653 matches
-
pentru cucoane elevate spiritual pe neașteptate și oameni cu basca pe-o sprînceană, ca pictorii, splendidă ecranizare, zice toată lumea aceea care aplaudă cum a văzut că se face la televizor, cu degetele lipite și palmele perpendiculare una pe cealaltă, deodată ropotele se Întețesc, li se pare c-au Înțeles ceva. Ce au Înțeles e din Gnter Grass. Protestul lui Oskar care nu mai vrea să crească dincolo de vîrsta de trei ani fiindcă avea să vină Hitler la putere. Schlndorff chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
1803, au viețuit călugărițe. Să ne vedem sănătoși, că de povestit or fi destule! Pe mâine! * M-am oprit anume la intersecția uliții Arapului cu Bariera Veche... În lumina mângâietoare a dimineții de toamnă, imaginația parcă-i mai sprințară. Aud ropot de cal în galop... „Trebuie să fie un călăreț de Țarigrad, care aduce cine știe ce veste către vodă?” Îmi trec mâna peste frunte, ca să-mi alung vedenia... Și nu mică îmi este mirarea când, într-adevăr apare un călăreț, dar pe
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
departe:. „Avem timp să ajungem la Toader?” - i-am Întrebat eu, pe cei de la divizie, În timp ce alergam. „Opt minute”. Nu ne mai gândeam că facem zgomot, dar... O rafală de automat ne-a forțat să ne aruncăm la pământ. Îndată, ropotul automatelor s-a Întețit. La un moment dat, se trăgea și din dreapta noastră... „Aiștea-s cei din patrulă” - a șoptit Undiță. „Salt Înainte!” - am ordonat eu În clipa următoare. La al treilea salt, am simțit o lovitură ca de piatră În
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
de curenți reci nu mă îmbia la înot. Ploua cumplit în augustul acela. Soarele se voala din senin și o ploaie nebună pornea să răpăie. Din vechi imagini învălmășite, se declanșează net una: Rusalin cu spatele gol, protejîndu-mă de un ropot de grindină. Streașina magaziei încuiate, sub care ne găsisem adăpost, era prea îngustă. Ploaia cu gheață dura nefiresc de mult. Stătea înclinat peste mine, să mă acopere, cu palmele ca sudate de zid. Suporta bătaia boabelor care-i cădeau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
se aude vocea zugravului, lupul e sfios ca un miel". Dumnezeu mai face o încercare, s-o ocrotească: dezlănțuie din sita de sus o ploaie grozavă. Umflă apele, le revarsă din matcă. Nu, o cheamă zugravul, nu-i decît un ropot de vară, Mărie, un firicel de rîu, un izvor de izvorel. Poți să-l treci". Ploaia de gheață nu mai contenește, Măriei îi plesnesc sînii de frig, ca ouăle din cuibar. "O să-ți fie bine, Mărie, îl aude pe zugrav
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
către o posibilă deltă a unui posibil fluviu dintr-o posibilă lume în care Atlandita a ieșit la suprafață în mijlocul unui teren de golf... Pe malul celălalt, Magicianul aruncă undița, apoi își scoate jobenul și salută. Salutul inconfundabil. Firesc, urmează ropotele de aplauze, iar instrumentiștii dau onorul, în timp de Omul cu Joben iese din scenă. În urma lui, umbrelele se rotesc amețitor, iar orizontul explodează în roșu și galben... Atunci când trecu peste pod, cu viteză redusă, Detectivul aruncă doar o singură
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
iar ochii călăului sclipiră. A bucurie. A amenințare voalată. A certitudine fatală. Scriitorul nu reuși să articuleze niciun cuvânt, dar simți cum o mână uriașă îl apucă de urechi și îl ridică. Reflectoarele de sub cupola circului îl orbiră instantaneu, iar ropotele de aplauze loviră dureros timpanele. - Iată Iepurele, doamnelor și domnilor, primiți-l cu toată atenția cuvenită, reprezentația continuă! Anunțul Magicianului fu întâmpinat cu chiote nesfârșite de bucurie, spectatorii - mulți, foarte mulți, atât de mulți avu senzația că întreg orașul venise
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
de la departamentul de modă. Fustele vor Începe să ne parvină cât de curând. Mi l-am Închipuit pe Jerry Lewis prezidând un televoting pentru fuste, alături de un panou uriaș de punctaj, În uruit de tobe și - voilà! Gucci și un ropot de aplauze. Nu tocmai. Fustele care aveau „să parvină“ au reprezentat prima mea lecție de ridicol practicat la Runway, deși trebuie să mărturisesc că procesul s-a desfășurat cu eficiența unei operațiuni militare. Fie eu, fie Emily urma să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
