961 matches
-
München, 2001. Apărut cu ocazia comemorării a 50 de ani de la deportarea În Bărăgan, volumul conține studii, mărturii, fotografii și o bibliografie privitoare la felul În care evenimentele din 1951-1956 au afectat situația șvabilor din Banat. Marineasa, Viorel, Vighi, Daniel, Rusalii ’51. Fragmente din deportarea În Bărăgan, Marineasa, Timișoara, 1994 (ediția a II-a: Marineasa, Timișoara, 2004). Conține documente, tabele statistice, fotografii, comentarii, fragmente din mărturii, literatură de tip oral, memorialistică legată de deportare, inclusiv pagini dintr-un jurnal ținut În
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
merit; minune; mireasmă; mirii; mîndră; mormîntare; mort; morți; mumă; muri; nașa; nașă; noi; nu; nună; oameni; oameni mulți; obiect; omagiu; ornament; Paște; păpădie; păr; pereche; petală; plăcere; podoabă; primăvară; prințesă; puritate; pururi; recunoștință; regină; regiune; religios; respect; responsabilitate; ritual; rudenie; Rusalii; salbă; salcie; sat cu oameni; scărpinare; scufiță; semeție; sînziana; special; spirite; sprijin; străluci; strună; succes; suflet; tineri; tîrziu; totdeauna; tradiție; unește; uniune; vecie; verighete; viață; pe viață; vitejie; ziuă (1); 761/219/59/160/0 curat: murdar (131); alb (61
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cu ață (strămătură) roșie, împreună cu o lumânare.389 În a doua zi de Duminica Mare, în Bucovina, întreaga comunitate, împreună cu preotul, merg la câmp ca să stropească holdele cu apă sfințită pentru a fi rod bogat în anul respectiv.390 De Rusalii, apa are puteri apotropaice și este utilizată în descântecele de iele: "...Voi, șoimanelor! / De-ți fi / Din miez de noapte, / De-ți fi / Din răsăritul zorilor, / De-ți fi / Din apus, / De-ți fi / Din răsărit, / De-ți fi / Din
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de Irodeasă (patroana călușerilor) și de vătafi, ridică bâtele cu capătul cel subțire în sus, le ciocnesc de trei ori, privind mai întâi spre apus, apoi spre răsărit.393 În Banat, de Rusitori sau Rusitoare, în a cincea zi după Rusalii, se realizează "slobozirea apelor"; o fată, din neamul celui răposat, cară apă pe la casele vecinilor, până când împlinește 80 de vase, fapt consemnat în diferite bocete: "Soare, Soare, mă rog ție, / Mei să-mi dai mărturie. C-am să-i slobod
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și împodobit cu steaguri și flori, simboliza un străvechi rit de fertilitate.449 În mentalitatea europeană, "pomul de mai" exprimă actul primordial al regenerării cosmice, reprezentarea vie a axei cosmice.450 O altă reprezentare a pomului vieții este teiul de Rusalii care împodobește porțile gospodăriilor de Duminica Mare. Acest tei se păstrează, ca și mâțâșorii de la Florii, și este bun de leac împotriva unor boli sau apără casa de grindină dacă se pune pe foc atunci când este zloată mare.451 Întemeierea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă și dansează, aduc rod holdelor și femeilor căsătorite, înmulțesc păsările și animalele, înmiresmează florile, tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor, apără holdele de grindină și vijelii. Sânzienele se deosebesc de Iele sau de Rusalii care sunt considerate malefice, dar pot deveni forțe distrugătoare dacă le este nesocotită ziua, aducând grindină și piatră sau boala numită "luatul din Drăgaică". Pentru alungarea duhurilor necurate, de Sânzâiene se aprind focuri și se merge cu făclia, înveșnicindu-se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Țese Iana, dichisește / Și de nuntă se gătește. / Țese / Iana, țese / In și cu mătase, / Lui Soare cămașă /Fir cu ibrișin, / Lui Soare zăbun..."195 Sărbătoarea Sânzienelor este o sărbătoare a maturității în care se tămăduiește timpul potrivnic, schilodit de Rusalii. De Sânziene, timpul se sacralizează, devenind propice culesului plantelor de leac, dar și deslușirii sorții, în cununa aruncată pe casă sau în cursul râului, simbolizând, astfel, consacrarea destinului, atât în spațiul uman, cât și în spațiul cosmic al aștrilor cerești
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
