826 matches
-
MUNIȚII. Acasă. Totul era identic, dar estompat și mai vechi. Altfel, se simțea un miros Închis, de mucegai și fum stătut care zăcea În canapele ca un fel de ceață cenușie. Și era o pată de umezeală ca un fluture, ruginiu, care se Întindea În jurul candelabrului din salon - o infiltrare de apă de pe terasa de deasupra clădirii. Și praf. Grămăjoare de praf pe mochetă, ghirlande de praf ce atârnau la colțuri din tavan, un văl de praf acoperea măsuța și cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
toamnă Dă-mi, toamnă, ochi tăi căprui Dă-mi, toamnă, mii de gutui, Și mai dă-mi și-un zâmbet larg, Că îmi este foarte drag Să te văd fericită, Țanțoșă și neobosită, Să dansăm noi pe câmpii Printre frunze ruginii. Să cântăm ușor cu vântul De să răsune tot pământul. Iarnă A venit cam fără de veste Iarna cea imaculată, E așa ca-ntr-o poveste De demult cu-a fost odată. Peste case, peste pomi Se așterne ea deodată Cu
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
povara câte unei minciuni. Nu știm cum să scăpam de ea. Sau nu vrem să ne mărturisim. Ciudata asta frică ne chircește și ne amăgește așa, ca un drog. Ne dă o veselie... Tâmpă, cum să-i spun? Un fum ruginiu se ridica dintre ape. Plutea odată cu Dunărea, întins ca un giulgiu peste ea. - Și ăia, din Sudica, urmă Tomnea, tot așa o țin. Au niște ierburi pe care le trag pe nas și se veselesc întruna, oricât de nenorociți ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Apăru un fel de baldachin, susținut pe patru stâlpișori sculptați cu șerpișori. Încolăciți, șerpuleții, se tot răsuceau în jurul coloanelor acelea, opintindu-se să atingă măciuliile aurii din vârfurile lor. Ajunși sus, se aruncau în gol, se zvârcoleau puțin în lumina ruginie a înserării și se prăbușeau apoi în strălucia vălureală dintre sălcii. Tomnea, șovăitor, întinse mâna și o trase pe Magda lângă el. Porni spre barcazul dintre sălcii. Ea se prinse iarăși de brațul lui. Îl urma înfiorată, încercând doar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
liber și care are o prietenă pe care o cheamă Daphne. În timp ce Hugo, înalt, zvelt către subțire, care azi era în culmea dandysmului, cu pantalonii lui dungați, o cămașă largă de mătase cu jabou și cu o jachetă de in ruginie, ușor cambrată, nici că putea semăna mai mult cu un rock star aristocrat care se îmbracă de la Browns 1. De fapt, Hugo se născuse și crescuse într-o casă cu terasă în Surbiton 1, dar din cauza înălțimii și a nasului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Tudor-Alexandru Trif, clasa a VII-a Școala Gimnazială „Gheorghe Lazăr” Zalău județul Sălaj profesor coordonator Iacob Diana Toamna își așterne covorul de frunze ruginii peste lume și zilele cenușii îndeamnă la visare. De departe răsună pădurea, ca un clopot vechi, de aramă și lanurile de porumb îi răspund cu un foșnet subțire și dulce, răspândind miros de bucate proaspete. Într-o astfel de zi
Luminătorii neamului. In: ANTOLOGIE:poezie by Tudor-Alexandru Trif () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_695]
-
erau de un maro profund și bogat. Asta până când lumina unui spot căzuse pe ei, scoțând la iveală un alb imaculat. Maroul venea, de fapt, de la petele de nicotină. Când s-a uitat mai bine, Hugo a văzut două umbre ruginii, uriașe și fantomatice, impregnate în zidul unde ocupanții anteriori ai casei stătuseră în pat și fumaseră. Covoarele făceau parte din categoria celor care trebuiau mai curând tunse decât aspirate și, judecând după mâncărimile chinuitoare de pe gambe, tot locul era plin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
