2,983 matches
-
București, Editura Enciclopedică, 1996, p. 170. 84 Nicolae Titulescu, Documente confidențiale, (editor : Ion Grecescu Ă, București , Editura Academiei Române, 1992, p. 142 . 85 Eliza Campus, Din politica externă a României. 1913 - 1947, p. 347. 56 53 de drepturi egale atât statelor riverane cât și celor neriverane. România a susținut ideea limitării tonajului navelor militare care treceau prin Strâmtori spre Marea Neagră, ca și solicitarea Turciei de desființare a Comisiei Internaționale a Strâmtorilor. Titulescu declara: “Eu voi spune că Strâmtorile sunt însăși inima Turciei
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
fusese convocată la propunerea Turciei 85 care dorea modificarea statutului Strâmtorilor Mării Negre stipulat în Tratatul de la Lausanne semnat în 1923. La 17 iulie 1936 Titulescu a plecat spre Montreaux. Ministrul român de externe a propus acordarea unor drepturi speciale țărilor riverane Mării Negre. Această idee a fost sprijinită de către delegațiile Uniunii Sovietice, Franței și Turciei. În schimb, Marea Britanie și Japonia se pronunțau împotriva propunerii României și solicitau acordarea 298. 83 Gheorghe Tătărăscu, Mărturii pentru istorie, (editor Sanda Tătărascu - Negropontes Ă, București, Editura
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
București, Editura Enciclopedică, 1996, p. 170. 84 Nicolae Titulescu, Documente confidențiale, (editor : Ion Grecescu Ă, București , Editura Academiei Române, 1992, p. 142 . 85 Eliza Campus, Din politica externă a României. 1913 - 1947, p. 347. 56 53 de drepturi egale atât statelor riverane cât și celor neriverane. România a susținut ideea limitării tonajului navelor militare care treceau prin Strâmtori spre Marea Neagră, ca și solicitarea Turciei de desființare a Comisiei Internaționale a Strâmtorilor. Titulescu declara: “Eu voi spune că Strâmtorile sunt însăși inima Turciei
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
și importanță politică, ar afla poate la urmă mijlocul de - a - și acorda interesele în detrimentul existenței proaspetelor formațiuni de state de pe malurile Dunării. Ținîndu-se însă pururea viu interesul puterilor apusene atât pentru libertatea navigațiunii Dunării cât și pentru existența statelor riverane, amândouă puterile mari, care prin apropierea lor tind a avea un cerc de influență legitimă în Orientul Europei, ar găsi în cooperarea pairilor lor o garanție îndestulă pentru menținerea influenței lor actuale, iar statele țărmurene un sprijin în contra lărgirii din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în contra încărcării lor c-o asemenea sarcină. D. Dumitru Brătianu va trebui așadar, daca nu preferă să-și reia comodul post de ministru la Constantinopol, să rezolve singur cestiunea Dunării... Cabinetul trecut au conces deja instituirea unei Comisii a statelor riverane și prezidența Austriei în ea (deși nu ca privilegiu, însă în mod convențional ). Daca asemenea promisii ale unor miniștri români pot fi privite ca obligatorii, d. Dumitru Brătianu poate în adevăr să se refere la ele ca la un fait
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
italian la elaborarea anteproiectului și împrejurarea că în instrucțiunea de iest-an dată reprezentantului Italiei s-au recunoscut și aprobat unele puncte ca fiind afară de orice discuție, precum instituirea unei Comisii mixte, participarea Austro - ungarei la ea, deși nu e stat riveran, prezidiul acestei puteri. Dar cestiunea votului preponderant al Austro-Ungariei în caz de paritate s-au accentuat mai cu seamă. În principiu părerea Italiei nu putea fi nefavorabilă nici în privirea aceasta; dar preponderanța votului prezidențial trebuia pusă în legătură cu cestiunea garanțiilor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sfere oficioase în aparență se asigură că România nu va mai combate instituirea unei comisii mixte, că e gata a primi să se compună în modul propus de Austria, pe care-l combătea pe cuvântul că Austria nu e stat riveran; ba că aprobă până și pretențiunile cabinetului din Viena privitoare la prezidiu, numai daca i se va face regatului concesiunea ca, de-a lungul țărmului lui întreg, poliția fluvială să fie a lui și ca numai el să, aibă a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
-n Comisia Europeană una zicea, în corespondența diplomatică alta făcea. În acest timp intervine interpelarea și discursul d-lui Alexandru Lahovari, prin care se arată că Comisia Mixtă nu e prevăzută în Tractatul de la Berlin, că Austria nu este putere riverană, că nu trebuie să ne abatem de la spiritul și litera Tractatului dacă voim a nu se atinge libertatea de navigațiune pe Dunăre. Numaidecât d-nii Brătianu - Rosetti întorc foaia. Se tăgăduiesc făgăduințele făcute baronului Haymerle și 'ntr-un consiliu de miniștri se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în cestiunea Dunării. [4 noiembrie 1881] [""UNGARISCHE POST" ADUCE ȘI EA ȘTIREA... "] "Ungarische Post" aduce și ea știrea despre retragerea d-lui Brătianu în forma următoare: După ce agitația în cestiunea dunăreană a ajuns atât de departe încît înființarea Comisiei de riverani nu se poate susține înaintea nici unei Camere și de vreme ce Brătianu se teme să nu i se aducă aminte făgăduința pe care el și Boerescu au făcut-o la 1880 la Viena, Brătianu vrea să-și dea demisia pentru a face
