998 matches
-
pentru unul, București, 1982; Clopote sub apă, București, 1984; Povestea unui debut, București, 1986; Moștenirea, București, 1987; Munții nu cad, București, 1989. Repere bibliografice: Șerban Foarță, „Între două trenuri”, O, 1965, 26; Ion Caraion, „Între două trenuri”, GL, 1965, 32; Sânziana Pop, „Puștoaica”, LCF , 1967, 3; Laurențiu Ulici, „Adam evadează”, CNT, 1968, 1; Magdalena Popescu, „Aventurile unui timid”, RL, 1969, 8; Remus Luca, „Aventurile unui timid”, VR, 1969, 3; Dana Dumitriu, „Enigma”, RL, 1970, 23; Caraion, Duelul, 213-215; Virgil Nistor, „Noaptea
OMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288534_a_289863]
-
Ungaretti, D’Annunzio, Federico García Lorca, René Char, D. H. Lawrence, E. E. Cummings, Roger McGough, Brian Pattern, din lirica africană, franceză, americană, sovietică, greacă, arabă, costaricană, cubaneză ș.a. sunt făcute de Liviu Antonesei, Constantin Pavel, Monica Gafița, Dan Chelaru, Sânziana Sterghiu, Mihai Leoveanu, Iulia Doroftei, Eugen Munteanu, Cătălin Partenie, Marcel Vârlan, Eugenia Ionescu, Mihaela Suciu, Luca Pițu, Ion Chiriac, Natalia Cantemir, Miron Blaga, Daniel Lascu, Gheorghe Lateș, Gh. Simon, Andreas Rados, Leonida Maniu, Nicolae Georgescu, Aurica Brădescu. Importanța publicației rezidă
OPINIA STUDENŢEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288546_a_289875]
-
1992; Ia-ți boarfele și mișcă! Interviu realizat de Mariana Marin, București, 1991; ed. (Les Années volées. Dans le goulag roumain à 16 ans), Paris, 1991; Le Pourvoyeur, Compiègne, 2000. Repere bibliografice: Gabriel Dimisianu, „Calul de duminică”, GL, 1968, 14; Sânziana Pop, „Calul de duminică”, LCF, 1968, 17; Magda Ursache, „Țestoasa portocalie”, CRC, 1969, 28; Mircea Iorgulescu, „Numele cu care strigi”, RL, 1970, 48; Dana Dumitriu, „Pietre la țărm”, RL, 1973, 13; Mona Nicolau, „Pietre la țărm”, ST, 1973, 6; Nicolae
ORLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288589_a_289918]
-
termenul „cuc”, de pildă, vorbindu-se nu numai despre prezența acestei păsări a primăverii în lirica și în credințele dacoromâne, ci și în producțiile populare finlandeze, franceze, italiene, spaniole, trimiterile mergând adânc în istorie, până la Pliniu. La fel la termenul „Sânziene”, unde se fac analogii cu sărbătorile romane Lupercalia, Stultorum Festa și Fornacalia și cu obiceiuri similare la francezi și italieni. P. a contribuit și la cunoașterea unor autori aromâni prin edițiile pe care le-a alcătuit din scrierile lui Nuși
PAPAHAGI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
Arghezi, Octavian Goga, Camil Baltazar, Gellu Naum, Dimitrie Stelaru, Geo Dumitrescu, Ion Gheorghe, Ana Blandiana ș.a. Lista prozatorilor cuprinde atât pe Ion Vinea, Eusebiu Camilar, Nicolae Jianu și Henriette Yvonne Stahl, cât și pe Geo Bogza, Pop Simion, Fănuș Neagu, Sânziana Pop ș.a. În opțiunile lui predomină secolul al XX-lea, dar K. face și unele incursiuni în trecutul mai îndepărtat (Dimitrie Cantemir, Alecu Russo). Tradiția literară l-a atras de altfel nu doar accidental: a colaborat, cu fragmente din Pseudo-cynegetikos
KITTNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287718_a_289047]
-
reviste de cultură din Suedia. A publicat literatură pentru copii: Bobinocarii (1969), Catargul cu două corăbii (1969), „însemnări de scriitor” (memorialistică, ficțiune, reportaj) în 12 revelații (1974), reluate în 33 de revelații (1998), un volum de reportaje, în colaborare cu Sânziana Pop, Viața cere viață (1974) ș.a.. La Stockholm publică în suedeză volume de versuri, romane, culegeri de nuvele și jurnale, majoritatea traduse după 1990 în limba română. Este corespondent al „României literare” în Suedia. A tradus din suedeză în română
MELINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288085_a_289414]
-
Bobinocarii, București, 1969; Catargul cu două corăbii, București, 1969; Boala de origine divină, București, 1970; Suprabobinocarii, Pitești, 1970; Jurământul de sărăcie, castitate și supunere, București, 1972; Îngânarea lumii, București, 1972; 12 revelații, București, 1974; Viața cere viață (în colaborare cu Sânziana Pop), București, 1974; Împotriva celui drag, București, 1975; Kyskhetslöftet [Jurământul de castitate], Stockholm, 1975; Den befruktande [Zeul fecundității], Stockholm, 1977; Lögnens fader [Tatăl minciunii], Stockholm, 1977; Tålamodets barn [Copiii răbdării], tr. Inger Johansson, Stockholm, 1979; ed. București, 1998; Vargarnas himlafärd
MELINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288085_a_289414]
-
