1,088 matches
-
Șerban Stati, Panorama de la prose roumaine contemporaine, REVR, 1975, 2; Const. Ciopraga, Vue panoramique de la littérature roumaine contemporaine, CREL, 1975, 3; Mihai Dinu Gheorghiu, Tipologia romanului românesc contemporan, AFT, 1975, 11; Ardeleanu, Opinii, 169-173; Culcer, Citind, 75-79; Iorgulescu, Al doilea rond, 125-131; Liviu Petrescu, Linii pentru un portret, TR, 1977, 36; Popa, Dicț. lit. (1977), 614; Constantin Hârlav, Despre strategia și pasiunea lecturii, ECH, 1978, 10-12; Mircea Berceanu, Literatura ca structură, ECH, 1978, 10-12; Mihăilescu, Conceptul, II, 103-109; Vasile Rebreanu, Miron
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
Cluj-Napoca, 1981; Refugii (Zidul morții), București, 1984; Drumul cenușii (Zidul morții, II), București, 1988; Recviem pentru nebuni și bestii, București, 1999; Tentația risipirii, București, 2003. Repere bibliografice: Ciobanu, Panoramic, 194-198; Vlad, Convergențe, 287-291; Petrescu, Scriitori, 142-144; Dimisianu, Valori, 105-108; Iorgulescu, Rondul, 207-213; Raicu, Critica, 127-133; Regman, Colocvial, 27-33; Dimisianu, Nouă prozatori, 24-43; Regman, Explorări, 251-257; Simion, Scriitori, I, 485-500, IV, 227-238; Poantă, Radiografii, I, 51-54; Iorgulescu, Scriitori, 180-184; Ardeleanu, Mențiuni, 80-95; Dimisianu, Opinii, 112-115; Stănescu, Jurnal, I, 95-98; Mioara Apolzan, Casa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
217-222; Regman, Cronicari, 193-203; Caraion, Duelul, 17-19; Raicu, Structuri, 317-322; Poantă, Modalități, 157-165; Pop, Poezia, 121-142; Andriescu, Relief, 51-57; Cristea, Un an, 150-153; Petroveanu, Traiectorii, 304-311; Cândroveanu, Alfabet, 26-41; Barbu, O ist., 271-276; Piru, Poezia, II, 137-146; Iorgulescu, Al doilea rond, 281-285; Laurențiu, Eseuri, 30-43; Raicu, Critica, 39-43, 257-262; Alexiu, Ideografii, 69-73; Nițescu, Poeți, 120-139; Simion, Scriitori, I, 211-215, III, 211-224; Iorgulescu, Scriitori, 29-32; Raicu, Practica scrisului, 330-333; Dorcescu, Embleme, 121-127; Grigurcu, Poeți, 320-324; Alboiu, Un poet, 112-113; Ruja, Valori, 140-146
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285591_a_286920]
-
conducerea cunoscutului campion de „greco-romane”, Mitică Dona. Pentru valoarea sa de document, cât și pentru savoarea stilului în care este redactat, redăm integral și fără modificări ortografice textul acestei cronici sportive: „Duminică, 2 Decembrie a avut loc pe platoul din fața rondului al doilea, o interesantă partidă de foot-ball între Olympia societate de gimnastică germană și Roma, societate sportivă, formată din funcționarii societății de petrol Româno americană. Amintim că aceste jocuri sau dat pentru prima dată la noi (s.n.). Grupul societății Olympia
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
au avut o existență efemeră. În vara anului 1912 s-a mai constituit o echipă de fotbal în capitală „Cercul Atletic București” (C.A.B.), în care activau jucători din alte cluburi. Noul club și-a amenajat un teren la rondul al treilea de pe Șoseaua Kiseleff (în fața actualului Arc de Triumf), care va constitui, mulți ani după aceea, teatrul întâlnirilor fotbalistice ale capitalei. C.A.B.-ului i-a fost imediat acceptată participarea în campionatul țării, alături de celelalte echipe din prima
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
în sufletele oamenilor și problemele apărute în fața omul de rând al noii societăți. Printre aceștia pot fi enumerați filosoful și artistul literar François Marie Arouet Voltaire (1694-1788), politicianul Charles Louis Montesquieu (1689-1755), naturalistul Maine de Biran (1766-1824), enciclopediștii Jean le Rond D'Alembert (1717-183) sau Denis Diderot (1713-1784), abatele Étienne de Candillac (1714-178), medicul naturalist Georges Cabanis (1757-1808) ș.a., un șir încoronat la capăt de filosoful și eseistul Henri Bergson (1859-1941). Creațiile lor se constituie ca părți ale unei psihologii metafizice