milă și iubire pentru ființa lor gingașă, biciuită de ploaie și vânt și, lucru însemnat, reușește să ne transmită și nouă simțirea lui înfiorată: Crizanteme, crizanteme, flori târzii, Biciuite de vânt aspru și de ploi, Cu noian de frunze moarte, ruginii, Cade bruma argintie peste voi! 363 Și‐ n grădinile golite și pustii Oare câte doruri îngropat‐am noi, Crizanteme, crizanteme, flori târzii Biciuite de vânt aspru și de ploi!? Cât privește George Nedelea a publicat în Lumina, ca de obicei
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
spirit confuză e acostat de Silvia, o tânără fâșneață, care-și pune în gând să-l învețe să patineze. "Sveltă", cu "față deschisă cu profil fin lungit, de o veselie ce-i dilata pupilele albastre", cu părul "tăiat scurt, băiețește", "ruginiu ca frunza de tutun", Silvia reușește să-și impună voința, arătându-i lui Bizu că sportul nu-i lucru rău. Și doar știm cât detesta eroul lovinescian tenisul, mai ales dacă era practicat de femeia iubită 66! Numai că pe
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cartierului, nici că exista. Am putea spune că era chiar fericită, numai că, la unii fericirea e atât de scurtă, încât nici nu apucă să se bucure de ea că a și dispărut. Totul s-a petrecut într-o dimineață ruginie de toamnă, chiar pe strada ce purta un nume simbol pentru multe generații care au fost și care vor veni de acum încolo: Cuza Vodă. Știind precis că ea va trece prin apropiere, căpitanul, îmbrăcat civil în costum și cămașă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
fost cineva care, trecând prin satul Dănești, județul Vaslui, să nu-l fi vizitat pe dascălul și neobositul arheolog Costache Buraga, rămas permanent în bătătura casei, anume parcă pentru a-și întâmpina oaspeții. Pentru că asemeni altora, într-una din diminețile ruginii de toamnă, aveam să fiu și eu întâmpinat de acest fiu de frunte al satului. Un om de 75 de ani - departe de a arăta această vârstă - cu ospitalitatea-i specific moldovenească, mă și îndeamnă să-l.urmez: . Poftim, poftim
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
H2O; inimă; indiferență; Iocan; îmbrăcat; învechit; kilogram; luciu; magnetizat; Magneto; magneziu; maleabil; mașina; măsură; mereu; metalurgie; mină; mineral; minerale; minereu; mobilă; nicovală; nisip; necesar pentru organism; oxidare; pămînt; pene; piatră; pur; tare puternic; rasist; rate; răceală; regină; rezistență; rigid; rom; ruginiu; scut; sînge; sobe; sorcova; sudură; sumbru; sunet; supliment; șină; tace; tata; telefon; tetanus; tigaie; topor; ceva toxic; tractor; țevi; unealtă; urît; ușă; utilaj; vehicol; veșnic; vîndut; voci; zăcămînt (1); 783/167/66/101/0 fir: ață (299); păr (134); subțire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
liniște (4); fotosinteză (3); natura (3); pădure (3); vînt (3); anotimp (2); arbore (2); arțar (2); bucătărie (2); formă (2); galben (2); indiferență (2); lată (2); marijuana (2); maro (2); nuc (2); ofilită (2); petală (2); pomi (2); rouă (2); ruginie (2); timp (2); vară (2); acasă; acoperămînt; Adam; adiere; admirație; aer; amară; arămie; de arțar; bătută; biochimie; buruiană; Canada; castan; a cădea; căzătoare; căzută; ciclul vieții; clipă; clorofilă; codru; colorată; cracă; crud; culoare; curățenie; dans; delicatețe; destin; detaliu; dor; de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
