1,850 matches
-
însă caracteristice tuturor capitolelor cărții. Toate acestea recomandă lucrarea Sociologie spre lectură și analiză atât studenților, care urmează un curs de sociologie, cât și tuturor celor interesați în însușirea principalelor concepte sociologice. Bibliografie Eliade, Mircea. (1990). Profetism românesc, București: Editura Roza vânturilor. Pavel, Sorin, Nestor, Ion și Marcu-Balș, Petre. (1928). „Manifestul Crinului Alb și noua generație” în Gândirea, VIII, nr. 8-9. Schifirneț, Constantin. [1999](2004). Sociologie, Editura comunicare.ro, București. Valeriu Frunzaru Petre Datculescu, Cercetarea de Marketing, Editura Brandbuilders, București, 2006
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
2, notează G. Călinescu În Istoria... sa. Dacă o supradoză de morfină Îl va purta pe Odobescu spre alte lumi, după o lungă agonie, tot astfel se va fi lăsat purtat spre moarte, amețit de parfumul Îmbătător, dar inofensiv, al rozelor, un alt scriitor român care-ar putea intra, fie și pieziș, În galeria dandy-lor: Alexandru Macedonski. High life În București tc "High life În București " Dar până să-l descriem pe autorul Nopții de Decemvrie ca dandy, să recompunem atmosfera
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
rafinament princiar. În realitate, el Își amenajează nu mai puțin select, dar cu mijloace mult diminuate, propriul salon, celebru În mediile literare bucureștene pentru excentricitatea sa. Spre a nu mai vorbi despre absolut uluitoarea și foarte dandy aplecare a poetului rozelor pentru sporturile la modă: „Macedonski este cel dintâi scriitor român care face sport, dar nu În chip tradițional, călătorind sau bătând potecile de munte ca Hogaș, ci În chipul cel mai modern cu putință. Byron aduce la Veneția 4 cai
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
exclusivă. În schimb, vanitatea ține cont de tot. Dacă are nevoie uneori de mai multe Încuviințări, Îi stă În fire - ca o chestiune de onoare - să sufere atunci când una singură dintre acestea Îi e refuzată; nu-i mai trebuie o roză boțită. Iubirea către ființa dragă: „Tu ești tot universul meu”. Prietenia: „Tu Îmi ești de-ajuns”; și, destul de des: ,,Tu mă consolezi”. În ce privește orgoliul, el e tăcut. Un spirit strălucit spunea despre orgoliu: ,,E un rege singuratic, trândav și orb
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
du village roumain, traduit par Mariana Danesco, préface par Raoul Marin, Librairie du Savoir, Paris. → 1990 : Lucian Blaga, Leș différentielles divines, traduit et adapté du roumain par Thomas Bazin, Raoul Marin et Georges Piscoci-Danesco, Librairie du Savoir, Paris, (même édition : Roza Vanturilor, Bucarest, 1990), 180 p. → 1991 : Lucian Blaga, L'être historique, traduit du roumain par Mariana Danesco, Librairie du Savoir, Paris, 246 p. → 1993 : Lucian Blaga, Leș Différentielles divines, traduction de Georges Piscoci-Danesco et leș collaborateurs, Librairie Roumaine Antitotalitaire, Paris
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Lucian, Leș différentielles divines, traduit et adapté du roumain par Thomas Bazin, Raoul Marin et Georges Piscoci-Danesco, Librairie du Savoir, Paris, 1990. BLAGA, Lucian, Leș différentielles divines, traduit et adapté du roumain par Thomas Bazin, Raoul Marin et Georges Piscoci-Danesco, Roza Vanturilor, Bucarest, 1990. BLAGA, Lucian, L'être historique, traduit du roumain par Mariana Danesco, Librairie du Savoir, Paris, 1991. BLAGA, Lucian, L'Être historique, traduction de Mariana Danesco, Librairie Roumaine Antitotalitaire, Paris, 1993. BLAGA, Lucian, Trilogie de la Connaissance, traduction de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
