1,007 matches
-
și deveni Întruchiparea bunătății: merita s-o vezi cît era de frumoasă și de saxonă cînd luă pachetul din mîinile Armindei, Îl puse pe un scaun și-i dădu banii fără să-i ceară restul, iar Arminda era nespus de rușinată și-i miroseau subsuorile din pricina transpirației. Și tot așa pînă cînd scena Începu să semene prea mult cu o călătorie a reginei În coloniile imperiului său și nu mai avea nimic de spus și păhărelul de Jerez aștepta strălucitor, trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ăsta, numai prin sărut și totuși ceva, respectul... Bine, darling, n-avea nici o grijă, o să-i cer lui daddy să-l cheme pe Santiaguito să-și petreacă primul Crăciun cu noi. Bobby se uita la ea și ba se simțea rușinat, ba se simțea În largul lui. Și ea i-a povestit o mulțime de lucruri despre tatăl lui, Îl mai iubea și acum, nu, nu era ca Juan Lucas, trebuie să ți-l amintești, sigur, erai foarte mic, dar ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Într-o fărîmă din trecutul ei, acum o clipă, căzuse pe jos. Se Întreba ce-o fi cu picăturile astea pe pînza scîndurii, dar chiar ele o făcură să se aplece ca să ridice vasul, zîmbi cînd o văzu venind, pocăită, rușinată, venea ascunzîndu-se după vasul cu apă. dar acum ea, sînt eu, maică-ta, alerga s-o salveze și-i poruncea dă-te jos din trăsura asta, Dora!, fata mamii!, ascultătoare, supusă, ea sărea din trăsură și vînzătorul de Înghețată de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
după ce apărea ceva în Vogue, Lisa purta o versiune ieftină a acelui lucru. Și cel mai important era că o făcea cu îndrăzneală. Mulți oameni poartă anumite haine pentru că știu că așa trebuie, chiar dacă unii dintre ei sunt buimăciți și rușinați. Lisa își purta hainele cu aplomb. Atunci, ca și acum, revista la care lucra era un rahat cu buget redus și îi era greu să-și găsească un apartament pe care să își permită să îl închirieze. Dar diferența este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
avea o criză epileptică, rostogolindu-se pe podea, dându-se cu capul de plăcile de marmură, scâncind și urlând. Clodagh a încercat să o ridice, dar Molly s-a sucit ca o caracatiță. —Te urăsc! a urlat ea. Deși era rușinată, s-a forțat să vorbească pe un ton calm, spunându-i lui Molly că o a doua înghețată îi va da o durere de stomac și promițându-i că, dacă nu se ridică și nu se poartă frumos imediat, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
drăgălășenie, la stare de bine, la regret și acum ajunsese, după cum era de așteptat, la agresivitate. Chiar este, aprobă el. —Bună, Jack, spuse Mai, cu un rânjet generos. Eram în trecere și m-am gândit să te salut. Jack părea rușinat. Mai l-a urmat în biroul său și a închis foarte ferm ușa. Când Trix și-a lipit cana de ușă și apoi urechea de cană, toată lumea a început să râdă. Dar nu era nevoie de cană. Vocea lui Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
ordonă el. Oricum era aproape șase și jumătate. Și-a luat nesigură geanta, după care a întrebat: — Faci ceva interesant în weekendul prelungit, J.D.? Doar pentru că băuse. —J.D.? întrebă Jack, curios. — Adică Jack, domnule Devine, cum o fi, spuse Ashling rușinată că lăsase să îi scape porecla privată pe care i-o pusese. Faci ceva frumos? Jack era confuz. —Nu știu. Îi voi vizita pe ai mei duminică. Restul depinde de vreme. Dacă nu voi putea merge la canotaj, o să stau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
cu Star Trek. —Star Trek? Păi, deci, trăiește mult și prosperă, îl încurajă Ashling, încercând să imite salutul vulcanian din degete. Jack se zgâia tâmp la ea. Ilogic, căpitane Repară-Tot. Nu o să prosper deloc weekendul ăsta. —De ce nu? Dintr-odată rușinat, el recunoscu: — Nu se poate să nu fi observat că prietena mea era nervoasă. Ashling nu se putea abține. Cuvintele ieșiseră înainte ca ea să le poată opri. Vorbea șampania pentru ea. —De ce te cerți mereu cu ea? E drăguță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