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vine greu a crede în seriozitatea ei. Repetăm ceea ce-am zis adeseori. Pentru monarhia noastră nu e, în cestiunea Dunării, vorba de mai puțin decât de secuestrarea liberei navigațiuni, care ne e tot atât de scumpă nouă ca oricărui alt stat riveran și nicidecum de-o preponderanță în control. Ceea ce vrea monarhia și ceea ce trebuie să voiască în chiar interesul navigațiunii ei e asigurarea utilizării economice libere și neîmpiedecate a acestei căi de apă, cea mai însemnată nu numai pentru Austro-Ungaria și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
reglementelor prin organele ei proprii, nu i se poate refuza nici Serbiei, nici Bulgariei una ca aceasta, căci ceea ce e drept și bine pe malul stâng, tot așa cată să fie și pe cel drept. Dar daca cele trei state riverane vor supraveghea navigațiunea în mod autonom și vor îngriji de stricta aplicare a reglementelor, ce-i mai rămâne Austriei? Nefiind riverană, n-ar mai avea nimic de zis dincolo de Porțile de Fier. Prin asta n-ar suferi numai negoțul ei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și bine pe malul stâng, tot așa cată să fie și pe cel drept. Dar daca cele trei state riverane vor supraveghea navigațiunea în mod autonom și vor îngriji de stricta aplicare a reglementelor, ce-i mai rămâne Austriei? Nefiind riverană, n-ar mai avea nimic de zis dincolo de Porțile de Fier. Prin asta n-ar suferi numai negoțul ei, ci libertatea navigațiunii pe Dunăre în genere. Tocmai {EminescuOpXII 412} {EminescuOpXII 413} România, care o enunță atât de tare și care
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
elemente de suprematizare cu totul de altă natură. În pledoaria sa d. Stătescu nu se sfiește de-a spune chiar câte un neadevăr. Astfel zice: Nu se declara ieri aicea, de opozițiunea conservatoare, prin organele ei autorizate, că daca Comisiunea riverană pe această parte a fluviului s-ar constitui în certe condițiuni și s-ar admite în sânul ei, pe lângă delegatul Austriei și acela al Rusiei, și al unei a treia mari puteri, nu ar vedea nici un inconvenient să dea acestei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
au însușit meșteșugul ol]ritului și au înv]țâț s] construiasc] unor locuințe permanente, trecând apoi de la c]tune și târguri la orașe mari și organizații de tip oraș-stat. La sfarsitul mileniului al IV-lea î.Hr., cele dou] mari civilizații riverane, Mesopotamia și Egipt, inventaser] și utilizau deja scrierea. Acest eseu folosește unele dintre materialele scrise care s-au p]strat din Orientul Apropiat antic, inclusiv povești despre eroii cei mai virtuoși, coduri de legi care defineau conduită acceptabil] și cea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
identifică cu politica externă a NATO, așa cum politica externă a Tratatului de la Varșovia se identifica cu politica externă a Uniunii Sovietice. În zona Mării Negre lucrurile păreau limpezi. În primii ani de după crearea Tratatului de la Varșovia în afară de Turcia (membră NATO) statele riverane Mării Negre aveau aceeași direcție a politicii externe. La 24 mai 1958 la Moscova a fost elaborat un proiect al unui Pact de neagresiune între statele Tratatului de la Varșovia și statele Pactului Nord-Atlantic. Explicația unui asemenea pact în concepția Uniunii Sovietice
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
asupra evoluției Turciei, determinând o foarte strânsă legătură între interesele Washingtonului și ale Ankarei. Evenimentele ulterioare au suscitat interesul Alianței Nord Atlantice pentru bazinul Mării Negre, dar în afara unor situații de criză în cadrul Blocului Sovietic (ieșirea din front a României - stat riveran Mării Negre) speculate timid de diplomația americană, NATO n-a putut (și în fond nici nu era un obiectiv al politicii sale) să aducă în Marea Neagră un partener pentru Turcia. Poziția deosebită pe care o avea aceasta din urmă era de
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
Strategia Dezvoltării Silviculturii. Tot în acest context a fost elaborat Planul Național Strategic de Acțiune pentru Marea Neagră, care reprezintă particularizarea în România a Planului Strategic de Acțiune pentru Reabilitarea și Protecția Mării Negre, adoptat la Conferința miniștrilor de mediu din statele riverane Mării Negre de la Istanbul, octombrie 1996. Ținând cont de prevederile acestor documente și de Programul de adoptare a acquis-ului comunitar, a fost reactualizat Planul Național de Acțiune pentru Protecția Mediului care, alături de strategiile sectoriale de armonizare a legislației românești în domeniul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
