KorAP: Find »[drukola/base=sânt & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...25 26 27 ...158 >

3,950 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917

și a țării noastre. Dar asupra tuturor acestora vom reveni. [8 iunie 1879] ["ROȘII, ÎNCEPÎND DE LA ORATORII LOR... "] Roșii, începînd de la oratorii lor din Senat și de la ministrul Învățăturelor Publice și sfârșind cu redactorii "Romînului" și ai foii bărbierilor franțuji, sânt atât de neștiutori de carte încît adeseori dau ocazia la cel mai mare haz oricărui om cu oarecare cultură temeinică. D. General Manu de ex. a întrebuințat în ședința de joi a Senatului față cu guvernul actual epitetul de cinic

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
om cinstit poate fi cinic. Dar când întrunește cineva o exemplară tărie de caracter și de convingeri, un talent oratoric (de klown) și curăție de moravuri, atunci amândouă cuvintele, deși nu s-apropie în sens lexical unul de altul, totuși sânt strâns unite în unul și același nobil piept. În orice caz, față cu d. Grădișteanu nu se va întrebuința numai epitetul "cinic". * Interesante din orice punct de vedere au fost dezbaterile Senatului asupra răspunsului la mesajul tronului în zilele de

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
care a dat naștere. Cestiunea e destul de spinoasă ca să n-avem nevoie a ne irita unii pe alții, precum s-au întîmplat aceasta prin manifestul electoral al partidului național-liberal, care aruncă acuzări de trădare asupra conservatorilor. Între subsemnătorii acelui manifest sânt 10 - 12 străini, încetățeniți de ieri-alaltăieri. Numai astfel se poate esplica provenirea în manifest a unor asemenea nedemne acuzări la a-dresa celor mai vechi familii din România. în același manifest se vorbește și de Basarabia. În loc ca partidul guvernamental

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
însă din puterile europene ar fi plecată de a sacrifica un singur soldat pentru evrei'? Desigur că nici una. Prin urmare cu toată unitatea formală de vederi în Congres, în sine vorbind lucrul nu este atât de limpede, nici puterile nu sânt atât de unite în această cestiune așa-zisă umanitară. Noi mergem mai departe și susținem că evreii nici nu sânt cauza măcar a introducerii art. 44. Ei sânt o unealtă în Tratatul de pace al cărei mănunchi nu știm cine

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
în sine vorbind lucrul nu este atât de limpede, nici puterile nu sânt atât de unite în această cestiune așa-zisă umanitară. Noi mergem mai departe și susținem că evreii nici nu sânt cauza măcar a introducerii art. 44. Ei sânt o unealtă în Tratatul de pace al cărei mănunchi nu știm cine voiește să-l ție în mână; ei sânt un pretext de amestec, creat în favoarea nu știm cui. Mai mult încă: rolurile în Congres erau împărțite de mai nainte

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
zisă umanitară. Noi mergem mai departe și susținem că evreii nici nu sânt cauza măcar a introducerii art. 44. Ei sânt o unealtă în Tratatul de pace al cărei mănunchi nu știm cine voiește să-l ție în mână; ei sânt un pretext de amestec, creat în favoarea nu știm cui. Mai mult încă: rolurile în Congres erau împărțite de mai nainte, ca și cele ale actorilor, și ministrul de esterne al Franței a primit, ca toți ceilalți, să învețe pe de

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
EminescuOpX 280} de a veni cu o propunere, ceva mai mult, a declarat ca, în cestiunea evreilor el nu are absolut nici o părere, n-a prejudecat nimic, n-a legat întru nimic țara la vreo soluție oarecare, și că Adunările sânt libere a dezlega cestiunea cum vor crede mai bine. Înainte de deschiderea Camerelor și până la dezbaterea asupra răspunsului la mesaj întrebarea era aceasta: guvernul luat-a vreun angajament față cu Europa sau cu Alianța izraelită în privința art. 7? Nu se găsea

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
Răspunsul este numai unul: angajamentul s-a luat față cu acea putere internațională care a făcut să se înscrie în Tratat pe socoteala noastră art. 44, față cu Alianța izraelită. Lucrul e lămurit, așa de lămurit încît foarte puțini mai sânt aceia, atât în sânul națiunii, cât și în Camere, care să nu fie pe deplin convinși de aceasta. Din norocire pentru țară e speranță că angajamentul luat de guvern pentru împămîntenirea unei mase de evrei împărțită pe categorii nu se