de ce simți că trebuie să faci astfel încât să fie bine pentru toată lumea? Nu vreau decât... —Domnișoară Repară-Tot, repetă el, amuzat. O să mă gândesc la ce ai spus. Și tu ce faci? Pleci undeva în weekend? Nu, spuse Ashling, dintr-odată rușinată că lumina reflectoarelor era îndreptată asupra ei. O să mă văd doar cu prietenii mei și chestii din astea. Și poate că va ieși cu Marcus Valentine, spera ea, dar nu avea de gând să îi spună asta lui Jack. —Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
acuză ea. Vei avea sute de reguli și nici una nu va funcționa. Ted nu intenționase să o critice pe Clodagh. Se gândea doar că abordarea lui mai puțin dură asupra creșterii copiilor o va ajuta. Se simțea neînțeles și foarte rușinat. Mai ales când Molly a întins lingura spre el și i-a spus, malițios: —Mami te urăște! Clodagh urcă scările. Nu avea nici o șansă să facă acea baie lungă și relaxantă pe care o plănuise. Abia dacă avea timp să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
care o epila, ar fi omorât-o. Îi trebuia Immac și, printr-o întâmplare nefericită, nu mai avea. Ted a fost trimis până la cea mai apropiată farmacie cu un bilețel scris de mână. —De ce nu te duci tu? mormăi el, rușinat. Ashling arătă către o folie de aluminiu, legată în jurul capului său. — Am ulei fierbinte în păr. Dacă ies așa, or să creadă toți că au aterizat extratereștrii. —E, și? Și-ar da seama că extratereștrii nu ar fi capabili să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
scund. Prin comparație, Boo părea aproape normal. —Scuze! Ashling, acesta este JohnJohn, spuse el arătând către cel mai tânăr. Și acesta este Hairy Dave. Prieteni, ea este Ashling, o ființă umană decentă care îmi este câteodată vecină. Simțindu-se oarecum rușinată, Ashling dădu mâna cu amândoi. Dacă ar fi văzut-o Clodagh, ar fi făcut o criză! Chewbacca, mai ales, părea murdar și când a trebuit să dea mâna cu el a încercat din răsputeri să nu tremure. Un trecător aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
decât în cap, se confesă Dervla O’Donnell. Două sendvișuri rapide sunt singurele care fac greața să treacă. Nu, la mine e paranoia, tremură Kelvin, aruncându-i o privire rapidă, apoi aplecând din nou capul. Până și domnișoara Morley recunoscu rușinată: —Mă simt de parcă un pumnal a fost înfipt în repetate rânduri în ochiul meu drept. Lisa își dorea să li se alăture, dar nu putea. Cireașa de pe tort a venit când Mercedes a intrat pe ușă cărând după ea bagaje
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
s-a mutat într-un supermarket, pentru a continua ședința foto. Unde toți oamenii care își împingeau cărucioarele pline de cumpărături întorceau capetele după modelul slăbănog și murdar pe față, care se apleca peste carnea congelată. Ashling era înfiorător de rușinată - și îngrijorată. —Pozele astea or să iasă ridicol. Nu vom avea cum să le folosim. În momentul în care Lisa și Niall s-au decis că sunt mulțumiți cu pozele din supermarket, se făcuse ora patru. — Am făcut niște poze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
exclusă, tânjea să fie în Dublin, cu prietenul ei. Și, în timp ce Burt Lancaster făcea nebunii cu Deborah Kerr, Ashling se întreba cum se descurcă Marcus și dacă Ted și Clodagh chiar s-au dus să îi vadă numărul. Se simțea rușinată pentru că spera ca ei să nu se fi dus, pentru că asta o făcea să se simtă chiar și mai pe dinafară. Părinții ei au făcut eforturi foarte, foarte mari. Au procurat o pungă de covrigei, pe care o cumpăraseră special
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
din cap. E treabă din aia. Mi se pare mie sau nu ești de acord? întrebă Lisa, foarte curioasă. Jack era rușinat. —Crezi ce vrei. Dar, spuse el, amintindu-și de certurile sale publice cu Mai și devenind și mai rușinat, nu sunt chiar deschis la ciorovăieli de rutină cu partenerul, în public. Deși știu că probabil e greu de crezut. — Păi șiă tu și Mai de ce...? Jack schimbă poziția. — Chiar nu știu. Din obișnuință, cred. A fost distractiv la început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
pe scări, și-a turnat un pahar de vin și și-a ascultat mesajele. După o pauză lungă, mesajele de la Cormac reveniseră. Se pare că bulbii urmau să fie livrați weekendul viitor, dar lalelele vor mai avea de așteptat. Apoi, rușinată, Ashling o sună pe Clodagh. Nu mai vorbise cu ea de vreo două săptămâni, din weekendul în care fusese la Cork, de fapt. — Îmi pare foarte, foarte rău, începu Ashling. Probabil nu o să avem cum să ne vedem până nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