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
8½ mare ovație a comerțului, cu discursuri. Îi primim în sala mare. Retragere cu torțe. Ora 9 plimbare cu trăsura prin oraș, la Șosea, iluminată strălucitor, enorm de aglomerat, multe trăsuri, mare entuziasm. Ora 10 foc de artificii la primul rond. Abia la ora 10½ la Cotroceni. Sărbătoare frumoasă. Elisabeta puțin obosită. În țară ceva ploaie, însă nu suficientă. Luni, 11/23 mai Vreme vântoasă, uscată. Înainte de amiază Sturdza. Elisabeta în oraș. După-amiaza audiențe. Orele 5-7 Kalinderu. Seara cu Elisabeta, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
de trandafiri. Îmi croiesc drum pe poteca de pietriș, gândindu-mă ce bine e să fii iar într-o grădină englezească, chiar dacă e un pic cam frig. Manhattanul n-are grădini ca asta. Are Central Park și, ici-colo, câte un rond cu flori. Însă nu are nici o grădină englezească adevărată, cu peluze, copaci și straturi de flori. Am ajuns la grădina de trandafiri și mă uit înapoi spre casă, închipuindu-mi cum ar arăta un cort pe peluză, când, brusc, disting
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
214-218; Ilie Purcaru, Poezie și politică, București, 1972, 95-105; Vlad, Convergențe, 292-297; Stănescu, Poeți și critici, 7-17; Constantin, Prozatori-critici, 109-114; Raicu, Structuri, 339-342; Andriescu, Disocieri, 73-77; Pop, Poezia, 223-244; Poantă, Modalități, 179-187; Tomuș, Istorie, 227-230; Cristea, Un an, 154-159; Iorgulescu, Rondul, 64-74; Martin, Pro Patria, 132-135; Dimisianu, Valori, 87-89; Felea, Secțiuni, 64-68, 101-107; Cândroveanu, Alfabet, 162-173; Zalis, Tensiuni, 172-184; Negoițescu, Engrame, 104-107; Barbu, O ist., 120-135; Ardeleanu, Opinii, 214-218; Piru, Poezia, II, 382-394; Ungheanu, Arhipelag, 107-116; Cristea, Domeniul, 118-123; Raicu, Critica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
Paul Georgescu, Epocă, biografie, operă, GL, 1963, 47; Baconsky, Marginalii, 204-209; Mihail Petroveanu, „Duiliu Zamfirescu”, VR, 1970, 3; Gabriel Dimisianu, „Duiliu Zamfirescu”, FLC, 1970, 24; Nițescu, Repere, 64-68; Nicolae Manolescu, „Fața ascunsă a lunii”, RL, 1975, 9; Iorgulescu, Al doilea rond, 85-93; Șerban Cioculescu, „Flautul lui Marsias”. O amintire, VR, 1977, 7; 9 pentru eternitate, îngr. Mircea Micu și Gh. Tomozei, București, 1977, 185-218; Ștefănescu, Preludiu, 244-247; Ungheanu, Lecturi, 222-227; George, Sfârșitul, II, 322-324; Șerban, Ispita, 279-280; Dobrescu, Foiletoane, II, 233-238
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287124_a_288453]
-
situația se detensionează, cei din jur par mai împăcați cu mine și cu sinele propriu. Doar tânărul care m-a „deconspirat” mă urmărește în continuare, suspicios, cum fotografiez ca un turist devotat cupola mănăstirii sau ultimii trandafiri încă înfloriți din rondurile de flori din jur. Notă ulterioară din carnetul de teren, pe care am ales să o transcriu ca atare : „Un incident de parcurs neașteptat, ilustrativ pentru dificultățile acestui teren de cercetare. De ce se tem atât de mult ? De unde vine suspiciunea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
