4,350 matches
-
trebui să consiste în a cântări bine șansele respective pe cari le prezintă cele două părți între cari e vorba de-a alege. Independența Principatelor de cari vorbim n-ar putea fi garantată decât prin neutralitatea lor; ele singure nu sânt în stare a-și apăra această neutralitate, iar Europa, precum vedem, nu e-n poziția de-a le-o garanta. Am ruga pe cititori să nu se prea mire că punem alături știrile din Ungaria cu articolul dezghețat al ziarului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
EminescuOpXI 404} ["ADEVĂRUL DOARE... Adevărul doare. Lecția cartagineză pe care ne-am permis a o da onorabililor adversari de la "Presa" i-a făcut să-și piardă mințile și să vorbească în bobote. Patru coloane și jumătate de injurii în contra ardelenilor sânt răspunsul la adresa falsă ce se dă la observațiile noastre. Eroarea cu Carthago a fost un lapsus calami, adică l-a luat pe autorul Scrisorilor condeiul pe dinainte. Autorul Scrisorilor din "Presa" știa foarte bine, precum ne declară, că atunci trebuia
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a scris aceste vorbe este a unui avocat care a trecut rigurosum la Blaj! Dacă sânt unii înfumurați cari cred că știu multă carte apoi sânt negreșit drăguții noștri "intelighenți de peste Carpați"; daca se află în lume avocați fără cauze sânt "de bună seamă" cei mai mulți dintre dânșii veniți în mijlocul nostru. Acești oameni au părăsit Transilvania în mîinele ungurilor, au dezertat postul de onoare unde trebuiau să, lupte pentru conservarea și dezvoltarea naționalităței române, pentru ca să vie la noi, unde au fost primiți
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
frate cu noi? Și pe când această plebe se-nmulțește pe zi ce merge, neamul nobil și drept care cutremura odinioară pământul la un semn al lui Mircea Basarab sărăcește, scade și moare. Dar oare pasajele de mai sus din "Presa" nu sânt o dovadă mai mult de această stare de lucruri? Vin sute de mii de evrei în țară și-i vom găsi pe membrii Centrului pledând pentru a li se acorda drepturi, ba ne prindem că patrioții de soiul acesta n-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și al cării fundator a fost Auguste Comte, îndeamnă spiritul omenesc la resignare. Această filozofie conchide astfel că toate speculațiunile teologice și metafizice întemeiîndu-se pe un oarecare răspuns dat întrebărilor de mai sus ce nu poate fi pozitiv și controlabil sânt niște rătăciri de înlăturat ce trebuie neapărat să conducă la eroare. Cu îndemnul la resignare însă spiritul omenesc nu se mulțumește. El întreabă din nou: dar de ce eroare și iar eroare? Ce a împins omenirea să-și construiască sisteme și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sau alta atomistică. Este dar o dezvoltare nu perpetuă probabil, dar ale cărei limite sânt vaste și necunoscute. Nimic nu ne autorizează a crede că procesul de dezvoltare al sistemei planetare, al stadiului nostru chimic organic, al speței umane îndeosebi, sânt la culmea evoluțiunii respective. Nimic nu ne autorizează a crede aceasta; dar aceea ce ne autorizează a crede contrariul, a crede într-o continuare a dezvoltării, în mergerea mai departe pe calea perfectibilității este acel sentiment de radicală nemulțumire, de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cursul d-sale despre Logică și aplicările ei, în care materie va intra în prelegerea viitoare. [ 16 noiembrie 1880] ["MESAJELE DE DESCHIDERE... Mesajele de deschidere în țări monarhice se disting prin o binefăcătoare scurtime și cu drept cuvânt. Asemenea acte sânt prin natura lor cam formale, și literatura mesajelor e desigur cea mai puțin interesantă dintre toate. Dacă e vorba ca o scriere să fie neinteresantă, să pară a spune ceva și să nu spună nimic e încai un semn de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și solidă a monetei noastre naționale, pe când puterea, solidaritatea și frumusețea lemnului care suportă acest capăt reprezintă puterea și armonia instituțiilor noastre. Cette canne est le plus beau jour de ma vie! Se va zice poate că asemenea pasaje nu sânt în broșura noastră de deschidere numită eufemistic mesaj? Dar cum să nu fie când vestitul d. Giani își are părțile sale de stil în această operă? Putem constata cu mândrie că un însemnat număr de magistrați este gata, să alimenteze