diferitele sale momente răsăritul și apusul soarelui, miezul zile și miezul nopții era considerat început de zi. Sărbătorile cu dată mobilă, specifice echinocțiului de primăvară, se desfășurau pe durata a 112 zile, între Moșii de Iarnă și Joia Nepomenită, după Rusalii. Sărbătorile marchează începuturi străvechi de an, în lunile de vară și de toamnă.221 Calendarul popular arhaic reprezintă o înșiruire de "timpuri bune" și "timpuri rele", marcate de sărbători. În calendarul popular, sfinții, care patronau anumite sărbători, au primit denumiri
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a deținuților era o adevărată ofensă adusă regimului ateu. Sfântul Sinod a instituit rugăciuni speciale pentru toți care au suferit în temnițele și lagărele comuniste. In cinstea lor biserica a hotărât o zi specială de rugăciune, a doua duminică după Rusalii. In antiteză, incultura supraveghetorilor, așa cum le-am văzut și eu din documentele dosarului tatălui meu, este sugestiv ilustrată de Iosif Schwartz. Intr-o perioadă de destindere, când au început să aducă niște cărți deținuților, evident cu caracter de îndoctrinare, un
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
cosmic; nu știm unde și cum este depășit pragul amintirii printr-o mișcare de translație către timpul acesta în care "Fecioara Gheorghița" se mușcă de coamă cu armăsarii, înjunghie și deșartă ulcioare cu sânge, se aruncă în fântână pentru ca la Rusalii fetele să-și facă pe dată ca până la toamnă să se mărite. Poetul descrie motivul "Caloianului" în versiunea mai modernă care implică un proces de laicizare a cântecului ritualic al ploii; apare dubletul feminin al mediatorului magic: Caloița; "Ion Caloian
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sărută banul ce-l dă la discos*, tot așa și lumina ce o aduce la sfînta biserică, crezînd că numai atunci este primită jertfa lui (adică a dat-o din toată inima). La cele trei sărbători mari, Crăciun, Paști și Rusalii, să te speli cu apă după bani și vei fi bănos. Copilul care se naște avînd pete pe ochi arată că mamă-sa, cînd îl purta în pîntece, s-a culcat într-un loc unde erau îngropați bani. Cînd vezi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
taie și să puie la cap carnea lui încă caldă - și-i trece durerea. Să nu zvîrli dalta din tindă în gura podului, că te apucă dureri în creștetul capului. Cînd te doare capul și te afumi cu pelin de la Rusalii [a cincizecea zi de la înviere], îți trece. Vineri dimineață, pînă în răsăritul de soare, dacă te vei spăla pe cap în vale, îți trec durerile de cap. Să nu bați cu papucul pe copii, că-i rău de durere de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cîrpă, apoi acea cîrpă se leagă de coarnele boilor care grăpează. Acea să mînță se păstrează, fiind bună de desfăcut de urît și junghi. De la Paști pînă la înălțarea Domnului nu se meliță cînepă, fiindcă ar fi păcat. Cîntec La Rusalii, cînd se sfințește apa, fetele beau apă sfințită din țingălăul* bisericii, ca să poată hori (cînta bine). Cîrcăiac Cînd te-o mușca cîrcăiacul* (patruzeci de-picioare), să te dea în scîrci* patruzeci de oameni, dacă vrei să nu mori. Cînd te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aramă. Flacăra nu e caldă, dar comoara „arde“ și pe ză padă. Pe cît de înaltă e flăcăra, pe atît de adîncă e comoara. (Gh.F.C.) La Homorod era o peșteră unde fusese îngropată o comoară păzită de o zînă. De Rusalii, poarta peșterii se deschidea pentru două ore. într-o zi au venit trei cavaleri cu saci și i-au cerut unui cioban să le țină caii. El a refuzat. Apoi i a văzut plecînd cu sacii plini de aur. (Gh.F.C.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ce calcă pe acel loc i se moaie un picior ori o mînă. Săptămîna după Dumineca Mare nu se lucrează, spre a fi scutiți de dînsele. Mai ales se feresc oamenii de lucru luni după-amiază în ziua a opta după Rusalii, căci atunci ielele (frumușelele) ar strica pe om. Cine a văzut ielele făcînd hore noaptea prin poieni și cîntînd, dacă o va spune, amuțește. Dacă te strigă cineva noaptea să ieși afară, să nu ieși, că te pocesc ielele. Ielele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