5); struguri (5); trist (5); tristă (5); depresie (4); frumoasă (4); gri (4); mare (4); septembrie (4); tîrziu (4); arămiu (3); aur (3); caldă (3); culoare (3); emoție (3); frunze uscate (3); moarte (3); natură (3); recoltă (3); roade (3); ruginiu (3); arămie (2); belșug (2); cad frunzele (2); fericire (2); fructe (2); frumos (2); frumusețe (2); frunze arămii (2); grea (2); întristare (2); mohorît (2); neplăcere (2); posomorît (2); răcoare (2); sumbră (2); sumbru (2); timpurie (2); vînt (2); ziua
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
întunecos; jale; Lavinia; liniște; mere; minunată; miracol; miroase a ars; mîhnire; monotonie; multicoloră; musafiri; nașpa; noi; noroi; nuci; octombrie; ofilire; paradis; pastel de culori; perfect; ploios; plouă; portocalie; posomorîtă; primăvara; pustiu; putrefacție; răcoroasă; răscumpără; răsfăț; recolta; roșcată; roditor; romanță; rugină; ruginie; scîrboasă; scorțișoară; sentimente; sfîrșit, tristețe; sobrietate; somnolență; strugure; studii; timp; umed; urît; uscat; uscăciune; verde; veștedă; vin; vis; vreme urîtă (1); 814/166/66/100/0 tovarăș: prieten (400); amic (65); prietenie (27); bun (20); coleg (20); camarad (19); Ceaușescu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
apare adâncit într-o liniște încărcată de istorie, de poezie, de reverii și meditații cuprinse de cețurile gri-albăstrii, care coboară învăluitoare dinspre dealurile molcome ale Buciumului, ale Cetățuii și Galatei. Ne întampină aici, în primul plan, copaci cu frunzișul pârguit, ruginiu, surprins în ocruri coapte, dincolo de care se desfășoară în planuri succesive, colinele unduioase ce se pierd în depărtări albastre învăluite în cețurile difuze ale orizontului care le stompează treptat contururile în aburii lor diafani. Apropiat ca structură compozițională, ca atmosferă
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
colinele unduioase ce se pierd în depărtări albastre învăluite în cețurile difuze ale orizontului care le stompează treptat contururile în aburii lor diafani. Apropiat ca structură compozițională, ca atmosferă cromatică și ca intensitate lirică, dar dominat aproape total de brunurile ruginii ale toamnei târzii este și peisajul intitulat Toamna la Bucium, existent, de asemenea, în patrimoniul Muzeului de artă din același oraș. Ca și în Iașii cu Golia , Cămăruț izbutește să capteze acea frumusețe inefabilă specifică Iașului și împrejurimilor sale, pe
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
cu zaharuri peste 50 g/L. SOIURI DE STRUGURI PENTRU VIN Galbenă de Odobești soi vechi românesc din Vrancea Soi pentru vinuri albe de masă (160-180 g/L) (uneori 200-210 g/L). Struguri aripați cilindro-conici. Boabe dese, sferice, mijlocii, galbene, ruginii pe partea însorită. Soi de mare producție (16 t/ha). Se cultivă în podgoriile Odobești, Cotești. Vinuri slab alcoolice, 9-10 vol %, ușoare, aciditate plăcută. Podgoria Alcool vol % Aciditate g/L ac. sulfuric Extract nereducător g/L Odobești 9,6 5
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
5,7 21 Aligote Se obțin vinuri albe, prin învechire dobândesc buchet (Franța, Burgundia), acumulează 190-210 g/L (maxim 210-230). Fiind soi de mare producție, dă vinuri albe de masă. Struguri mijlocii, cilindrici uniaripați/biaripați. Boabe mici sferice, verzi gălbui ruginii, în anii foarte favorabili, poate realiza și vinuri de calitate - zona colinară. Produce 10-14 t/ha. În medie are tăria alcoolică 10, 5 vol% (6, 1 aciditate g/L ac. sulfuric). Vinuri de masă în Moldova, Buzău, Galați, Tulcea. Vinuri