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și bine scrisă asupra economiei politice. Ca economist, Strat, în fața unui nou recensimînt și voind a spori în adevăr dările, netăgăduind-o aceasta, ca actualii patrioți, scrie în 1876 prefecților o circulară în care le zice următoarele: Evaluațiile actuale fonciare sânt cu totul minime față cu veniturile ce realizează proprietarii cu prețurile ce primesc de la arendași și chiriași după contracte lucrătoare, după cum avem exemplu arendarea moșiilor și ecaretelor statului cari, cu ocazia ultimelor licitații, au sporit în multe localități aproape cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
guvernului numai până la limita de la care ar putea intra în alt colegiu electoral, iară pe patrioți sau îi sporește tocmai pe tocmai, ca ei să devie alegători în colegii superioare, sau îi lasă cum sânt sau în fine, unde nu sânt alegători roșii în colegiul I, îi sporește cu duiumul, știind că de unde nu-i nici împăratul n-are de unde lua. Dările corespunzătoare cu colegiile ce le uzurpează asemenea patrioți le vor plăti nefericitele comune rurale, solidar responsabile pentru încasare. Daca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o plătească. Sufere vro comparație măsura generală a lui Strat cu latitudinea pe care d. Brătianu a lăsat-o tagmei patrioților întru așezarea economicoasă a dărilor? Una e o măsură generală, onestă, mărturisită; cealaltă e o măsură piezișă, de care sânt esceptați pe tăcute patrioții și atinși numai proprietarii neplăcuți guvernului. Punând această măsură francă a lui Strat față cu critica ce-am făcut-o noi panglicăriei bizantine a circularelor actualului ministru de finanțe, "Romînul" crede a ne fi dovedit că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și nu merită însemnătate nici un om cumsecade în timpul domniei roșilor. Din actul de acuzație asupra patrioților republicani din Ploiești, pe care l-am publicat în numărul nostru de ieri, aflăm că, la interogatoriu, o mulțime dintre ei au declarat că sânt fără profesie. Un om fără profesie e un vagabond. Între aceștia însă cată să numărăm și pe cei cu profesiile uzurpate, pretinse sau frauduloase. Un om care, având patru clase primare și un curs de violoncel, ar exercita profesia de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
-n jos a tuturor noțiunilor unui lexicon, această ironizare sistematică a toată concepția omenească prin realitatea partidului roșu prezinta desigur multă materie de persiflaj atât "Stelei Romîniei" cât și oricărui om cu bun simț, chiar roșu de-ar fi fost. Sânt o sumă de roșii cari râd din toată inima de propriul lor partid și cari, de nevoie și pentru interese, fac o mutră serioasă când marele pontifice aruncă-n lume frazele sale apocaliptice. Care a fost însă mirarea noastră când
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
discreditul filozofiei aproape general; acest rezultat ne explică oarecum lipsa de propășire ce se constată în istoria acestei științe. El se datorește ușurinței cu care multe capete nechemate s-au crezut și se cred cu atât mai savante cu cât sânt mai obscure. Cu cât ele s-au cufundat în forme încurcate și în formule și fraze învățate pe de rost, cu atât s-au pretins mai filozofi și în fond cu atât mai mult le-a scăpat obiectul științei, obiect
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
grai păstra știința și tradiția, viul grai era agentul de comunicare al ideii. Astfel se înțelege cât de înaltă importanță avea pe atunci arta vorbirii, așa numita retorică. Retorica era, este, arta de a convinge auditoriul. Dar pentru a convinge sânt multe mijloace, unele pericoloase pentru adevăr. Sânt două feluri de mijloace în genere, mijloacele emoționale și cele raționale. Știința nu are a face cu cele dîntîi. Două elemente are cuvântarea omenească, cel estetic, în a cărui sferă intră căldura și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
era agentul de comunicare al ideii. Astfel se înțelege cât de înaltă importanță avea pe atunci arta vorbirii, așa numita retorică. Retorica era, este, arta de a convinge auditoriul. Dar pentru a convinge sânt multe mijloace, unele pericoloase pentru adevăr. Sânt două feluri de mijloace în genere, mijloacele emoționale și cele raționale. Știința nu are a face cu cele dîntîi. Două elemente are cuvântarea omenească, cel estetic, în a cărui sferă intră căldura și emoția, partea sentimentală a oratorului, și cel
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ceea ce a gândit auditorul, încît acesta să o primească neapărat dacă nu voiește a se pune în contrazicere cu tot șirul ideilor sale proprii, anterioare, adică cu el însuși. Astfel orice operație a gândirii, chiar proprie, se stabilește prin argumentare. Sânt două feluri de adevăruri, cele intuitive sau concrete, adică acele ce se impun prin directă percepere, prin sensuri, prin conștiința actuală și cari sânt mai presus de nevoia oricărei demonstrări abstracte, și adevărurile argumentate sau abstracte, în privința cărora întru cât
