3,212 matches
-
suflecate până peste coate, stătuse aplecată peste albie și frecase de zor cu săpun de casă și leșie rufele murdare. Era roșie la față din cauza efortului făcut și leoarcă de transpirație și apă cu săpun, sărită din albie în timpul spălării rufelor. Făcuse de curând săpunul din grăsimile adunate de la porcul tăiat la Crăciun și sodă caustică. Când a tăiat săpunul și l-a pus la uscat, a mai rămas lichid din sodă și amestec de grăsimi și zeamă de pelin pentru
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]
-
nou pentru untură, acesta fiind mai mic, îl utiliza la depozitatul leșiei de la săpun. În ziua respectivă își scosese din garniță într-o cană din faianță rămasă fără de coadă și turnase din ea în apa din albie în care spălase rufele, apoi a pus cana cu leșie în firida din peretele polatrei, închizând gemulețul cu foraibărul , fără să se gândească că cineva ar putea umbla acolo și să folosească cana în alte scopuri. Am căutat eu prin toate oalele de pe plită
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]
-
profund este. Lăcrimă puțin și o așteptă pe Arghirița ca să-i arate cam ce poate el, nu cum crede ea căăă... Doar că nevastă-sa când s-a întors de la slujbă deși era frântă de șale a început să spele rufe și bodogănea cam periculos. Însă Vergică prinsese, între timp, ceva diplomație de la Brabete și se făcu că nu observă, prin urmare, adormi liniștit. Oricum, a doua zi avea audiție la redactorul revistei „Poetica Contemporana” și nu se făcea să o
ARS POETICA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383456_a_384785]
-
și îl putem găsi în tot ce ne cade în mână sau putem mângâia cu privirea. Dumnezeu este focul care ne încălzește mâncarea, este apa pe care o bem, este lumina pe care o vedem, este vântul care ne usucă rufele, este sunetul dat de o vioară sau benzina care ne mișcă automobilul. Dumnezeu este energia sub ori ce formă a ei. Dumnezeu este mișcarea iar acolo unde lipsește mișcare nu e decât moartea neagră. Dumnezeu este în tot și peste
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > PLOI DE GRÎU Autor: Dragoș Niculescu Publicat în: Ediția nr. 2263 din 12 martie 2017 Toate Articolele Autorului Orașu-acesta mare, cu prea multe istorii, ce-și spală rufa vesel la malul unui rîu, în zbucium de lăute și ștreanguri iluzorii, prin nunți mistificate sub ploi de-orez și grîu, orașu-acesta mamă și tată vrea să-ți fie cînd te repezi cu viața de rumeguș prin zid, cînd te
PLOI DE GRÎU de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383069_a_384398]
-
le face menajul, nu sunt zgârciți cu banii, poți câștiga de trei ori salariul tău. Fata e o corporatistă care mănâncă aer și bea furtună, pleacă la serviciu dimineața de mult și vine noaptea târziu, va trebui să-i speli rufele, dar pentru asta trebuie să le aduni de prin toată casa. Să-i faci curat, nu suportă nici cel mai mic fir de praf sau urme de păienjeni, pentru asta e în stare să te concedieze. Dacă găsești hârtii pe
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU IV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385342_a_386671]
-
ai voie să aduni hârtiile de pe jos, dacă aspiri praful, le ridici, iar după ce ai aspirat le pui la loc cât mai exact cu putință. Salariul tău va fi după capriciul meu, dar niciodată mai puțin de 900 de lei. Rufele murdare va trebui, să le aduni de prin casă, nu stau ,să le pun în coș. Dacă se întâmplă, să fii în casă, când vin eu, deși nu-mi doresc, nu ai voie, să mă întrebi nimic, răspunzi doar, dacă
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU IV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385342_a_386671]
-
mașinii, a mai rămas în casă să facă puțină ordine, să șteargă praful și să aerisească dormitorul, dar să pregătească și schimburi pentru el. Căutând prin sertare pentru a găsi lenjerie de corp curată, a găsit o agendă rătăcită prin rufe, curioasă a încercat să citească ce scrie, cum nu avea ochelarii la ea, s-a apropiat de geam și cu eforturi mari a reușit să înțeleagă câteva cuvinte care i-a făcut inima să tresară. După ce a făcut bagajul pentru
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ IX de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385344_a_386673]
-