rarele momente în care media a fost atrasă de partea ceremonială, rituală a pelerinajului, în rest el fiind interesat doar de rând și mai degrabă de „faptul divers” pelerin. Rândul de noapte. Ora 21.30. Terenul începe foarte brusc, din rondul în care se găsește stația terminus a tramvaielor care fac legătura cu partea de sud a orașului. Un cuplu de tineri rromi, 18-20 de ani, coboară din tramvaiul pictat cu reclame vulgare în pas alergător, ținându-se de mână. Amândoi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
plimbă prin curtea mănăstirii și strâng ultimele resturi rămase (farfurii de plastic, hârtii, sacoșe, sticle goale), un serviciu foarte eficient, de altfel, locul a fost foarte curat în tot timpul desfășurării sărbătorii. Nu pot să nu observ faptul că nici măcar rondurile cu flori nu au fost deranjate sau călcate în picioare, așa cum te-ai fi așteptat să se întâmple, ceea ce arată încă o dată puterea integratoare, disciplina impusă de ansamblul perimetrului sacru. Mai puțini pelerini ca anul trecut, efectele crizei economice, migrației
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
individul revine la poziția normală și apoi coboară la Universitate. Deci nu se urcase în tramvai care avea același traseu, și se urcă în același autobuz cu mine doar pentru ...o singură stație ! În altă zi urcam pe jos spre Rond Breazu, chiar în rond mă întâlnesc cu un individ cam la 60 de ani, care privea cerul, adică ,,aștepta pe cineva” iar eu merg mai departe. La vreo 50 de metri mă opresc la un chioșc, iar individul apare în spatele
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
normală și apoi coboară la Universitate. Deci nu se urcase în tramvai care avea același traseu, și se urcă în același autobuz cu mine doar pentru ...o singură stație ! În altă zi urcam pe jos spre Rond Breazu, chiar în rond mă întâlnesc cu un individ cam la 60 de ani, care privea cerul, adică ,,aștepta pe cineva” iar eu merg mai departe. La vreo 50 de metri mă opresc la un chioșc, iar individul apare în spatele meu; nu mai admira
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
interesează. Începe apoi târguiala și vânzătorii, cărțile, arborii bătrâni, soarele generos, răcoarea apelor portului, mirosurile îmbietoare de la terasele restaurantelor din apropiere și muzica orchestrelor, creează o atmosfera de boemie care concurează pe cea a buchiniștilor de pe malurile Senei. Făcându-mi "rondul" prin zonă, unde deja eram cunoscut ca un cumpărător avizat, care avea avantajul în fața vânzătorilor de a vorbi spaniola, dar și dezavantajul de a se tocmi "la sânge" nu de dragul prețurilor ci de dragul tocmelii, am dat peste o carte plină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
mergea era plat, fără denivelări și fusese semănat cu grâu. Însă, în toamnă, nu toată tarlaua fusese transformată în ogor. Ajunseseră cu aratul până aici, la doi sau trei metri, unde mama abia-abia își mai deplasa corpul, continuându-și interminabilul rond. Ultima brazdă a plugului crease o adâncitură, o denivelare vizibilă cu ochiul liber doar ziua. Dar acum aproape că se întunecase, pământul era complet acoperit de zăpada viscolită de crivățul dușmănos, așa că nimeni nu putea bănui această adâncitură de înălțimea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
cu al fiecărui om, nu a fost ferit de păcate. Amin. Era noapte și o liniște deplină. Întreaga natură își făcea somnul regenerator, pregătindu-se pentru o nouă activitate intensă. Sus, pe firmamentul ceresc, stelele mici și jucăușe își făceau rondul de noapte, supraveghind ca niște bodyguarzi conștiincioși liniștea și integritatea materiei vii de pe pământul nostru zbuciumat de seisme geologice și sociale. Acolo, undeva în miezul pământului, ca și în cele mai de jos straturi sociale, era o stare de agitație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
