3,147 matches
-
abordează universul eminescian printr-un studiu comparatist și interdisciplinar, în care interpretările sunt pe deplin justificate. „Am căutat totuși să demonstrăm prioritar unitatea ei [lumii eminesciene] și să aplicăm o grilă ontologică”, căci el este poetul „la care identificăm o rostire esențială a ființei”. Dicționarul enciclopedic este organizat, metodologic, pe mari capitole. Autorul începe, firesc, cu datele biografice (locul nașterii fixându-l la Botoșani), vorbește despre crearea cultului / mitului Eminescu, apoi, alte capitole sunt consacrate „interpretărilor tipologice și categoriale” (clasicismul, romantismul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
în orizontul anului 432 î. H., cunoaște „sonorizarea“ în b-; grupul consonantic -sg-, „pierzând“ constrictiva / fricativa dentală surdă (s), se reduce la oclusiva postpalatală sonoră, -g-, etnonimul înfățișându-se către orizontul anului 551 d. H., în semnificantul Belag, permițând la rostire, în perechea consonantică postpalatală, c / k - g, „surdizarea“ sonorei, Belac, și - la formarea pluralului - palatalizarea: Belagi > Belaghi > Belachi. Prin istoricul dacoromâno-moesiano-got, Iordanes (aprox. 531 - 592), prin celebra sa lucrare din anul 551, Getica (69), se certifică și derivatul belagin / belagine
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
adâncă? Voi fi biruitor sau doar uitare? Răspunde-mi tu, femeie, cu glas tare: Cenușa din cuvinte caldă-i încă! SONETUL XIX ți-am scris pe stele cântecele toate Dezvăluind cu teamă jurământul și am săpat cuvintelor mormântul Cu sângele rostirii, nu de frate! îmi spui că iarna-n vis ucide vântul... Cu pas de lup Câmpia mă străbate, Neîncetat, vai, corbii vor dreptate Făcând lumina una cu pământul! ți-am scris apoi tăcerile cu sete, Sub chipul mamei, sus, pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
capitalele europene, fiindcă am invitații nu numai la Berlin și la Viena și la Budapesta și la București, dar și la Paris și - dacă toate acestea le voi absolvi - atunci rămîne numai ceea ce au spus părinții bisericii (pauză, ton meditativ, rostire răspicată): să fugi să taci, să te odihnești, și să te rogi, undeva în deșert. Eu aș prefera totuși undeva, la un cioban de pe meleagurile mioritice. R.B.: Nu o să puteți îndeplini prea curînd nici una din aceste năzuințe. Sunteți invitat în
Eginald Schlattner - Viața ca poveste și izvor de povești by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11016_a_12341]
-
și catedrala se subția și înălța ca o rugă odată/ cu tuburile orgii" (Confesiuni recuperate). De la Voronca n-am mai cunoscut o asemenea avalanșă de imagini, o asemenea precipitare a percepțiilor poetice, convergente doar într-o prezență necurmat intensă a rostirii. Aproape fiecare vers aduce un gust al irealului grefat pe un concret senzațional, fiecare factor raportîndu-se nostalgic la celălalt precum la un absolut sui generis: "trece omul prin răscruci auzindu-și pașii în urmă ronțăind absența/ gura norului se îngroapă
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
de aerul de idealitate, noblețe și puritate al acesteia, ca și de poeticitatea ce topește fibrele raționalismului în plasmă lirică. Gesticulația moralizatoare în exces, ca și profunziunea culturală ar fi putut ucide poezia Angelei Furtună, care își trăiește însă firesc rostirea cu toate împovărările ei, poate în virtutea unei percepții de tip tradițional, conform căreia omul nu era scindat, credința nu era separată de rațiune, abstractul de concret, culturalul de existențial. Pilduitoare este, în acest sens, recurența scrierii ca act ontologic fondator
între blândețe și rigoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/10841_a_12166]
-