a făcut inima să tresară. După ce a făcut bagajul pentru Florea, a plecat acasă luând cu ea și agenda găsită. A căutat ochelarii și a început să citească ce scrie în carnet, acum înțelesese că nu fusese rătăcit acolo printre rufe, ci era pitit în acel loc. Era un fel de proces-verbal încheiat între Florea Corcoduș și Șofron Pacoste, prin care cel din urmă se angaja că-l va rătăci pe copilul Pleșoiu Gheorghe, fără să-l omoare, dar îi va
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ IX de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385344_a_386673]
-
locuințe și ulterior transportate de către membrii grupurilor infracționale la domiciliile lor, unde aceștia prin constrângere forțau victimele să efectueze zilnic diverse munci și activități atât în gospodăriile suspecților cât și în proximitatea localității,respectiv : să mature în curte, să spele rufe,să îngrijească animale domestice, să taie ilegal arbori din pădurile din apropierea localității și să transporte masă lemnoasa cu ajutorul căilor înapoi în gospodării unde lemnele erau încărcate în autoutilitarele suspecților care se deplasau cu acestea în zona de sud a României
Se întâmplă în România, la Brevoiești, Argeș: Tineri, răpiți, ținuți în cuști, bătuți și trimiși la ”produs”! [Corola-blog/BlogPost/92934_a_94226]
-
a lacrimi, prin visele lumești.Și-o să-mi revii zadarnic, la patruzeci de grade,În cîte-o-nchipuire, de cîte-un somn furat,Și-am să te rog revino cînd frunze-or să mă pradeCa o salvare veche, dintr-un tomnatec pat.... VIII. RUFE PE SÎRMĂ, de Dragoș Niculescu, publicat în Ediția nr. 2321 din 09 mai 2017. Suflîndu-și nasul în bucățile de pînză heraldică date la sfințit prin biserici, aducătorii de ploaie cu broaște și pești navighează și ei prin porturile speranței, înjurînd
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
să facem un pas înspre iubire,Căci astfel fură toate în plan și se zidiră.... XXV. PLOI DE GRÎU, de Dragoș Niculescu, publicat în Ediția nr. 2263 din 12 martie 2017. Orașu-acesta mare, cu prea multe istorii, ce-și spală rufa vesel la malul unui rîu, în zbucium de lăute și ștreanguri iluzorii, prin nunți mistificate sub ploi de-orez și grîu, orașu-acesta mamă și tată vrea să-ți fie cînd te repezi cu viața de rumeguș prin zid, cînd te
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
mai pasă-n urmă că strigă după tine frumoasele ieșite din catacombe vechi; ție-ți miroase-a baltă, a rapiță, a șine, deasupra ta cocorii se sting perechi-perechi... Citește mai mult Orașu-acesta mare, cu prea multe istorii,ce-și spală rufa vesel la malul unui rîu,în zbucium de lăute și ștreanguri iluzorii,prin nunți mistificate sub ploi de-orez și grîu,orașu-acesta mamă și tată vrea să-ți fiecînd te repezi cu viața de rumeguș prin zid,cînd te sfințește
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
umblat, mai mult ca sigur, prin Ventali... (CRONICĂ INFAMĂ, fragmentă § Prin Romancier, i-ai atribuit Castelanului obsesii ce-ți aparțin. Când vrei să te retragi în tine, îți astupi ochii și urechile și îți prinzi nasul c-un clește pentru rufe. Închizi ușa, ferestrele; ventilatorul, vara. Pielea nu-ți va fi atinsă de nici o adiere. Încerci să te regăsești în Infinitul Mic. Nu spui nimănui, întrezărești ridicolul; nici nu renunți, consideri exercițiul vital. Nicăieri nu găsești un adăpost mai sigur; propriul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
spirale, fulgere zigzagate, sori țepoși, o scriere criptică pe firmamentul albastru pe care doar vîntul, ploaia și vrăbiile par a Încerca s-o descifreze. Aparatul de filmat coboară ușor și peisajul Începe să se umanizeze. Se văd balcoanele Înțesate de rufe colorate, halate de lucru, scutece, treninguri, borcane cu gogoșari, funii de ceapă și glastre stivuite una Într-alta așteptînd să reintre În funcțiune cam pe la jumătatea lui martie. Aduse În prim plan, zidurile clădirilor Își arată uzura. Fețe Îmbătrînite Înainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ne avem ca frații că de asta sîntem vecini cum spui dumneata — Vezi că pricepi, așa zic și io. Ce-i rău? Mai stăm de vorbă, mai bem o cafeluță. Na, că iar m-am Întins la vorbă și am rufele În mașină. Da las că te mai calc io zilele astea. Nopțile devin din ce În ce mai chinuitoare. Iată, am ajuns și eu care eram atît de perfectă - un aparat fără cusur - să cunosc insomnia. Nu insomnia poeților, nu insomnia Îndrăgostiților sau a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