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
anterioare, adică cu el însuși. Astfel orice operație a gândirii, chiar proprie, se stabilește prin argumentare. Sânt două feluri de adevăruri, cele intuitive sau concrete, adică acele ce se impun prin directă percepere, prin sensuri, prin conștiința actuală și cari sânt mai presus de nevoia oricărei demonstrări abstracte, și adevărurile argumentate sau abstracte, în privința cărora întru cât ies din sfera actualității palpabile întru atât se poate ivi controversa. Chipul firesc și neapărat al înlănțuirii argumentelor, acesta e obiectul logicii. Cu privire la ceea ce
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
împăcați, toți adică afară de "reacțiune" și d. Tache Giani, căruia va trebui să i se dea garanții față cu dispozițiile primejdioase ce le manifestă în privință-i colegul d-sale de la Culte. Până atunci iată documentul: (N. B. Cuvintele însemnate cu * sânt subliniate chiar în textul original. Celelalte subliniate ne-am permis să le subliniem noi, rezervîndu-ne a reveni. - Nota red. ) București, 13 nov. 1880 Iubite Panu, Moderații (reprezentați aici prin Mîrzescu și Sculi) vor să dreagă prostia ce au făcut. De
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
este ca să nu se îngroașe rândurile opozițiunii tocmai acum când ea se agită și se organizează. Trebuie mai cu seamă să ne strângem rândurile până vom vedea cum se desinează lucrurile în Camere și în țară. De aceea, fiindcă moderații sânt dispuși să se modereze, voi să nu fiți provocatori în jurnal. Să urmați în jurnal linia mare de conduită pe care am designat-o împreună: să spuneți că, conform angajamentelor luate, conform bunei-credințe, loialității, dorinței sincere de a consolida partidul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
regularea cestiunilor de comunicație cât și asupra fazelor prin care a trecut cestiunea Dunării. D-sa a expus modul cum, în contra prescrierilor art. 55 din Tractatul de la Berlin, s-au ivit propunerea de-a se înființa o Comisie Mixtă cari sânt consecințele rele ce ar decurge pentru România și celelalte state țărmurene din, admiterea anteproiectului austriac, prin ce anteproiectul e prejudițiabil suveranității țărilor dunărene și cum în fine, prin art. 2, 3 și 124 din anteproiect, Austria și-asigură preponderența ba
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vorbea despre momentul trecerii organului liberal-moderat în opoziție, moment semnalat telegraficește d-lui ministru Conta de către acei rămași credincioși Exc[elenței] sale. Avem azi la îndemînă șirurile prin cari "Steaua Romîniei" și-a făcut intrarea în rândurile opoziției și cari sânt destul de interesante. Din ele se poate înțelege mai clar pentru ce stilul d-lui Conta în privința protestanților din grup este așa de acru. Iată ce zicea organul liberal-moderat din Iași: Ar zice cineva că singura preocupare a guvernanților noștri nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
crezute? Credem că despre d. Candiano îndeosebi d-sa însuși e în orice caz un martor ce se poate invoca. Într-adevăr în ședința Camerei de la 27 ianuarie 1869 d. Candiano rostește următoarele cuvinte: veritatea o spun chiar acelor cari sânt mari, chiar d-lui Dimitrie Ghica, care mai alaltăieri, cu jumătate voce, când mă suiam la această tribună, se adresa la unul din colegii săi și zicea: "Poftim, s-a suit și ăsta să lumineze țara! De unde-a mai ieșit
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
noastră, de sângele nostru în fine. Niciodată niște vagabonzi mercenari nu vor comanda pe români... Toți (junii ofițeri) sânt plini de onoare și zel, și, oricât de proști li s-ar părea oamenilor cu capetele de urs de la nordul Germaniei, sânt între acești juni mulți cari la timp vor putea proba unor semeni venetici cine sânt cei proști. La 1869 cabinetul Dimitrie Ghica-Cogălniceanu îl reprimește pe generalul Macedonski în activitate, numindu-l șef al diviziei I. Atunci d. Candiano se ridică
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Toți (junii ofițeri) sânt plini de onoare și zel, și, oricât de proști li s-ar părea oamenilor cu capetele de urs de la nordul Germaniei, sânt între acești juni mulți cari la timp vor putea proba unor semeni venetici cine sânt cei proști. La 1869 cabinetul Dimitrie Ghica-Cogălniceanu îl reprimește pe generalul Macedonski în activitate, numindu-l șef al diviziei I. Atunci d. Candiano se ridică în Adunare si, întemeiîndu-se pe scrisoarea publicată de cetățeanul simplu demisionat, protestă contra reprimirii în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]