părți, ne atrage fără voie-ne într-un tempo mai repede, în care numai claritatea articulațiunii si arta declamațiunii ritmice pot să învingă pericolul neclarității și a unei mișcări prea tacticoase. Condiționarea mișcărei fundamentale a tempoului va rezulta, întîi, din speția dramei și din grupul căreia ea aparține, a doua, din caracterul ei spețial. În linia a doua tempoul se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mersul său elastic, Rim se îndreptă spre sursa sunetelor, o îngrămădire ciudată de arbuști, un fel de labirint vegetal despre a cărui utilitate se întrebase și peste zi. Pe măsură ce se apropia de tufișuri, strigătele femeii se auzeau din ce în ce mai bine. Erau ritmice și punctate de gîfîiturile unui bărbat. Realizând ce se petrece, Rim dădu să se întoarcă la locul său de pază, când auzul său antrenat îi semnaliza că la scenă mai asistau cel puțin încă doi bărbați. Curios, împinse tufișurile și
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
formelor era obiectivul său principal. Atenția noastră nu mai este orientată în primul rînd către descoperirea situațiilor narative care predomină într-o narațiune, ci mai degrabă înspre profilul special sau, pentru a înlocui metafora spațială cu una temporală, înspre tiparul ritmic care derivă din succesiunea diferitelor situații narative sau din diverse modulații ale unei situații narative particulare. Prin dinamizare înțeleg extinderea acestui studiu pentru a include variații ale situației narative pe parcursul procesului narativ dintr-un roman sau o nuvelă. O anumită
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
ca urmare a fixării asupra punctului de vedere din mediul actorial, cum se întîmplă, de exemplu, în seria de romane de tip stream of consciousness a lui Dorothy Richardson intitulată Pelerinaj. În romanele de acest gen un tipar al alternanței ritmice poate fi produs prin alternarea dialogului cu prezentarea conștiinței. Alternanța viziunii din interior de tip personal și a dialogului în romanul Portret al artistului în tinerețe al lui Joyce are un efect ritmic din cauza trecerii constante de la întîmplările externe la
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
de acest gen un tipar al alternanței ritmice poate fi produs prin alternarea dialogului cu prezentarea conștiinței. Alternanța viziunii din interior de tip personal și a dialogului în romanul Portret al artistului în tinerețe al lui Joyce are un efect ritmic din cauza trecerii constante de la întîmplările externe la cele interne, de la elemente stridente la elemente subtile, de la dialog și relatare la viziunea din interior personală. În citatul următor din acest roman Stephen a îndrăznit să facă ceea ce era de neconceput. S-
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
legată de declinul tîrgului de la Frankfurt în jur de 1630, și numai la sfîrșitul secolului al XVII-lea franceza și-a ocupat locul ca limbă europeană. "Cartea, acest ferment" scriau Febvre și Martin. Îi trebuie timp ca să acționeze, conform unor ritmici interioare, de maturare organică. Acest medium a fermentat aproape un secol, înainte de a dezvălui că o nouă tehnică de comunicare răspîndește o nouă morală intelectuală, pe care o putem numi în acest caz "un idiotism profesionist". Să nu uităm că
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
sfincterul Oddi este contractat tonic; produce o rezistență la curgere care este mică dar suficientă pentru a devia bila secretată în vezicula biliară. In cursul golirii vezicii biliare are loc o reducere a tonusului sfincterului Oddi și o contracție peristaltică ritmică ce urcă până la sfincterul Oddi. Au loc contracții peristaltice anterograde și retrograde. Astfel, sfincterul Oddi poate modifica curgerea bilei în duoden atât prin modificarea tonusului său cât și prin modificări ale peristaltismului său ritmic care servește la pomparea bilei în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