opera ambilor bolnavi. Marcel Mihalaș a fost unul din cei mai înzestrați oameni pe care i-am cunoscut. Era un aristocrat - prin fire, atitudine, inteligență, spirit, cultură. Nu întâmplător, într-o seară de demult, la Gazeta literară, făcându-și temutul rond prin redacții, vulcanicul Fănuș Neagu, înclinându-se ușor în fața lui Marcel Mihalaș, i-a spus: „Noapte bună, excelență!” O mai elogioasă la superlativ ironie nu cunosc. Cu intuiția sa excepțională de prozator, Fănuș Neagu indicase, fără greș, cinul regretatului nostru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
cu plosca. Fântâna lui Costea Mareței era cu cumpănă și avea o apă limpede ca cristalul și rece ca gheața. Nu știu ce-a făcut, ce n-a făcut Ion dar a scăpat plosca în fântână. Paznicul câmpului făcându-și rondul, l-a văzut aplecat în fântână peste știubei și a venit spre el. S-a folosit de furcoiul ce-l avea cu el și-a reușit să scoată plosca. A spălat-o bine și-a umplut-o cu apă. Nouă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ocupat fotoliul de primar în intervalul 1941-1945. Cred că îți mai amintești, dragă prietene, că în poarta fostei primării se înalță Monumentul Eroilor din Bucium căzuți în primul război mondial. Inițial, adică în 1921, monumentul a fost așezat într un rond din mijlocul șoselei, fiind înconjurat cu un grilaj metalic. Pe o placă de bronz de pe soclu scrie: „Ridicat prin subscrpție publică locală de un comitet în cap cu generalul Adj. D. Ghirculescu. Sculptor fiind I. Mateescu ( fratele vitreg al lui
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
creație populară, transmisă de tradiția locală, pornind de la numele purtat de această stradă: Apáczai Csere János (învățat maghiar din Transilvania, 1625-1659) (Apáczai < [localitatea] Apác[z]a < subst. comun apáca „călugăriță“). Azi, strada Argeș (n. ed.). o curte vastă, cu un rond mare de flori în mijloc, curte despărțită, la dreapta cum intrai pe poartă, printr-un gard, de o imensă grădină cu mulți pomi roditori, meri, pruni, cireși, nuci și un păr uriaș, vara încărcat de fructe mărunte și delicioase, cu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
nu era totuși adâncă și se înecase. De zbenguielile noastre din curte nu mai țin minte nimic. De mine știu însă că aveam obiceiul să alerg ca un nebun, plin de sudoare și cu fața roșie ca focul, în jurul marelui rond de flori din mijlocul curții, scoțând șuiere ca o locomotivă cu aburi în călduri și refuzând să mă opresc, în ciuda oricăror somații. Ca să vin la masă, trebuia să fiu oprit cu forța și să încasez o corecțiune strașnică. Bătaie mâncam
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
trebuie să sune cineva la 911. Domnul Hauck, atras de larma din stradă și făcînd legătura cu urletele din aparta mentul alăturat, a dat telefon la 911. Atras și el de larma mulțimii, sergentul William Tracey jr., care își făcea rondul pe strada 86, a coborît din mașină să vadă ce se petrece. În timp ce-și croia drum printre oamenii adunați, se auzea deja sirena ambulanței. Cinci minute după aceea, targa cu John Wayne Bobbitt era introdusă pe ușa din
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
călduț, bătrânesc și uitat și eu eram toropită de căldură, de amintiri și atracție spre batrânețea ce parcă mă prindea ușor-ușor. Când a venit porția de mâncare modestă și a apărut ca în basm o măsuță mică, curată, cu un rond de servietă și două tacâmuri, m’am sculat, am trecut prin curtea mare, îngrădită de ziduri peste care nu poți vedea și în care creșteau de-a valma trandafiri sălbateci, crăițe ofilite și buruieni, grădină ce prelungea vraja de casă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]