uita pe deasupra ochelarilor la mozaicul de figuri cu privirile îndreptate spre dânsul, ca mii de raze în focarul unei lentile miraculoase... ― ...grija mea statornică pentru propășirea țărănimii muncitoare, temelia puternică și sănătoasă a statului, de care depinde viitorul națiunii. În ropotul aplauzelor se amestecă acuma glasul lui Grigore, uscat de emoție: ― Bravo! Bravo! Nadina întoarse puțin capul spre el cu o mică privire dojenitoare. Apoi lectura se sfârși, ovațiile petrecură pe rege până la ieșire și toată lumea se urni să plece. ― Foarte
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
bați joc de mine, conașule? Și simțindu-se dusă spre colțul unde văzuse canapeaua, adăugă: ― Nu vreau!... Nu vreau!... Țip!... Să știi că țip!... ― Nu fi proastă, Gherghino!... Nu, nu! bodogăni Aristide crîmpoțindu-i gura cu gura lui. Cortina căzu în ropote de aplauze. Luminile țâșniră brusc în sala încinsă de căldură și de miros de oameni mulți. Câteva minute urmară rechemările actorilor, apoi lumea se liniști și intrară în funcție binoclurile. Nadina trona în loja ei ca un idol satisfăcut de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
eu fac ceva, căci se știe cât e de dezinteresată, dar ce-oi fi având cu presa jidovească tocmai tu, care, de, ești nițel cam jidov de-acasă? Streșin mai bolborosi câteva cuvinte de revoltă și, profitând de un nou ropot de aplauze, părăsi țanțoș tribuna presei. În răstimp, în incintă manifestațiile de entuziasm continuau, susținute viguros de publicul spectator, deoarece, după îmbrățișarea șefilor, membrii noului guvern s-au coborât să strângă mâinile membrilor vechiului guvern și altor fruntași, fiecare acoladă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
în carne vie pe neașteptate. Smulgea orice fel de perdele dând la iveală o realitate, neîndoielnic moștenită și consecință a prea multor alte nepăsări. Asupra acestora era nevoie să se intervină, astfel încât acele ființe, dependente pentru a supraviețui de un ropot de ploaie sau de vântul numit maestrale, să fie recunoscuți drept oameni. Dar dacă pe de-o parte, acele întâlniri atrăgeau atenția asupra sărăciei din sud, pe de alta, dădeau peste cap multe proiecte de lucru și puneau într-o
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
aproape, înspre vest și nord-vest, ca să vadă cum de la izvorul cîntat de poet coboară pîrîul, către luncă, ar înțelege și strofa trecută de Perpessicius la subsolul lui Călin: "Un izvor ce trece tainic Suspinînd prin flori molatic Lin coboară-n ropot dulce Pe tăpșanul prăvălatic."197 Încadrarea, în același ciclu "veronian", apare și mai forțată și mai neconvingătoare cînd e vorba de poezia Strigoii, publicată în "Convorbiri literare", la 1 dec. 1876. Despre ce este vorba, în această poezie? Arald, regele
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
figuri din lumea satului (Carce in deparce, Lu’ Ana lu’ Gică), anecdotele, întâmplările cu haz (Ăl mai tare om din lume) capătă o culoare aparte și impresia de viață este mai puternică („Trâmbiț, tobe, larmă, chiot,/Fluier, strigăt, râs și ropot.../ Șie să fie? Șie să fie? Iaca-n târg, «minajărie»!/O «comegie» d’a cu fiară/Și-mprejur lumie și țară”). Chiar dacă versul nu este îndeajuns finisat, la V.-D. există certe calități de observator fin al vieții, de bun
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290602_a_291931]
-
acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL PERIOADA MODERNĂ Testul nr. 62 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: MANOLE: Din singurătate am purces să clădesc, dar, veșnic în vuiet și larmă ropotul de copite subpământene vine cu noaptea - și în vârtej cărămidă de cărămidă se sfarmă. Cu uitătură din altă lume tu îmi șoptești aceeași povață: jertfa! Ci eu, părinte, nu pot, nu vreau și nu pot! Pentru a fi bun de-
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
M. Eminescu). Onomatopeea - figură de stil de nivel fonetic constând în utilizarea cuvintelor care sugerează sunete, zgomote din natură prin chiar corpul lor sonor (interjecții sau derivate ale unor interjecții, verbe la gerunziu): Și ca nouri de aramă și ca ropotul de grin deni, / Orizontuntunecândul, vin săgeți de pretutindeni, / Vâjâind ca vijelia și ca plesnetul de ploaie... (M. Eminescu); Iar pupăza zbârrr... peo dugheană! (I. Creangă). 2.9.2. Figuri de construcție/de nivel sintactic (metataxe) Repetiția este o figură de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
înmânării premiului este redat cu emoție în memoriile scriitorului: Un domn în vârstă îmi întinse o diplomă cu chenar înflorat, aurit; îmi strânse mâna, rosti câteva cuvinte; primii, de asemeni, două pachete grele de cărți; de abia le ridicai. Un ropot de aplauze sublinie momentul. Cu pachetele în mâini, mirat de toate, ieșii de pe scenă. Eram în 21 mai 1925; eu aflându-mă în clasa VI de liceu 214. Etapa formării constituie un moment de referință în istoria intelectualilor provinciei, contribuind