prin sucul gastric în medierea inhibării secreției de gastrină produsă de acid. De asemenea, mai inhibă secreția exocrină pancreatică, secreția acidă gastrică, contracția veziculei biliare și absorbția glucozei, aminoacizilor și trigliceridelor. 8. Absorbția nutrimentelor Pătrunderea chimului în duoden determină contracții ritmice care segmentează și amestecă conținutul luminal, favorizând contactul constituenților cu enzimele din sucurile digestive și cu mucoasa, deci absorbția produșilor de digestie. Suprafața mucoasei este crescută prin prezența pliurilor (x3), vilozităților (x30), marginii “în perie” (x600). capilare sanguine limfatic central
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
senzațiilor de foame și de sațietate. Foamea reprezintă o senzație subiectivă, vagă și dezagrabilă, localizată mai mult sau mai puțin în epigastru care naște dorința de a ingera alimente. Senzația se însoțește de apariția contracțiilor gastrice “de foame”, contracții peristaltice ritmice, care nu apar mai devreme de 1224 ore de la ultima ingestie de alimente. Consumul de alimente în cantități suficiente potolește foamea și o înlocuiește cu senzația de sațietate, o senzație de satisfacție (euforizantă) vagă, imposibil de localizat. Consecința sațietății este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
eliberează bioxid de carbon în aer; circulația pulmonară este discutată în detaliu la capitolul de fiziologie a respirației. Inima pompează ritmic sânge în artere în cadrul unui ciclu funcțional de contracție (sistolă) și relaxare (diastolă), numit ciclu cardiac (revoluție cardiacă). Activitatea ritmică permanentă a inimii este susținută de metabolismul celulelor miocardice, care prezintă numeroase aspecte particulare. Stimulul natural, fiziologic, pentru activitatea inimii este potențialul de acțiune generat ritmic de celule specializate din nodulul sinoatrial și condus în întreg sincițiul miocardic. Curgerea sângelui
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
fiecare din ioni. Existența diverselor canale ionice voltaj dependente în sarcolemă permite producerea de potențiale de acțiune, cu caracteristici variate în diferitele tipuri de cardiomiocite. Potențialul de acțiune este prin definiție o depolarizare tranzitorie ce se propagă non decremențial. Contracția ritmică a miocardului este rezultatul generării ritmice de potențiale de acțiune în celulele specializate din nodulul sino-atrial. Acestea sunt conduse prin restul sitemului excitoconductor și prin miocardul contractil, trecând de la o celulă la alta datorită prezenței joncțiunilor comunicante. Sistemul excitoconductor cardiac
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ionice voltaj dependente în sarcolemă permite producerea de potențiale de acțiune, cu caracteristici variate în diferitele tipuri de cardiomiocite. Potențialul de acțiune este prin definiție o depolarizare tranzitorie ce se propagă non decremențial. Contracția ritmică a miocardului este rezultatul generării ritmice de potențiale de acțiune în celulele specializate din nodulul sino-atrial. Acestea sunt conduse prin restul sitemului excitoconductor și prin miocardul contractil, trecând de la o celulă la alta datorită prezenței joncțiunilor comunicante. Sistemul excitoconductor cardiac cuprinde nodulul sino atrial, nodul atrioventricular
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
atrioventricular, comunicarea electrică dintre atrii și ventricule are loc numai prin nodul atrio-ventricular, unde propagarea lentă asigură o întârziere a sistolei ventriculare, care este necesară pentru ca sistola atrială să ajute la umplerea ventriculară. 12.3.1. Automatismul: generarea spontană și ritmică de potențiale de acțiune în celulele pacemaker din nodulul sino-atrial Automatismul este capacitatea inimii de a se autoexcita. Contracția ritmică a miocardului este determinată de activitatea electrică a nodulului sino atrial. Acesta este constituit dintr-un grup elipsoidal (1/3
