2,158 matches
-
1945); a trecut în rezervă la 1 ianuarie 1948, după ce a deținut mai multe funcții și a fost decorat cu ordinul „Steaua României”, clasele a IV-a (1942) și a III-a (1943). S-a remarcat în fruntea Regimentului 8 Roșiori de la Prut până în Caucaz și Stepa Kalmucă, dovedind „energie, hotărâre și relevându-se ca un excelent comandant, cu aptitudini deosebite”. Și în Crimeea, la comanda Diviziei 9 Cavalerie, „și-a îndeplinit misiunea cu pricepere și energie”. Generalul Emilian Ionescu (21
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
înapoi, împlinind cercul acela al vieții de care avea să afle mult mai târziu, când îi vor pica în mână cărți filosofice sau pline de poezie. Mama, obosită după nașterea dintâi, privește cu ochi calzi boțul de om cu nasul roșior și mișcând din mânuțe prin somn. Lângă valiza verde șade un borcan cu zambile și, de atunci, în fiecare primăvară îi va repeta: „Când te-ai născut tu, taică-tău mi-a adus zambile la spital. Te-a luat în
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
care va cuprinde toți tinerii cari au trecut până acum prin armata permanentă și cea teritorială din 1870 și până astăzi esceptând pe cei reformați”. Trebuie spus că din armata permanentă făceau parte la acea vreme regimentele de linie și roșiori iar din cea teritorială regimentele de dorobanți și călărași cu schimbul. Înțelegând gravitatea momentului, polițaiul transmisese prin rezoluție subordonaților săi următoarele: „Se va da severe ordine D-lor Comisari (de despărțiri, n.n.) pentru a satisface de urgență adresa presentă referând
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
uitau” să se mai prezinte la regiment la data stabilită prin biletul de voie. Pe 11 septembrie 1877, prefectul semnase o adresă (7984) prin care cerea polițaiului orașului Îndeplinirea unui ordin urgent: „Conform mijlocirii Domnului Comandant al Depoului Regimentului 2 Roșiori București (...) prin care Îmi comunică ce de la acel corpu să află În concediu oaminii notați pe contrapagină și cari nici până acum nu sau presentat la Corpu, vă invit ca să luați urgente măsuri pentru găsirea și trimiterea loru la Corpu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și de aici. Îmi amintesc de un fapt mărunt care mi-a atras atenția. În parcul gării Kremidovka, de lângă Odessa, m-a izbit existența mormântului unui sergent român, căzut la cucerirea orașului amintit. Se numea Țarălungă Cezar din Regimentul 2 roșiori, din Bârlad. Văzusem hectare de cimitire la Dalnik și Vakarjani, dar acum, tocmai numele acestui sergent m-a făcut să exclam: „Ei! sărace Țarălungă, aici ți s-a scurtat țara!”. Zece ani mai târziu, la școala din Căuești, comuna Adam
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
care Pampon se holbează la opera de sensibilitate sămănătorist-pășunistă, un kitsch grosolan, fără a avea câtuși de puțin înțelegerea ironică a naratorului din Un artist. Spectacolele improvizate cu cocoși loviți de etilism cronic și câini dresați pe post de patriotici roșiori în acompaniamentul marșurilor militare sunt luate din aceeași schiță. „Artistul meu avea odată doi cocoși, pe cari-i deprinsese la beție, și încă beție de alcool, fiindcă le dedea boabe și grăunțe zăcute-n rom. Am văzut într-o dup-
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
și într-o proximitate infecțios-derizivă cu ordura. În spectacolul grotesc de commedia dell’arte pe care-l oferă acest arlechin degradat, Nae Girimea, se pot citi toate deformările. Lupta cu cocoși este însoțită de o mascaradă cu căței îmbrăcați în roșiori care ucid inamicul turc : Războiul de Independență a fost redus la un spectacol canin. Îi urmează o interpretare cacofonică a unui cântec patriotic care-i mobilizează pe spectatorii improvizați, iar aceasta trece într-o glumă proastă pe care încearcă să
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Licența în Teologie o obține în 1942, la Cernăuți, termină Facultatea de Drept la Iași, continuă studiile la Litere și Filozofie cu profilul Istorie. Încorporat și ajuns pe front înfruntă numeroase vicisitudini și pericole, fiind grav rănit. Din Regimentul 18 Roșiori Botoșani, din întreaga unitate au supraviețuit doar 8 ostași. Ieșit din spital este trimis pe frontul de Apus unde suferă răni grave la torace după care se reface foarte greu în mai multe spitale. Urmează greutățile materiale prin care trece