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
cauza și am rămâne tot în cazul fabulei despre lup și miel, adică tot noi la vale și tot noi am turbura apa. Pretexte se vor găsi așadar pentru a acoperi o cauză nedreaptă, căci pretextele bune pentru cauze rele sânt foarte ieftene în lumea aceasta. Întorcîndu-ne la vorba noastră, spusă în mai multe rânduri, repetăm: Daca pericol există, el există abstracție făcând de cestiunea evreilor". Iar daca el nu există și daca cele șapte puteri mari și voința de fier

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
ba poate c-a început a recâștiga chiar vechea și admirabila lui calitate {EminescuOpX 283} de a judeca toate lucrurile cu sânge rece și de a nu da nimic pe vorbe goale. Dovezi istorice pentru acest bun-simț, într-adevăr superior, sânt multe: evlavios fără a fi bigot, poporul românesc, cel mai numeros în Orientul Europei, nu a produs un singur sfânt din mijlocul lui; și drept, fără finețe juristice, el s-a judecat fără cod civil și penal 500 de ani

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
lucrul acesta, e curios de a vedea graba cu care cele două puteri vecine numesc miniștri-reședinți în țara noastră, fără să aștept să vază dacă noi esecutăm Tratatul din Berlin sau nu; și cum puterile mai îndepărtate, care și ele sânt scutul nostru și poate apărătorii mai firești ai noștri, Italia, Franța, Englitera, Germania, după cum am aflat, refuză de a ne recunoaște independința până ce nu vom esecuta în întregul său tratatul. Apoi, dacă până ce nu vom esecuta în totul tratatul, acele

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
noi sîntem devotații ei. Și noi ne rugăm pentru binele ei, precum contribuim și noi la toate sarcinele deopotrivă cu toți. Ea este singura noastră Patrie, toate interesele și simțimintele noastre sânt legate cu și pentru ea, în solu1 ei sânt depuse osemintele părinților noștri. România, nobilă pentru toți și întru toate, nu poate fi decât nobilă și pentru noi. Ea nu poate îngădui ca libertatea și egalitatea să nu fie egal împărțite. Libertatea implică echitate și dreptate pentru toți. Fiți

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
evreu ca om de onoare și de conștiință, deși nu ca cetățean al statului? {EminescuOpX 286} Despre o prea mare durere sufletească, despre înjosire și amărâre nu poate fi dar vorba. Fiți drepți și cunoasteți-vă. Cei mai mulți din coreligionarii voștri - escepțiunile sânt atât de neînsemnate încît mai nu numără - aproape totalitatea voastră nu vorbește românește în familie; mulți, foarte mulți nici nu cunosc limba românească. Oare o condiție pentru a fi fiu al României și o dovadă de iubire de patrie nu

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
sîntem - izraeliții o știu bine - inamicii cauzei izraelite, dar amici încît să renegăm sângele nostru și să periclităm interesele poporului, care de sute de ani au apărat și ținut aceste țări, așa amici nu sîntem. Noi credem că interesele reciproce sânt armonizabile, dar pentru aceasta se cere bunăvoință și abnegație reciprocă. [29 iunie 1879] ["DACA MAIORITATEA.. "] Daca maioritatea, aproape unanimitatea nației, după chiar mărturisirea "Romînului'', e în contra soluțiunii cestiunii izraelite patronate de guvern, daca cestiunea e incontestabil cea mai însemnată care

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
în momentul în care a rostit acele cuvinte, atunci în zadar am repeta că lumină s-a făcut, căci n-ar mai fi în stare s-o vază. Din capul locului am arătat că nu drepturile politice de acordat evreilor sânt periculoase, ci acel unic drept civil pe care nu-l aveau, acela de a cumpăra proprietăți rurale; am arătat apoi cum acordarea acestui drept în Galiția a avut de rezultat reducerea populației autohtone la rolul de iloți ai evreilor; am

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
de oameni lipit, prin tradiții, moravuri și limbă, de un petec de pământ, pe care, cu titluri netăgăduite, îl putem numi țara noastră. Între noi prin urmare si un soi de oameni împrăștiați pe toată fața pământului, a căror patrie sânt târgurile unde dobânda e mai mare, unde specula fără frâu găsește mai puține stavile, unde cuvântul omenie are mai puțin înțeles; între noi și o rasă cosmopolită, care la Viena e vieneză, la Paris pariziană, la Veneția venețiană și pretutindeni

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
corul de insulte al gazetelor evreiești. Afară de insolența lor caracteristică, în toate tiradele ce ni le consacră acele foi, în toate - subliniem cuvântul - un lucru este foarte bătător la ochi, și adică: pe când țara legală și, personal, reprezentanții ei independenți sânt insultați, pe când dezbaterea și hotărârea comisiunii Camerii române sânt numite cel puțin "o nouă impertinență orientală", guvernul, partizanii săi și îndeosebi persoana d-lui Brătianu sânt nu numai cruțați, dar chiar ridicați până la cea mai înaltă slavă. Din parte-i