violete. Matinală, din care face parte această imagine, este un mic poem eminescian tradus în limbajul corespondențelor simboliste: „Aurora violetă / Plouă rouă de culori - / Venus, plină de fiori, / Pare-o vie violetă. // Bat la geamul tău încet, / Bat cu-o roză sângeroasă - / Vino, floare somnoroasă, / Cât pe zări e violet. Plâns de ape se repetă / Încă totu-i adormit - / Ca în vise s-a pornit / Roata morii - violetă.” B. este, probabil, primul care introduce la noi relația culturală în poem sau
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
într-însul cu grai de foc a scris, Eu văd că viitorul cu lan de flori s-așterne. Ca Spiritul Genezei de fericiri eterne E îngerul ce-apare... sub chipul de regină, Ca să domnească lumea ca ziua cea senină, Ca roza cea vergină ce doarme și visează Pîn'n-o deșteaptă încă a zilei sântă rază. Nu știai că destinul, în vocea-i de aramă, În fruntea unui popol, ca să domnești, te cheamă, Ca să domnești pe tronu-i, o mamă bună, sântă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și vărsat din întregul. Numai dacă discompuneai luxul casei vedeai că e lux. Baronul era de mulți ani văduv; pe consoarta sa, o născută spaniolă, nu o văzusem neciodată; însă ea lăsase o fiică frumoasă și dulce, un amestec din roza înflăcărată a sudului și din neaua nordului. Ea era zâna locului și sute rivalizau pentr-un surâs de pe buzele ei. Aceea era Iulia, ea deveni consoarta mea. Eram uniți de o jumătate de an și aveam o locuință deosebită, însă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
motivul că culori, gusturi ș. a. [... ] cu drept cuvânt nu se consideră ca calități a lucrurilor, ci numai ca modificații ale subiectului cari la oameni diferiți, diferite pot fi. Căci atunci ar trece până și ceea ce este numai fenomen, d. e. o roză, de un lucru în sine însuși, carele în privirea colorii ar putea fiecărui ochi deosebit să-i pară. Noțiunea transcendentală a fenomenelor în {EminescuOpXIV 381} {EminescuOpXIV 382} spațiu este o amintire critică că-n genere nimic ce-i intuit în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
decât prepararea și după aceea ornamentul acesteia. Deși e adevărat ceea ce susține un scriitor vechi, că "dac-am putea privi bunătatea morală în toată văzuta ei frumusețe, toți oamenii ar iubi-o", totuși pe terenul acestei iubiri nu crește decât roza d-o lună a frumuseței, iar nu stejarul de o mie de ani a caracterului, care nu prosperează decât pe stâncosul pământ a "unei puteri aspiratorii morale, adevărate și severe. Precât de puțin și-ar împlini chemarea ei adevărată o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
unic, cu o formă accesibilă managerilor. Factorii de influență din industrie și mediul înconjurător concurențial sunt concentrați în cinci mari grupe, etichetate „forțe”. Figura explicativă a modelului, bine cunoscută și devenită celebră între timp, reprezintă o imagine de forma unei roze a vânturilor, în care locul elementelor asociate punctelor cardinale a fost luat de patru „forțe” îndreptate spre centru - puterea de negociere a furnizorilor, amenințarea produselor de substituție, puterea de negociere a consumatorilor și amenințarea nou-intraților, poziționate la vest, sud, est
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Tradition de la démocratie grecque”, în Moses I. Finley, Démocratie antique et démocratie moderne, Paris, 1993, p. 16. Léon Poliakov, Mitul arian, (1971), București, 2003, p. 89. Vezi, de exemplu, Jonathan Z. Smith, Drudgery Divine, Chicago, 1990, p. 45. Nae Ionescu, Roza vânturilor, București, 1990, p. 287. Și totuși, accesul în era „Sfântului Duh” se va face, după Gioacchino, după multe eforturi și suferințe ale Bisericii, în mod asemănător israeliților care străbat deșertul, apoi traversează Iordanul pentru a ajunge în Pământul Făgăduinței
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