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sistolei ventriculare, care este necesară pentru ca sistola atrială să ajute la umplerea ventriculară. 12.3.1. Automatismul: generarea spontană și ritmică de potențiale de acțiune în celulele pacemaker din nodulul sino-atrial Automatismul este capacitatea inimii de a se autoexcita. Contracția ritmică a miocardului este determinată de activitatea electrică a nodulului sino atrial. Acesta este constituit dintr-un grup elipsoidal (1/3/15 mm) de celule (3-5 μm diametru) localizat în peretele atrial, inferior și extern față de deschiderea venei cave superioare. Celulele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
diversele porțiuni ale nodului atrioventricular se explică prin rezistență crescută (mai puține joncțiuni comunicante) și potențial generator redus (amplitudinea potențialului de acțiune este mai mică datorită polarizării mai puțin accentuate a plasmalemei în repaus). 12.3.4. Principiile electrocardiografiei Contracția ritmică a atriilor și ventriculelor este deci inițiată de prezența potențialelor de acțiune în plasmalema fibrelor miocardice contractile. După cum am detaliat mai sus, aceste potențiale sunt produse de către generatorul de ritm (pacemaker, reprezentat fiziologic în cadrul cordului uman de celulele P din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
depolarizarea ventriculară. Unda U este prezentă inconstant și corespunde repolarizării fibrelor Purkinje. Analiza ECG cuprinde următoarele elemente (preferabil în această ordine): ritm, frecvență, axă electrică, aspect (morfologie). Ritmul normal al cordului este ritmul sinusal, adică generat de descărcarea spontană și ritmică de potențiale de acțiune în nodulul sino-atrial. In acest caz pe electrocardiogramă toate complexele QRS sunt precedate de o undă P unică și de aspect normal (aspecte patologice : ascuțit P "pulmonar", platprelungit - P "mitral"). Un singur complex QRS care nu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
atrioventricular. 13. Circulația în arterele mari și controlul presiunii arteriale Aorta și ramurile sale sunt artere tipice de conducere, care asigură distribuția sângelui spre diversele organe ale corpului. Acest sector arterial nu opune o rezistență mare față de curgerea sângelui. Pomparea ritmică de sânge de către ventriculul stâng în aortă determină anumite valoari pentru debitul sanguin și presiunea arterială, conform legii lui Ohm. 13.1. Caractere și factori determinanți ai presiunii arteriale Ventriculul stâng trebuie să pompeze sânge sub presiune mare, pentru a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
trebuie să pompeze sânge sub presiune mare, pentru a asigura perfuzia tisulară adecvată (debitul sanguin), împotriva unei rezistențe periferice mari. Este frecvent folosit termenul de "tensiune" arterială pentru a desemna presiunea arterială, adică presiunea sângelui în arterele circulației sistemice. Pomparea ritmică determină variații ale presiunii arteriale conform cu fazele ciclului cardiac (fig. 40), astfel că apare un puls presional determinat de expulzia sângelui în aortă în timpul sistolei. Diferența dintre valoarea maximă (sistolică, Ps) de ~120 mm Hg și valoarea minimă (diastolică, Pd
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
un manometru cu mercur sau cu capsulă aneroidă (cu cadran). Tensiometrele moderne au construcție similară, dar folosesc un traductor de presiune și afișaj numeric. Pulsațiile arteriale pot fi detectate palpator, prin compresia ușoară a arterei pe planul dur subiacent. Distensia ritmică astfel percepută (pulsul arterial) este produsă de expulzia sângelui din ventriculul stâng în aortă. Ea este transmisă în peretele arterial cu o viteză de cca. 5 m/s (3 5 m/s în aortă, 7 10 m/s în arterele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
o viteză de cca. 5 m/s (3 5 m/s în aortă, 7 10 m/s în arterele mari și 15 35 m/s în arteriole), spre deosebire de variația de flux sanguin arterial, care are loc tot datorită ejecției ventriculare ritmice, dar se propagă în masa sanguină, cu o viteza de 0,5 m/s. Zgomotele Korotkof sunt produse la trecerea sângelui prin segmentul arterial comprimat cu manșeta pneumatică. In cazul metodei ascultatorii presiunea arterială maximă (sistolică) corespunde primelor zgomote detectate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]