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
și nu se deosebește de soiul Grasă de Cotnari, decât prin anumite caractere imprimate de climă și natura terenurilor. Soi pentru vinuri albe de calitate. Struguri mijlocii cilindro-conici, uneori ramnificați, rahis fragil. Boabe rare, ovoide, mijlocii, neomogene, galben verzui, pete ruginii pe partea expusă la soare. Produce la Cotnari 5-9 t/ha, cu 200220 g/L must, la supramaturare ajungând până la 240-270 g/L (anii de excepție peste 300 g/L). Podgoria Alcool vol % Aciditate g/L ac. sulfuric Extract nereducător
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
conținutului scăzut în materii colorante conținute în pieliță chiar de la început vinul are o culoare roșu „spălăcit”. El se poate vinifica foarte bine în alb, ceea ce se face la fabricarea șampaniei. Prin învechire mai pierde din culoarea sa, devenind roșu ruginiu. Este un vin foarte fin cu buchet caracteristic foarte dezvoltat, mai cu seamă când vița este plantată pe terenuri calcaroase și bogate în fier. Cabernet Sauvignon - Franța - în prezent cel mai vândut vin roșu Din acest soi se obțin vinuri
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
1 Tămâioasă românească (unii o consideră similară cu Muscat Frontignan) (Busuioacă de Moldova) Soi pentru vinuri aromate. Struguri mijlocii, cilindro conici sau cilindrici, uneorii unii biaripați. Boabe mijlocii sferice verzi deschis la maturitate acoperite de ceară galbenă (pruină) și pete ruginii. Miez consistent aromat (muscat). Acumulează 200 -210 g/L - la supramaturare 250-270 g/L (aciditatea rămâne peste 4, 5 g/L ac. sulfuric); la Pietroasele Drăgășani și Cotnari acumulează până la 270-300 g/L. Se cultivă în Muntenia (Buzău, Vâlcea, Argeș
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Asia Mică sau Egipt, semnalat la 1200 în Franța) locul I ca suprafață, Epoca a III-a (15-31 august). Este un soi mixt (pentru masă și vin), cu struguri mijlocii (150 g), cilindro-conici. Boabele sferice, mijlocii, galben aurii cu nuanțe ruginii pe partea însorită. Pulpa suculentă, semicrocantă, cu gust specific, armonios, miez semi-zemos, boabe relativ mici (nu se exportă). Se cultivă în Moldova. Din grupa Chasselas mai fac parte Chasselas blanc, rose, musqué, persille, violet, rouge etc. Muscat de Hamburg (Anglia
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
fondul albastru scăpărau stelele, limpezi, verzui, galbene, albe, roz, și mai limpezi, și mai sclipitoare decît e cazul să spunem, chiar la Paris, despre pietrele prețioase: opale, smaralde, lapislazuli, rubine, safire. Marea cu orizontul ei intens, plaja vînătă și stins ruginie, mi s-a părut, cu tufe de arbuști pe duna înaltă de cinci metri, arbuști albastru de Prusia. Acum, că am văzut marea, aici, simt că e și mai important să rămîn în Sud și simt că trebuie să accentuez
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
pe retină a castelului bântuit, descoperit, într-o simultaneitate teatral-gotică, de narator și de lector: "Răspundea exact închipuirii: cu cele două rânduri de ferestre înguste și opace, cu turnurile laterale, cu ușile inexpugnabile de stejar ferecat în ținte, cu mușchiul ruginiu, crescut între blocurile de piatră". Aici urmează eroul să petreacă trei zile în cvasi-solitudine, studiind în liniște cărțile și manuscrisele (avocatul cel lipsit de umor nu-i poate ține de urât, fiindcă urgențe juridice îi solicită prezența la tribunal). Rămas
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]