stors apa în exces, apoi l-a văzut apropiindu-se cu un prosop. —Pot să îl usuc singură, mulțumesc. Abia putea să respire. Ochii li s-au întâlnit în oglindă. Ea s-a retras instantaneu din privirea lui întunecată. Era rușinată, confuză... așa cum se simțea mereu în preajma lui, dar înzecit. —Mulțumesc, a reușit ea să spună politicos. Mi-ai fost de mare ajutor. Nici o problemă. Apoi el a zâmbit și atmosfera s-a detașat complet, atât de mult, încât ea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
dintre el și apartamentul ei curat, și-a dat seama cât de murdar era cu adevărat. Blugii mizerabili atârnau pe talia lui slăbănoagă, fața lui palidă și osoasă era plină de mizerie, iar degetele - de noroi. — Miros urât, recunoscu el, rușinat. Îmi pare rău. Ceva explodă în sufletul ei. O durere, o furie. —Prosoape. Dinții ei erau încleștați în timp ce punea un teanc moale de prosoape în brațele lui. —Șampon, periuță de dinți de rezervă. Aici este mașina de spălat, detergent. Aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
un fait accompli. Asta nu se întâmplă cu adevărat, se gândi ea în timp ce stătea în hol. Asta nu se întâmplă cu adevărat. A plecat de lângă ușă și i-a găsit pe Craig și pe Molly privind-o fix, în tăcere. Rușinată, s-a îndepărtat de ochii lor întrebători și s-a îndreptat către telefon. A ascultat cum telefonul lui Marcus sună și sună, după care a intrat mesajul robotului. Unde era? Apoi și-a adus aminte că el îi ceruse să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
o lăsăm pe mâine. Hei, cred că îți pare rău că te-ai implicat în așa ceva, spuse ea râzând ușor. Nu te supăra, insistă el, după cum ea știa că o va face. — Treci pe aici mâine seară, îl invită ea rușinată. Vreau să cunoști niște oameni. A doua zi după-amiaza, Marcus a sosit cu o păpușă Barbie pentru Molly și cu un camion roșu pentru Craig. În ciuda cadourilor, copiii l-au întâmpinat cu reticență. Amândoi simțeau că lumea lor fusese dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
întâmplat? Nu mare lucru, doar că am hotărât ca eu să-i vizitez pe copii în fiecare weekend și să rămân acolo în serile de sâmbătă. I-am spus lui Clodagh că o voi aștepta, spuse el cu o față rușinată, poate își va reveni. Deși mi-a spus că îl iubește pe imbecil. Dumnezeu știe de ce. Scuze, spuse el, după o pauză în care realizase ce spusese. —E-n regulă. —Tu ce mai faci? A pus reflectorul grijii lui asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Toată puterea pe care credea că o posedă se transformase într-o pură iluzie. Apoi, ceva foarte puțin probabil îi veni în minte: Ai... nu ai... întâlnit pe altcineva? El râse neplăcut. Eu am făcut asta, se gândi ea, profund rușinată. Eu l-am făcut să fie așa. Am întâlnit multe alte persoane, spuse el. —Vrei să spui că... te-ai culcat cu mai multe femei? —E, nu a fost numai culcat. I se întoarse stomacul pe dos, simțindu-se trădată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
De ce prietenul meu? Clodagh plecă ochii. Risca foarte mult recunoscând asta. — Probabil oricine ar fi fost în locul lui ar fi fost același lucru. Dar tu l-ai ales pe prietenul meu. Pentru că nu mă respecți deloc, ajunse Ashling în mijlocul problemei. Rușinată, Clodagh recunoscu. Nu destul. Lucru pentru care mă urăsc. Mi-am petrecut ultimele luni urându-mă și simțindu-mă vinovată pentru asta. Aș renunța la sânul meu stâng ca tu să mă ierți. După o pauză lungă, Ashling oftă greoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
pe parcursul căreia, pe șoptite de-a dreptul, au fost strecurate câteva formulări în franceză (titluri de proiecte și instituții, parcă). Era mult prea mult pentru o săptămână. Am părăsit lucrările întâlnirii, mi-am luat materialele informative și mi-am spus, rușinată și întristată, că, de la distanță, prietena mea simțise realitatea iar eu, de acasă, refuzam să o accept. Există, la această oră, o criză în evoluția relațiilor româno-franceze pe care o vom depăși doar dacă vom apela la principalele valori ale
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]