vine pe scara de serviciu, 1991; Insomniile bătrânului, 2000; Vizita maestrului de vânătoare, 2002)" Nu mai puțin de douăzeci de apariții editoriale autonome de-a lungul anilor! Dar cum se poate face altfel" Cele douăzeci de titluri reprezintă prilejurile de rostire editorială ai lui Petre Stoica, poetul, de-a lungul unei jumătăți de secol. Ca momente de pulsație în afară a producției sale lirice, ele se justifică perfect, cu o impresionantă ritmicitate. Constituie ele și altceva, adică etape, trepte, secvențe distincte
Multum in multa by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10879_a_12204]
-
pe lungimile de undă ale postului de radio "Europa Liberă". Principalele ei capitole (Charta 77, Solidarnosc, Glasnost) și o serie de nume (Milovan Djilas, Václav Havel, Lech Wallesa, Andrei Saharov, Adam Michnik, frații Kaczynski, Tadeusz Mazowiecki) făceau, la simpla lor rostire, să circule sângele în vene. Comunismul nu era infailibil, sistemele de reprimare, oricât de bine organizate, nu puteau ține sub obroc libertatea gândirii. Cu mintea plină de miturile anticomunismului am ajuns pentru prima dată în Polonia spre sfârșitul anului 1990
Disidentul cu față umană by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10169_a_11494]
-
Nici o urmă de încrîncenare sau de reproș travestit în observații exegetice nu răzbate din rîndurile cărții sale. Și astfel, fidel intenției sale inițiale, Ion Ianoși face exegeză prin comentariu de cărți și nu ideologie prin proces de intenție sau prin rostire de verdicte oportuniste. Al treilea lucru surprinzător este grija lui Ion Ianoși de a respecta dorința testamentară a lui Noica, așa cum a apărut ea pentru prima oară în revista Viața românească în martie 1988: " Dacă se va interesa cineva de
Dorința lui Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10160_a_11485]
-
i-au provocat-o curente de gîndire precum structuralismul, psihanaliza sau hermeneutica fenomenologică. Pentru Culianu, toate aceste mode culturale nu sînt nimic altceva decît simple forme de pseudocunoaștere, o apucătura snoabă și mondenă de a nu spune nimic sub pavăza rostirii unor expresii pe cît de simandicoase, pe atît de lipsite de sens. Ca exemple menite a-i ilustra propria mitanaliză, Culianu alege în acest volum fragmente din proza lui Eminescu, Slavici sau Vasile Voiculescu. Senzația pe care ți-o dau
Laudă fantasmelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10201_a_11526]
-
undeva În spațiu era viață, sau cel puțin așa credeam. - Am obosit, spuse Maria cu glas șoptit, de parcă s-ar fi jenat să recunoască acest lucru. - Să ne așezăm puțin, am consimțit, așezându-mă ostenit, de parcă atâta aș fi așteptat. Rostirea ei mă făcu să realizez că eram eu Însumi obosit. Ne-am așezat pe șina lucioasă de cale ferată. Era fierbinte. Nu ne Îndoiam că era și curată. Trecerea atâtor roți de tren o lustruiseră de-a lungul timpului, fără
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
Una dintre cele mai frumoase poezii din creația poetului gălățean. O bijuterie poetică, reținând că inima are propriile ei rațiuni. Ea este freamăt, pulsație întru rostuire. Trăirile ei respiră frumosul din noi și inspiră frumosul din „lama cuvântului” primordial. Deși rostirea inițială domină printr-o negație, aceasta relevă tocmai ascensiunea înspre lumina purității: „Nu vreau să trec ca o pasăre / ce planează incert / peste memorie...” Zborul înseamnă aspirație. Oscilație suspendată din prea-plinul marilor frământări interioare, „la un pas de neliniște”. Oscilație
Într-o dimineaȚă de cuvinte împreună cu poetul Coriolan Păunescu. In: Editura Destine Literare by LIVIA CIUPERCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_249]
-
naștere figurează și astăzi, în locul Brașovului, numele celui care timp de un deceniu i-a împrumutat în chip rușinos numele! - totuși Micaela prezintă niște detalii inimaginabile: cum recitau, fără să știe rusa, o poezie închinată lui Stalin; cum la simpla rostire a numelui său asistența se ridica în picioare și îl ovaționa, cum a intervenit chiar și în lingvistică... În plan personal însă, drama Micaelei atinge punctul culminant în noaptea de 24 octombrie 1952. Este arestată, tatăl ei, un munte de