intrat pentru prima oară În locuința lui - nu bănuiam pe atunci că peste cinci luni Îmi va deveni socru - am Încremenit: doi ochi verzi mă priveau fix din Întunericul unei Încăperi În care se Înghesuiau de-a valma boccele de rufe, vase cu smalțul sărit, pantofi scîlciați, scaune și mese vechi jupuite la colțuri, porțelanuri pătate de muște, pahare de baccara desperecheate cu irizări roșiatice și verzui În rotunjimile sticlei, relicvele unei existențe care se anunțase cîndva strălucitoare. Fotografiile Îngălbenite pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
considerăm drept trădare de țară toate afirmațiile ambigue.“ Dar eu n-am apucat să citesc aceste articole decât mult mai târziu, în biblioteca lui Eberhart. În fiecare sâmbătă venea de la mănăstire o soră care răzuia săpun galben în oala de rufe și fierbea hainele îngrămădite pe scaune. Apoi arunca în veceu resturile mucegăite ale mâncării de săptămâna trecută și gătea alta, la fel. De cele mai multe ori mă feream să dau ochii cu ea. Purta uniformă; se numea Helga. Rareori dormeam în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
Mae. După ce venea la micul-dejun, se juca cu mine o vreme cam fără chef, după care se întorcea la ea în cameră să se pregătească pentru noaptea cu George. Când stăteam în curte și mă uitam la mama cum atârnă rufele pe sfoară, simțeam damful de parfum care venea de la fereastra ei. O auzeam și cum cânta pe tanti Mae, dar nu știam nici unul dintre cântecele ei. În afară de unul singur, și pe acela l-am auzit în barul din oraș când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
telefon când îi sunam. Se însuraseră cu toții cu alte fete și acum aveau nepoți. În vremurile acelea stăteam în camerele mele de hotel și plângeam pe pernele urât mirositoare. Toate celelalte femei puteau privi pe fereastra bucătăriei lor să vadă rufele puse la uscat, în timp ce tot ce puteam eu să văd pe fereastra mea de la hotel era o alee murdară plină de hârtii vechi, și sticle sparte de vin ale bețivanilor, și pubele, și pisici, și mizerie. Crezi că sufeream pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
auzit-o pe doamna Watkins cum a căzut pe podea gemând. Niciodată n-am alergat atât de repede. Doctorul stătea pe Main Street, trei străzi mai încolo. Am alergat prin curțile oamenilor și m-am agățat în sârmele de atârnat rufe și am speriat copiii care se jucau în noroi. Când i-am spus doctorului ce s-a întâmplat, a zburat spre școală. Mi-era cald și eram obosit, așa că eu am mers încet. Câțiva copii din cartier l-au văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
o nuanță verzuie. Singurele lucruri care trădau faptul că sunt oameni care locuiesc în ea erau perdelele albe care fluturau de la fereastra dormitorului lui tanti Mae și perechea de chiloți de damă roz agățată la uscat pe o sfoară de rufe. M-am dus la ușa din față și mi-am pus pe scări cărțile și copia pe care o aveam din piesa domnișoarei Moore. Mama stătea de obicei pe verandă în după-amiezele acestea de primăvară, fiindcă-i plăcea mirosul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
războiul. În timpul lui, nu prea mai venea multă lume la biserică, nici măcar cei care rămăseseră alături de el după chestia cu Bobbie Lee Taylor. A doua zi, toată lumea avea așternuturi de pat și cămăși întinse la uscat pe sforile lor de rufe, pentru bărbații și frații și fiii care se întorceau acasă. Până la Crăciun, deja se întorseseră mulți. Toți aveau bebeluși de la fetele cu care se măritaseră în permisie. Toată lumea avea câte un pom de Crăciun, în afară de noi și de cei din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
m-a-ntrebat pe mine, Tudorițo nene, parcă m-a-ntrebat pe mine, Tudorițo nene! Sub farmecul vechi al cântecului popular, Feifel își promise să devină un soț bun. Și-a schimbat repede pantalonii, a strâns cearșaful și a îndesat totul în coșul cu rufe murdare. Atunci și-a dat seama că era mult de spălat. Fără să se gândească prea mult, s-a hotărât să facă o faptă bună - să-i facă o surpriză Ritei, să spele el toate rufele. Când a trecut pragul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
totul în coșul cu rufe murdare. Atunci și-a dat seama că era mult de spălat. Fără să se gândească prea mult, s-a hotărât să facă o faptă bună - să-i facă o surpriză Ritei, să spele el toate rufele. Când a trecut pragul spălătoriei blocului și-a adus aminte și de trenciul Ritei, s-a întors să-l pună și pe el la splălat. Rita oftta întotdeauna când deschidea garderobul, spunând mereu că uită să-l spele. Dar în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]