părere și teoretizează faimosul carpe diem. Dacă Philodemos inventează trucul mnemotehnic al cvadruplului remediu, poetul sintetizează spiritul epicurismului în versiunea lui târzie cu această formulă care s-a bucurat de un succes considerabil: îndemnul de a culege încă de azi rozele vieții, care se veștejesc foarte repede, propunerea unei arte de a te bucura pe deplin de un prezent necontaminat de ideea sau frica de moarte, înțelepciunea unei plăceri obținute prin punerea de acord cu lumea în dimensiunea momentului, bucuria neumbrită
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
faianțelor, București, 1971; Mica „Eroică”, București, 1971; Reviste românești de poezie, București, 1972; Sinteze și antisinteze literare, Cluj-Napoca, 1975; Ora magnoliilor, București, 1976; Ultima corabie cu pânze, București, 1976; Tudor Arghezi. Cadențe, București, 1977; Eseu despre generația războiului, București, 1978; Roza vânturilor, București, 1980; Vesperalia, București, 1980; Ion Minulescu și conștiința simbolismului românesc, București, 1981; Sensuri moderne și contemporane, București, 1982; Poveștile de la ora șapte, București, 1983; Dimitrie Stelaru, București, 1984; Spațiu etern, București, 1985; Ora reveriilor, București, 1989; Infernurile noastre
MANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287996_a_289325]
-
ascensiune și aristocrația în declin“. Tot marxiștii francezi vedeau în Octombrie 1917 „victoria maselor proletare asupra burgheziei“. Deschiderea arhivelor rusești va forța pe „revizioniști“ să-și... nuanțeze părerile; vor fi validate cele înscrise într-o serie care se deschide cu Roza Luxemburg și Karl Kautsky și vine, în timp, până la Richard Pipes: o lovitură de stat în numele proletariatului și, din nou, merită remarcat că există relativ puține lucruri noi sub soare... „Nici un conducător nu era muncitor. Revoluția rusă n-a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Lumperdean, I. 53. Lungu, Dov 334. Lungu, Traian P. 247. Lupaș, I. 518. Lupașcu 435. Lupu, Coman 128. Lupu, Florea 362, 363. Lupu, Nicolae 270, 271, 273-276. Lupu, v. și Ștefăniță ~, Vasile ~. Lupul, Ioan 361, 362. Lusters, familie 219. Luxemburg, Roza 420. Lye, Trigve (Lie Trygve) 192, 197. Lyotard, Jean François 492. Macarie, episcop rus 229. Macartney, C. A. 245, 246. MacDonald, Charles B. 421. Macedoneanul, v. Vasile ~. Macedonschi, Dimitrie 483. Macedonschi, Pavel 483, 485. Machedon, Alexandru 132. Maecii 477. Magor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în suflete cu impetuozitatea și exuberanța sevelor de primăvară: „Și-n aeru-mbătat de roze sfidez atingerea durerei/ Cu cântece nălucitoare cum sunt candorile de crin”. Beția odorifică nu a devenit încă o tehnică a introducerii în extaz, ca în Rondelurile rozelor, ci trădează și ascunde farmecul imaterial și intens al naturii, viața ei secretă și tulburătoare. Zborul fanteziei, stimulat de spațiul silvestru enigmatic (Pădurea), ca și oaza de calm contemplativ și reflexiv din Mănăstirea ori grandoarea extatică din Lewki sunt ipostazele
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
trecerii (Fântâna, Rondelul lucrurilor, Rondelul lunei), penumbra melancolică a instantaneelor „impresioniste” (Pe balta clară), nostalgia plecărilor, atracția himericului (Tutunul, Castele-n Spania), anticipative tonalități bacoviene (Rondelul orașului mic) și voluptățile senzuale, de mare rafinament, mai ales olfactiv (Rondelul crinilor, Rondelurile rozelor). Utilizarea pe scară largă a refrenului, încercările instrumentaliste, sinesteziile, apelul incidental la versul alb (Hinov), revenirea la câteva simboluri dominante fac din mentorul „Literatorului” un precursor al simbolismului românesc și sub aspectul tehnicii poetice. Poetul este un plăsmuitor de viziuni
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