Între memoria ei și uitarea noastră by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3990_a_5315]
-
încrederii publice (...) Lipsit, așadar, de forța sa de altădată, președintele nu este, totuși, lipsit de forță. Pe lângă puterea instituțională pe care a păstrat-o, (el îi numește pe șefii parchetelor, de exemplu) el mai are forța pe care o implică rostirea unei propoziții adevărate,” se arată în articol. Deutsche Welle susține că incompatibilitățile reprezintă un stigmat pentru raportul MCV, adăugând că Executivul de la București nu va beneficia de nicio concesie din partea Comisie Europene. ”Este cert că incompatibilitățile unor miniștri fac impresie
DW: Cum i se poate răpi puterea președintelui by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/41254_a_42579]
-
2000 - vezi romanul epistolar Inocența șarpelui. Cornel Moraru va diseca atent, la reeditarea lor integrală (Papagalii mei adorați, 2004), prozele interzise, întrezărind semnele unei vocații a tragicului, punctul lor de fugă fiind moartea, sinuciderea, lumea în cădere, agonia. Oprite de la rostirea publică, ele se vor transforma într-o povară sufocantă. Cariera lui Cornel Nistea stă toată sub semnul rupturii, aceasta fiind metafora obsesivă care informează, într-un fel sau altul, tot scrisul său suspendat între un înainte și un după. Tudorel
Schimb de dame by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4139_a_5464]
-
În poemele sale, și cu atât mai mult în poemul Privighetoarea secolului XX, inserția elementului autobiografic este cât se poate de evidentă și de elocventă. Poetul își clamează, într-un discurs liric necontrafăcut și dezinhibat, stările afective, orgoliul, frustrarea, jubilația rostirii și deziluzia în fața alcătuirilor precare ale realului. Ideea lirică dominantă e aceea că poezia modernă, poezia secolului XX și-a pierdut puritatea, frenezia originară, orfismul său liminar, căpătând o turnură gravă, anexându-și suferința, tragicul, grotescul și ridicolul unei istorii
Calitatea de martor by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4096_a_5421]
-
unei vagi complicități: știu că e o contrafacere, dar e una bine lucrată și, ca atare, o accept. Soția mea a văzut așadar piramidele. Cum ai ajuns aici? a întrebat-o Sfinxul. Răspunsul vine abia acum, întrucît, la timpul acela, rostirea lui ar fi fost o imprudență.
D-ale plastografilor by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10021_a_11346]
-
un gust estetic educat, rafinat. Ceea ce la Călinescu avea să devină o propoziție categorică: "Numai intelectualii adevărați l-au priceput cum trebuie pe Creangă". Pe bună dreptate, remarca Mircea Scarlat: "Ibrăileanu a semnalat câteva adevăruri evidente criticului lucid; va veni rostirea călinesciană spre a le impune". Despre un text al lui E. Lovinescu, tânărul eseist scrie că "ar trebui ascuns cititorilor...". Mircea Scarlat nu-și poate reprima regretul profund în fața comentariului unui mare critic care dovedește o cu totul surprinzătoare neînțelegere
Mircea Scarlat și posteritatea lui Creangă by Constantin Coroiu () [Corola-journal/Imaginative/10224_a_11549]
-
în jurul relevării naturii exponențiale a lui Creangă". Călinescu - considera criticul - călinescianizează, așa-zicând, multe afirmații ce nu-i aparțin (cele care vin de la Ibrăileanu îndeosebi), lui revenindu-i meritul impunerii, consacrării acestora, dovedind, și în acest mod, ca în critică ROSTIREA are tot atâta importanță ca și în roman sau în poezie. "Meritul lui Călinescu a fost epurarea (de sociologie, folcloristică etc.) opiniilor predecesorilor și impunerea prin frumoasă rostire, a celor estetice". Ce a fost după Călinescu? Un studiu pornind de la
Mircea Scarlat și posteritatea lui Creangă by Constantin Coroiu () [Corola-journal/Imaginative/10224_a_11549]
-