DL Golăești-rezervație. Încadrarea în ecoregiunea României: Câmpia Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: luncă; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 91F0 - păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor râuri (Ulmenion minoris) Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: teritoriul rezervației este format din lunca râului Prut (albia majoră); depozitele de terasă de pe acest teritoriu sunt formate din pietrișuri mărunte urmate de nisipuri grosiere
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
DN Iași-Roman. Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Sucevei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: luncă; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 91F0 - păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor râuri (Ulmenion minoris) Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: este o formațiune sedimentară cu aluviuni actuale și subactuale; Cuaternarul este prezent prin depozite fluviatile (pietrișuri, nisipuri, argile). Din punct de vedere geomorfologic este un
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
2000 sit de importanță comunitară (SCI 12.511 ha): Ordinul Ministrului nr. 776/2007 Localizarea geografică: 47°12’53” latitudine nordică, 27ș47’7” longitudine estică; de-a lungul graniței cu Republica Moldova. Căile de acces: localități apropiate: localitățile componente ale comunelor riverane; accesul la rezervație se face pe DN Iași-Botoșani; DN Iași-Sculeni; DN Iași-Albița; DJ și DL. Încadrarea în ecoregiunea României: Câmpia Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: zone umede; geomorfologice: râu; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Bidention p.p.; 6430 - asociații de lizieră, cu ierburi înalte higrofile, de la nivelul câmpiilor până la cel montan și alpin; 6510 pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis); 91FO păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia riverane marilor râuri (Ulmenion minoris). Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: aria este amplasată în albia minoră și în cea majoră a râului Prut; este sedimentară, de vârsta holocenului superior. b) Aspecte pedologice: reprezentate prin aluviuni
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
al câmpurilor nisipoase, cu Quercus robur * Pădure de frasin termofil, cu Fraxinus angustifolia * Turbării împădurite * Păduri aluviale, cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae) * Păduri mixte, cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii (Ulmenion minaris) * Păduri panonice, cu Quercus petrae și Carpinus betulus * Păduri panonice, cu Quercus pubescens * Păduri eurosiberiene stepice, cu Quercus robur * Păduri acidofile, cu Picea, din etajele alpine montane * Păduri alpine, cu Larix decidua și/sau Pinus cembra
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
și libera circulație a vaselor, atât pe timp de pace, cât și pe timp de război. Totuși, statele neriverane Mării Negre nu aveau dreptul să treacă prin strâmtori cu mai multe vase de război decât cuprindea flota celui mai puternic stat riveran. În scopul întăririi securității naționale, în conformitate cu liniile directoare ale Societății Națiunilor, guvernul de la București a semnat, la 3 martie 1921, Convenția de alianță cu Polonia, prin care cele două state s-au angajat să se sprijine reciproc în cazul unui
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
României și de normele general recunoscute ale dreptului internațional. ... (2) Drepturile suverane și jurisdicția prevăzute la alin. (1) se realizează în conformitate cu legislația României. ... Articolul 11 România poate coopera în zona sa economică exclusivă, prin organele sale competente, cu celelalte state riverane la Marea Neagră, pentru asigurarea conservării, explorării și exploatării raționale a resurselor biologice, protecției și apărării mediului marin, îndeosebi în sectoarele direct învecinate cu această zonă, ținându-se seama de caracteristicile specifice ale Mării Negre ca mare semiînchisă și cu potențial biologic
LEGE nr. 17 din 7 august 1990 (*republicată*) privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue şi al zonei economice exclusive ale României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106811_a_108140]
-
protecției și apărării mediului marin, îndeosebi în sectoarele direct învecinate cu această zonă, ținându-se seama de caracteristicile specifice ale Mării Negre ca mare semiînchisă și cu potențial biologic redus. Articolul 12 (1) În zona economică exclusivă a României toate statele, riverane sau fără litoral, se bucură, în conformitate cu normele general recunoscute ale dreptului internațional, de libertățile de navigație, de survol și de a instala cabluri și conducte submarine, precum și de libertatea de a utiliza marea în alte scopuri licite pe plan internațional
LEGE nr. 17 din 7 august 1990 (*republicată*) privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue şi al zonei economice exclusive ale României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106811_a_108140]