autoritate fratele său Leandru, ca și regula monahală, însă un rol a avut și bogata bibliotecă a episcopatului Seviliei unde, așa cum ne spune chiar Isidor în Versurile despre bibliotecă se găseau opere sacre și opere profane. Din ele trebuie culese rozele, cum spune el reluând un vechi motiv al pedagogiei creștine, iar spinii trebuie aruncați și, din moment ce în Etimologii, ultima sa operă publicată postum, apare aceeași preocupare, e limpede că această preocupare a caracterizat până la sfârșitul vieții atitudinea lui Isidor. b
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
din Sân Francisco, București, 1970; Fernăo Mendes Pințo, Peregrinare, București, 1974; Érico Veríssimo, Incident la Antares, București, 1975, Domnul ambasador, București, 1981, Anna Terra, București, 1993, Un anume căpitan Rodrigo, București, 1993, Teiniaguá. Frumoasă Luiza, București, 1994, Războiul, București, 1994, Roza vanturilor, București, 2000; Alexandre Herculano, Măscăriciul, București, 1976; Almeida Garrett, Călătorie prin țara mea, București, 1979; Lucian Blaga, A milagrosa semente - Mirabila sămânță, ed. bilingva, București, 1981, Nas Cortes da Saudade, Coimbra, 1999; Dinis Machado, Ce spune Molero, București, 1981
GHIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287272_a_288601]
-
Din 1951 devine redactor al emisiunilor literare pentru copii din cadrul Radiodifuziunii Române. Debutează cu versuri în 1938, la revista „Speranța” (Orhei), iar prima carte, placheta Litanii de seară, îi apare în 1942. A colaborat la reviste din Chișinău, „Basarabia literară”, „Roza”, și la cele pentru copii din București: „Luminița”, „Arici Pogonici”, „Cutezătorii” ș.a. Cu toate că începuturile literare ale lui G. se leagă de poezie, când revine în viața literară se va dedica scrisului pentru copii, prima lui culegere de povești fiind Nucul
GRUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287376_a_288705]
-
1941 și 1943, ca redactor la Direcția Presei din Ministerul Propagandei, se ocupă de periodicele „Basarabia” și „Transnistria”. Concomitent publică versuri în revistele „Iconar”, „Convorbiri literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Chemarea vremii”, „Familia”, „Dacia rediviva”, „Gazeta cărților”, „Viața Basarabiei”, „Basarabia literară”, „Roza”, „Gândirea”, în al cărei ultim număr, din iulie 1944, G. încheie, cu Balada omului însingurat, prima etapă a creației sale literare. În perioada preelectorală din 1946 semnează în „Dreptatea”, cu pseudonimul Zadig, poezii satirice. Licențiat în filosofie și filologie modernă
GROSSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287370_a_288699]
-
o încântare ironică în descoperirea celeilalte sensibilități, precum în această ingenioasă reificare a idealității, o poezie simptomatică atât pentru înclinația spre ludic a autorului, cât și pentru modelul de percepere dereglată a realului: „Umbrela mare și neagră, umbrela mică și roză / umblară un timp suprapuse / Apoi umbrela roză rămase locului / urmând a urca niște trepte, / în timp ce umbrela neagră / trecu de cealaltă parte a orașului / Era aproape de ziuă / Se descărcau la poartă butelii de lapte / Umbrela neagră se duse în bucătărie / și
GURGHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287387_a_288716]
-
posibil să se vorbească de școli propriu-zis politice. De la constituirea să, În 1919, KPD avea propria să școală, Școala Marxista a Muncitorilor (Marxistische Arbeiterschule, MASCH), În cursul anilor ’20 ea Își afirmă cuprinderea națională că Reichsparteischule (1927), botezata cu numele Rozei Luxemburg un an mai târziu (1928) și implantata la Fichtenau (1929) datorită unei donații a unei simpatizante elvețiene a partidului. Cursurile aveau o durată Între două și trei luni, adresându-se unui public de circa 30 de participanți. Învățarea noțiunilor
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]