meritul impunerii, consacrării acestora, dovedind, și în acest mod, ca în critică ROSTIREA are tot atâta importanță ca și în roman sau în poezie. "Meritul lui Călinescu a fost epurarea (de sociologie, folcloristică etc.) opiniilor predecesorilor și impunerea prin frumoasă rostire, a celor estetice". Ce a fost după Călinescu? Un studiu pornind de la premise estetice este monografia lui Vladimir Streinu, astfel încât "exegeza contemporană începe (...) cu Călinescu și Vladimir Streinu". Cu o percepție proaspătă, Mircea Scarlat crede și, totodată, avertizează că "înainte
Mircea Scarlat și posteritatea lui Creangă by Constantin Coroiu () [Corola-journal/Imaginative/10224_a_11549]
-
merg până la a condensa într-un vârf de ac teritorii vaste ale experienței. Dacă poeta ne oferă, ca om ,al cetății" fațeta diurnă a personalității sale, prin poezie ea își etalează chipul nocturn, realizând un descensus ad inferos. Din interstițiile rostirii lirice, contingentul nu lipsește, dar este integrat unei tragedii cosmice, un soi de fază solve a alchimiei sinelui. în cartea Corneliei Maria Savu precumpănește discursul mediat, indirect, sugerat, veritabil autoportret la persoana a doua, detașat, detectabil, parcă în pofida voinței auctoriale
Autoportret la persoana a doua by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10758_a_12083]
-
într-o cămașă de apă Mimez libertatea din încheieturi Metafore gata mestecate mi se lipesc de pleoape. Dumnezeu încearcă pe vârful limbii gustul propriei lui slăbiciuni. E o sfidare, îmi spun vizitatori de pe alte tărâmuri fluide, Răni camuflate cu iluzia rostirii până la capăt Tatuaje pe artere deschise. locul unde nu moare nimeni Cuvintele pe care le-am rostit Se adună toate în același loc Cârjele umblătorilor prin măruntaiele pământului Sunt părăsite după saltul mortal la mare înălțime Se sprijină unele de
Carmen Firan by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/10406_a_11731]
-
onoare al învățământului universitar) se manifestă în creațiile sale literare și științifice cu o atitudine aleasă. Despre Domnia Sa se vorbește astfel: „Condeiul ei inteligent oscilează între eseu și vers, între articol de analiză și poem de dimensiune...”(Nicolae Dabija, Sinceritatea rostirii, prefața din volumul „Durere Tricoloră”); „Omul de creație Galina Martea, dar și pedagogul, filozoful, „filologul în economie sau economist în filologie, filozofie, pedagogie”, parafrazându-l pe Vasile Coroban, între aceste diverse ipostaze - Doamnă a cuvântului auten¬tic în creația literară
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
29 octombrie, membrii Cenaclului literar „Artur Silvestriˮ al Ligii Scriitorilor din România și prietenii lor s-au reunit în „Sala Armelorˮ din cadrul Cercului Militar Cluj, pentru ședința lunară, care a fost una specială prin bogăția momentelor și a semnificației. După rostirea cuvântului de bun sosit, președinta cenaclului, prof. Antonia Bodea, a invitat participanții la un moment de reculegere în memoria Marianei Buruian, recent plecată dintre noi. Al. Florin Țene, conducătorul național al LSR, a vorbit despre evenimentele culturale din ultima lună
CENACLUL LITERAR „ARTUR SILVESTRIˮ DIN CLUJ-NAPOCA, ÎN ȘEDINȚĂ SPECIALĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373735_a_375064]
-
liturgică au datoria de a-i descoperi locul central și de a rezolva criza liturgică în care se află întreaga Biserică. Pentru conștientizarea atât a slujitorilor, sacerdoților, cât și a credincioșilor asupra importanței și locului Euharistiei, se impune revenirea la rostirea rugăciunilor, cel puțin a anaforei, cu voce tare, implicarea creștinilor în viața Bisericii și săvârșirea tuturor celorlalte Sfinte Taine în strânsă legătură cu Jertfa Euharistică. Sfânta euharistie nu trebuie redusă, așa cum se întâmplă adesea, nici la funcția unei simple rugăciuni
DESPRE SFÂNTA ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE IN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373701_a_375030]