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Eu eram al cincilea copil în familia mea de țărani săraci. Pe atunci era război. Și tata era plecat la război. între timp ne murise o soră. Așa că rămăsesem patru copii cu mama. Mama era de loc din satul vecin, Roșiori. Unde locuia acum era străină și cam singură. Se ocupă de noi, copiii, că eram mici, sub zece ani. S-a iscat o neînțelegere, sau mai bine zis o ceartă, cu o vecină. De la păsări. Vecină s-a răzbunat pe
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
În 1992. În fostul cimitir sunt Înmormântați cam 1200 ostași ai Armatei Române de pe ambele maluri ale Prutului - ostași și ofițeri. Am identificat unitățile din Reg. 11 Dorobanți, 15 Dorobanți, 35 Infanterie, 25 Infanterie, 6 și 12 Roșieri, bateria 3 Roșiori. Primim ajutor de la Executiv de la Dl. V. Bobeică. Vor participa camarazi ai celor căzuți În lupte. Vă informez că pe placa memorială va fi următorul text: ”Cinste și glorie celor căzuți pe câmpul de luptă În anul 1944 pentru apărarea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
intrăm în județele Bacău, în vest, iar în est Vaslui. Comunele ce apațin de județul Bacău sunt: Podu Turcului, Stănilești, Glăvănești, Motoșeni, Răchitoasa, Colonești, Izvorul Berheciului, Filipeni, Ungureni, Tamași, Letea Veche, Buhoci, Traian, municipiul Bacău, Sănești, Negri, Secuieni, Plopana, Lipova, Roșiori, Dămienești și Filipești, localități ce se găsesc pe malul stâng al Siretului, mai puțin municipiul Bacău, care este și reședința județului, unde Siretul își primește afluentul Bistrița și este situat pe malul drept. Pe valea Siretului, în acest județ s-
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
intrăm în județele Bacău, în vest, iar în est Vaslui. Comunele ce apațin de județul Bacău sunt: Podu Turcului, Stănilești, Glăvănești, Motoșeni, Răchitoasa, Colonești, Izvorul Berheciului, Filipeni, Ungureni, Tamași, Letea Veche, Buhoci, Traian, municipiul Bacău, Sănești, Negri, Secuieni, Plopana, Lipova, Roșiori, Dămienești și Filipești, localități ce se găsesc pe malul stâng al Siretului, mai puțin municipiul Bacău, care este și reședința județului, unde Siretul își primește afluentul Bistrița și este situat pe malul drept. Pe valea Siretului, în acest județ s-
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
lui Alexandru al III-lea un regim de duritate polițienească și de restrîngere a drepturilor pe care țarul Alexandru I i le recunoscuse marelui ducat. Roma (1899-1904) După un stagiu în administrația centrală și serviciul militar efectuat la Regimentul 4 roșiori, comandat de prințul Ferdinand, unde colonel de onoare era prințesa Maria, mi s-a mai adăugat o tresă, în decembrie 1898: trimiterea la Legația de la Roma, pe lîngă Quirinal (abia după războiul din 1914-1918 a avut România o reprezentare pe
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de foc în spirala numerologică. Tatăl meu, Dumitru Pântea, a venit din Ciceul transilvan la începutul sec. XX, stabilit în “Țara Berladnicilor” căsătorindu-se cu Ana Bogescu, dintr-o famile de vechi târgoveți bârlădeni. Școala primară am început-o la Roșiorii de Vede, jud. Teleorman, iar gimnaziul la Școala nr. 2 Bârlad. Urmez cursurile Liceului Pedagogic Bârlad iar în anul 1969 sunt repartizat la Școala Generală din Satul Ghermănești, com. Banca. Din anul 1972 până în anul 1974 profesor de arte vizuale
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93471]
-
, Christea N. (8.IX.1874, Roșiori de Vede - 1.V.1926, Tulcea), folclorist. După cursuri gimnaziale la Giurgiu și liceale la București, urmează, tot în Capitală, Școala Normală Superioară și Facultatea de Litere și Filosofie (1894-1897), unde îl va avea profesor pe B. P. Hasdeu. Predă
ŢAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290060_a_291389]
-
Dar nenorocirea este că aceste două declarații se află În dosarul meu de la CNSAS. Dar n-am avut nici un angajament, nimica... Am și țidulă de la ei, că nu am fost colaborator... În sfârșit, m-am căsătorit, m-am mutat pe Roșiori și, Încet-Încet, mi-am refăcut viața... Am lucrat la Vinalcool Întâi ca sezonier și, Încet-Încet, m-a angajat și eram contabil și am făcut și facultatea la fără frecvență, ASE-ul. Am Început-o la 39 de ani și am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
plecat din direcție și a fost numit diriginte la Fetești și după aia la Hârșova. Și a venit la Alexandria unde, la Început, n-a lucrat În poștă, că nu l-a primit, și după aceea l-a reprimit la Roșiorii de Vede și, În sfârșit, după un an, a revenit ca inspector poștal la Alexandria, perioadă În care noi am locuit În Alexandria și tata mai făcea naveta. Să revenim la anul ’60 și la perioada petrecută la Grădina. Care