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cîntă-n cuibul cald, Având rubine pliscuri și ochii de smarald. Piesa de rezistență a culegerii este Pohod na Sybir, romanță intenționat monotonă și declamatorie în felul Grenadirilor lui Heine, de o compoziție savantă, în care fiece repetiție cade ca un ropot de tobe sinistre. Tema este veșnica groază a lui Alecsandri de geruri, reprezentată prin viziunea unei deportări în Siberia: Sub cer de plumb întunecos, Pe câmp plin de zăpadă Se trăgănează-ncet pe jos O jalnică grămadă De oameni triști
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tor popular �n centrul capitalei sale! �, repet�nd propozi? ia această parc? �n c? utarea unui anumit efect, �că ? i cum Ducă se adresa Camerei sau unei adun? ri ? i, dup? pronun? area propozi? iei sale, se a? tepta la izbucnirea unui ropot de aplauze r? sun? toare�81. S?a adresat apoi generalului Nicolae Petal? , �ntreb�ndu? l dac? ar ordona s? se deschid? focul asupra ru? ilor dac? ace? tia ar atacă Palatul Regal. Generalul a r? spuns c? nu putea da
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
același costum de Ianus bifrons. Liiceanu, știind exact ce va face Pleșu după el, își îngroașă nota gravă, catedratică, a lungilor sale perioade, rezervîndu-și doar aplauzele finale; Pleșu, debutînd cu ceremonialul imensei batiste albe, antisudorifice, declanșează, la tot cîteva minute, ropotele sălii. Rîsul lumii. De curînd, invitați fiind de unu' care-și zice, de ce?, Nașul, joacă aceeași scenetă în dublă mască, lăsîndu-l cinic pe moderator să-și facă, și el, numărul de comic permanent involuntar, ei doi pigmentînd ora cu perle
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
MARE ȘI VRÂNCIOAIA de Alexandru Vlahuță Era odată o babă vădană și avea șapte feciori... Așa-și Încep vrâncenii frumoasa lor legendă. Și cum sta bătrâna pe prispă și torcea, către un amurg de seară, iată că tresare de un ropot venit de pe deal. Un călăreț se oprește În fața ei, trudit, cu calul În spume. Sunt Ștefan, turcii ne-au călcat țara, vin din război, oastea mi-i spartă și-s singur ! Am șapte feciori, frumoși și voinici, și mi-s
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
263. 325 pământul, ce păreau imense urdii de fantome uriașe ce urcau, În rânduri strânse pe Înalte trepte de haos, spre asaltul cel mai deasupra al tăriilor cerești.... Un tunet răzleț, răsări din miazănoapte, răscoli clocotitor nemărginirile rotunde, și un ropot fără Întrerupere și nedeslușit vestea, de pretutindeni, apropierea prăpăstioasă a artileriei cerești. O puternică suflare de vânt trecătoare și iute, ca un glas de pieire, strecurându-se printre frunzișuri, se strânse tânguios și jalnic, În nesfârșitul umbros al depărtărilor... Vijelia
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
cu răstimpuri scurte de Întuneric și lumină albăstruie, sub licăririle fugătoare și iuți ale focului ceresc... Fierbeau văzduhurile și cerurile clocoteau sub descărcările zguduitoare ale tunetelor, și pământul Înfricoșat se cutremura nemernic, până În cele mai ascunse temeri ale sale, sub ropotul de trăsnete care cădeau asurzitor prin Întuneric, ca niște imense bombe de flăcări, și spulberau, ca și cum ai sufla Într-un strop de țărână, frunțile de stânci Îndrăznețe ale celor mai semeți dintre munții săi... 531 ORAȘUL PLĂCERILOR Dimineața plecăm cu
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
vizitatorilor ce-i urcă zidurile, roase de patina vremurilor de restriște, a numeroaselor atacuri ale invadatorilor mongoli și nu numai. După ce larma vizitatorilor s-a potolit și autocarele gonesc spre alt obiectiv turistic, Marele Zid revine la singurătatea dureroasă, În ropotul sacadat al ploilor reci și a șuieratului năprasnic al vântului ce ridică nori de praf roșietic, din pustele mongole, vara, și ninsori abundente, iarna. Totul pare un tărâm al cutezanței umane În lupta pentru Îmblânzirea naturii rebele, scăpată din chingile
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
inimi Însă, vai mă prinde jalea... O comoară nestimată! Că la noi în sat nu-i bine!... V-am rugat și vă rog iarăși, Ce păcat c-atâția tineri Să rămână ne-ntinată Au dat satul de rușine!... Când al patimilor ropot Ah!... părinții poartă vina Și când lumea păcătoasă Și de-o parte și de alta!... Vă îndeamnă la urgie, Blestemați vor fi pe lume... Fiți cu mintea sănătoasă!... Și-n aceasta... și-n cealaltă Fericiți veți fi în ziua, Sunt
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]