șoimane, șoimărițe, dînsele sau ale sfinte. Sînt trei sau nouă: dansează și cîntă pe arie, îmbrăcate în alb. Se scaldă în izvoare și bîntuie prin pă duri. Ciobanii se drăgostesc cu ele, dar dacă le mînie îi pocesc. (Gh.F.C.) De rusalii sau de iele te aperi cu usturoi și pelin. (Gh.F.C.) Inel E bine să ții inel, în dește, că, cînd blăstămi, se lipește de el. Dacă pierde unul din însurăței inelul de cununie sau dacă se frînge el, apoi se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nasc din pricină că copiii pun mîna, cînd se joacă cu găinile, pe la dos. Femeile, cînd caută găinile de ouă, se umplu pe mînă și apoi pun mîna pe copii. Ele se tămă duiesc cu oblojele* de culcuș de vacă. Pelin înspre Rusalii, sara, trebuie să pui pelin sub cap; altfel rusa liile descopăr casa și te iau. în ziua de Rusalii se pune pelin verde prin casă, ca să piară purecii. în ziua de Rusalii se pune la brîu pelin și-l poartă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
umplu pe mînă și apoi pun mîna pe copii. Ele se tămă duiesc cu oblojele* de culcuș de vacă. Pelin înspre Rusalii, sara, trebuie să pui pelin sub cap; altfel rusa liile descopăr casa și te iau. în ziua de Rusalii se pune pelin verde prin casă, ca să piară purecii. în ziua de Rusalii se pune la brîu pelin și-l poartă toată ziua, iar noaptea se pune la cap și n așternut. în ziua de Rusalii se pune pelin la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu oblojele* de culcuș de vacă. Pelin înspre Rusalii, sara, trebuie să pui pelin sub cap; altfel rusa liile descopăr casa și te iau. în ziua de Rusalii se pune pelin verde prin casă, ca să piară purecii. în ziua de Rusalii se pune la brîu pelin și-l poartă toată ziua, iar noaptea se pune la cap și n așternut. în ziua de Rusalii se pune pelin la brîu, ca să nu-i ia din căluș [să nu aibă amețeli]. Pelinul strîns
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iau. în ziua de Rusalii se pune pelin verde prin casă, ca să piară purecii. în ziua de Rusalii se pune la brîu pelin și-l poartă toată ziua, iar noaptea se pune la cap și n așternut. în ziua de Rusalii se pune pelin la brîu, ca să nu-i ia din căluș [să nu aibă amețeli]. Pelinul strîns din ziua de Rusalii e bun de afumat pe cel apucat de „cel rău“ sau „ducă-se pe pustiu“. în ziua de Mărina
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
brîu pelin și-l poartă toată ziua, iar noaptea se pune la cap și n așternut. în ziua de Rusalii se pune pelin la brîu, ca să nu-i ia din căluș [să nu aibă amețeli]. Pelinul strîns din ziua de Rusalii e bun de afumat pe cel apucat de „cel rău“ sau „ducă-se pe pustiu“. în ziua de Mărina se culege pelin, din el se face apă de pelin, care este bună pentru subțierea obrazului. Pune pelin sub perna bolnavului
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu e bine să se ia, căci mor de „rudă rea“*. Dacă rudele se iau în căsătorie, atunci nu le merge bine, nu se alege nici praful de ei. Rug Să nu pui rug* pe foc, căci coace ugerul vacilor. Rusalii în ziua de Rusalii nu se lucrează absolut nimica; altfel te iau rusaliile. Dacă nu pui usturoi și pelin la Rusalii, te ia din rusalii. în ziua de Rusalii se pune pelin la ușă, la icoane, la fereastră și în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se ia, căci mor de „rudă rea“*. Dacă rudele se iau în căsătorie, atunci nu le merge bine, nu se alege nici praful de ei. Rug Să nu pui rug* pe foc, căci coace ugerul vacilor. Rusalii în ziua de Rusalii nu se lucrează absolut nimica; altfel te iau rusaliile. Dacă nu pui usturoi și pelin la Rusalii, te ia din rusalii. în ziua de Rusalii se pune pelin la ușă, la icoane, la fereastră și în toate părțile, ca să fie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bine, nu se alege nici praful de ei. Rug Să nu pui rug* pe foc, căci coace ugerul vacilor. Rusalii în ziua de Rusalii nu se lucrează absolut nimica; altfel te iau rusaliile. Dacă nu pui usturoi și pelin la Rusalii, te ia din rusalii. în ziua de Rusalii se pune pelin la ușă, la icoane, la fereastră și în toate părțile, ca să fie cei din casă păziți de rusalii. Sara, înspre Rusalii, nu se lasă nici un lucru din casă afară
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nici praful de ei. Rug Să nu pui rug* pe foc, căci coace ugerul vacilor. Rusalii în ziua de Rusalii nu se lucrează absolut nimica; altfel te iau rusaliile. Dacă nu pui usturoi și pelin la Rusalii, te ia din rusalii. în ziua de Rusalii se pune pelin la ușă, la icoane, la fereastră și în toate părțile, ca să fie cei din casă păziți de rusalii. Sara, înspre Rusalii, nu se lasă nici un lucru din casă afară, că pe urmă îl
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]