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Vâlcea 299-301, 303-308, 321, 324-327, 329, 331, 340, 343 Râpa Robilor (Aiud) 244 Rașca 28 Răstoaca 366 Războieni 79 Recea (mânăstire) 363 Reghin 199, 242 Reșița 35, 336 Roma 22 Rona de Jos 179, 182 Roșășani (Cernăuți) 148 Roșcani 145 Roșiori 64 Roșiorii de Vede 118 Roznov 189 Rubla 85, 105 Runcu Salvei 292 Rușcova 164 S Salcia 15, 18-19, 24, 30, 36, 38, 110, 120-121, 125, 127, 179, 188, 210, 223, 306, 310, 314-315, 317, 319-320, 329, 337, 347, 349
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
303-308, 321, 324-327, 329, 331, 340, 343 Râpa Robilor (Aiud) 244 Rașca 28 Răstoaca 366 Războieni 79 Recea (mânăstire) 363 Reghin 199, 242 Reșița 35, 336 Roma 22 Rona de Jos 179, 182 Roșășani (Cernăuți) 148 Roșcani 145 Roșiori 64 Roșiorii de Vede 118 Roznov 189 Rubla 85, 105 Runcu Salvei 292 Rușcova 164 S Salcia 15, 18-19, 24, 30, 36, 38, 110, 120-121, 125, 127, 179, 188, 210, 223, 306, 310, 314-315, 317, 319-320, 329, 337, 347, 349, 364-366 Salzburg
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
31). La această bătălie au luat parte un batalion din regimentul de dorobanți (Mehedinți și Dolj), un batalion din 1 dorobanți (Muscel și Argeș), 1 batalion din 6 Ilfov, regimentul 10 dorobanți Putna, două regimente de călărași, 2 regimente de roșiori și un regiment de ulani ruși.161 * căderea plevnei În București, prelungirea asediului Plevnei face ca enervarea populațiunii să crească zi cu zi. Pe de o parte se dădeau asigurări formale că zilele Plevnei sunt numărate, iar pe de alta
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
spatele armatelor ruso-române de la Plevna. Luptele de aici, la care au luat parte un detașament român aflat sub conducerea colonelului George Slăniceanu și un detașament româno-rus comandat de generalul Meyendorf, din armata rusă (detașament din care făceau parte brigada de roșiori de sub comanda colonelului Victor Crețeanu și Regimentul 4 ulani = cavalerie rus) au avut loc în zilele de 7/19-9/21 noiembrie 1877, inamicul fiind silit, în cele din urmă, să părăsească, cu pierderi grele, cetatea Rahova, refugiindu-se la Lom
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
venirea lor la putere, liberalii au făcut o vină mare guvernului conservator din această prevedere. În fiecare duminică din primăvară și începutul verii era în Cișmigiu răzvod. Detașamente din fiecare armă, ofițeri, generalul Florescu urmat de aghiotantul său, căpitanul din roșiori Gherghe și alți ofițeri din stat-majorul său, luase muzică. Generalului Florescu îi mai plăcea și fastul, pe lângă dorința ce avea de a canaliza interesul public către acelea ale oștirii. Dar pasiunea opoziționistă birui. Nu e nici o asemănare între tonul ziarelor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
GÂDEA, Anghel (21.IV.1935, Săceni, j. Teleorman), poet și prozator. Este fiul Petrei și al lui Gheorghe Gâdea. După ce urmează școala primară în comuna natală, face liceul la Roșiori de Vede. Va absolvi Facultatea de Filologie a Universității din București (1959), lucrând apoi ca profesor la Săceni (1959-1964) și la Roșiori de Vede (din 1964). Debutează în revista „Luceafărul” încă din timpul studenției (1958), bucurându-se de aprecierea poetului
GADEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287123_a_288452]
-
Este fiul Petrei și al lui Gheorghe Gâdea. După ce urmează școala primară în comuna natală, face liceul la Roșiori de Vede. Va absolvi Facultatea de Filologie a Universității din București (1959), lucrând apoi ca profesor la Săceni (1959-1964) și la Roșiori de Vede (din 1964). Debutează în revista „Luceafărul” încă din timpul studenției (1958), bucurându-se de aprecierea poetului Miron Radu Paraschivescu. Cea dintâi carte, Mai jos cu o noapte, care include versuri, îi apare în 1993. Colaborează cu versuri, proză
GADEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287123_a_288452]
-
, Iordan (10.VI.1933, Băcălești, j. Teleorman), folclorist, istoric literar și editor. Este fiul Radei (n. Lupu) și al lui Oprea Datcu, țărani. După absolvirea liceului la Roșiori de Vede (1944-1952), urmează Facultatea de Filologie la Universitatea din București (1952-1957). Este mai întâi profesor la școlile din Crângeni și Băcălești, din județul Teleorman, apoi redactor la Editura pentru Literatură (1963-1969) și Editura Minerva (1963-1994). Din 1994 e cercetător
DATCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]