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
pe care nu l-a putut avea nici în alegerile trecute {EminescuOpX 291} cu toată ingerența și cu toată tactica de amăgire și de false promisiuni pe cari le-a întrebuințat față cu corpul electoral. Astăzi știe țara lămurit cari sânt tendințele acestui guvern în cestiunea izraelită, așa că un nou apel la țară însemnează acuma o cădere hotărâtă și zdrobitoare a acestui guvern. Toate silințele, toate stăruințele, toate amenințările ce guvernul le-a făcut în Cameră pentru a o aduce să

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
esclusivism al rasei evreiești ca atare, abstracție făcând de la ritul ei religios, care a fost întotdeuna pe deplin liber în țară la noi, caracteristica lipsă de interes a evreilor pentru tot ce constituie viața noastră națională, sentimentul lor propriu că sânt o rasă străină, numirile desprețuitoare pe cari în limbagiul lor vulgar le dau creștinilor în genere, românilor în particular, toate acestea și multe altele încă i-au făcut să rămâie un popor aparte, fără nici un fel de aplecare d-a

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
musulmani, precum și gumii (soldații triburilor arabe ) nu puteau primi ideea de-a trage focuri în contra coreligionarilor lor arabi văzând evrei în rândurile noastre. Astfel, pentru cuvinte cari le sânt proprii lor sau cari ating raporturile lor cu alte rase, evreii sânt incapabili de serviciul militar. {EminescuOpX 293} Prezența lor ca jurați în tribunale este asemenea imposibilă; căci afară de aceea cu cel mai mare număr al lor nici înțelege, nici vorbește franțuzește decât într-un mod foarte imperfect, mai cată a se

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
puindu-i pe izraeliți deasupra ei. A li se atribui acestor din urmă dreptul de a fi jurați e și prematur și periculos, și a fost cel puțin una din cauzele insurecțiunii. Din punctul de vedere al alegerilor inconveniențele nu sânt mai mici; ele purced din cauze analoage celora pe cari le-am arătat mai sus. Nu ne putem aștepta de la izraeliți ca să dea voturi dictate, fie de considerațiuni politice, fie prin apreciarea intereselor municipale văzute din punctul de vedere al

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
la demnitatea de cetățeni franceji. Această inegalitate nu e tolerabilă; ea trebuie să dispară prin retragerea drepturilor politice, neînțelepțește acordate. Trebuie oare mănținută, din contra, dispoziția decretului de la 24 octomvrie, în virtutea căreia statul real și statul personal al izraeliților indigeni sânt regulate. după legea franceză? Noi credem că decretul delegațiunii din Tours trebuie abrogat în întregimea lui. Statul civil al izraeliților decurge din același izvor ca și statul lor religios și li se impune lor cu o autoritate aproape egală. Urmează

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
a dori naturalizarea, care trebuie a li se prezenta ca o favoare individuală. Nu trebuie să uităm că în Algeria această favoare e încă mai lesne de obținut decât în Franța; nu se cere admiterea la domiciliu, taxele de înregistrare sânt reduse la 1 franc și oricine a rezidat 3 ani în colonie e în drept de-a obține, fără dificultăți și cheltuieli, naturalizați unea, cu singura condiție de a-și justifica moralitatea. Aplicarea continuă și rațională a acestei legislațiuni liberale

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
un adevărat început în cestiunea egalității civile a evreilor. Ziarul vienez, care din când în când își primește inspirațiunile de la ministerul de esterne al monarhiei, e așadar bine informat, un semn că și cercurile guvernamentale cu cari stă în legătură sânt bine informate. Fără a ne preocupa așadar de soluțiunea pe care ziarul citat o patronează, avem cuvânt de a ne părea bine că în sfârșit cestiunea se mută de pe terenul nediscutabil și șarlatanesc al teoriilor umanitare pe acel discutabil al

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
opinie atribuită d-lui Teriachiu e adevărată. Moldova are sute de mii de evrei, Țara Românească numai zeci de mii; în Moldova nu e oraș în care evreii să nu formeze majoritatea sau cel puțin jumătatea populației, în Țara Românească sânt orașe, ba județe întregi în care nu sânt decât 2-3 familii evreiești; în Moldova nu e sat în care să nu fie cel puțin una, dar în genere mai multe familii evreiești, în Tara Românească sânt mii de sate în

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]