asemenea colegilor noștri care au participat la activitățile de culegere a datelor în diferite etape în care am desfășurat muncă de teren în cele șase localități: Mariana Dan (în Trifești), Adina Mihăilescu și Gabriela Neagu (în Hănești), Toro Timbor și Sânziana Preda (în Zerind). Structura volumului Temele campaniei de comunicare sunt cele care structurează și tematica volumului de față. Dincolo de prezentarea satelor în cauză, reprezentante ale celor șase lumi rurale românești, volumul își propune să investigheze reprezentările despre Europa, prin lentila
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cazul nostru, date fiind durata și complexitatea campaniei, am repetat procedeul la câteva zile după fiecare etapă a campaniei de comunicare evaluate. Mariana Dan, Adina Mihăilescu și Gabriela Neagu sunt cercetători în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții (ICCV), în timp ce Sânziana Preda și Toro Timbor sunt afiliați instituțional Universității de Vest din Timișoara. Eurobarometrul 52.1, 2004. Vezi Eurobarometrul rural 2002 și 2005 realizat de Fundația pentru o Societate Deschisă cu sprijinul Delegației Comisiei Europene în România. Modul de construcție al
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
d. Brunea-Fox de vorbă despre reportaj, VRA, 1934, 342; L. [I. Ludo], „Orașul măcelului, „Răspântia”, 1945, 5; M. Sevastos, Prigoană hitleristă, „Torța”, 1945, 7; B. Elvin, F. Brunea-Fox, „Hârca piratului”, VR, 1958, 3; George Macovescu, Farmecul pământului, Cluj-Napoca, 1977, 62-63; Sânziana Pop, Propuneri pentru paradis, Iași, 1975, 83-94; Geo Bogza, Paznic de far, București, 1974, 509-511; Sașa Pană, Născut în ‘02, București, 1973, 172, 176, 246, 268, 270; Radu Popescu, Prințul, RL, 1977, 24; Dorin Tudoran, In memoriam... însuși reporterul, LCF
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
este o tehnică recomandabilă, dar ea este validă. Emoția, entuziasmul și bucuria unei descoperiri jurnalistice pot suplini multe. Și totuși, nici în acest caz atipic nu se poate vorbi despre absența documentării. Îmi amintesc că, fiind la Roșia Montană cu Sânziana Pop, aceasta a rămas preț de jumătate de oră în fața unei ferestre, fără să noteze nimic. Apoi, ca trezindu-se dintr-un vis, și-a continuat drumul pe străzile vechi și ușor medievale ale orașului, spunând ca pentru sine: „Gata
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de Radiodifuziune, până în 1944, cu excepția anilor 1931-1934, când va încerca să profeseze avocatura la Iași. A debutat cu versuri la „Sămănătorul” (1904), apoi a mai fost redactor la „Prezentul” (1905), „Patriotul” (1906), „Evenimentul” (1907-1916), „Opinia” (1913-1914) și fondator al periodicelor „Sânziana” (1912-1913) și „Suflet moldovenesc” (1930-1931). A mai colaborat la multe alte publicații, între care „Flacăra”, „Adevărul literar și artistic”, „Universul literar”, „Universul”, „Radio”, cu proză, versuri, recenzii și articole diverse. Scriitorul Radu Boureanu este fiul său. Povestiri din copilărie (1905
BOUREANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285845_a_287174]
-
Ibsen, B. Shaw, Luigi Pirandello. A pus în scenă Meșterul Manole și Cruciada copiilor de Lucian Blaga, dar și alte texte românești. Ca actor a jucat, cu finețe și sobrietate, mai mult de trei sute de roluri, între care Pepelea din Sânziana și Pepelea de V. Alecsandri, Ștefăniță din Viforul și Ștefan cel Mare din Apus de soare de B. Delavrancea, Rică Venturiano din O noapte furtunoasă de I. L. Caragiale. Critica a consemnat și creațiile din Strigoii de H. Ibsen, Intrigă și
BRABORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285849_a_287178]
-
al legendelor populare românești. Index tipologic și bibliografic bilingv (româno-francez) și Catalogul tipologic al poveștilor cu animale cu formule. SCRIERI: Principiile clasificării legendelor populare romînești, REF, 1966, 3; O povestitoare din Hațeg. Fantezie și realitate în basmele și viața povestitoarei Sânziana Ilona, în Studii de folclor și literatură, București, 1967, 191-245; Quelques remarques sur la typologie des légendes populaires, în Aspekte der Volksprosaforschungen in Romänien, București, 1969. Culegeri: Legende populare românești. Legende istorice, București, 1970; Legende geografice românești, București, 1974; Legende
BRILL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285884_a_287213]
-
în alte împrejurări, le-aș fi socotit cu totul lipsite de cuviință. Copiii aceștia continuau însă, cu nevinovăție, un ritual al generațiilor. Ștefan Gâdea rânjea, pândindu-mă cu coada ochiului. Îndată după corul pe care îl închinau rudărașii soarelui de sânziene, au urmat poiana și grindul unde își întocmiseră satul meșterii de albii. Era o așezare de nomazi; cai, porci și vaci umblau slobod în jurul căruțelor. Coviltirele erau ridicate de pe draghini și așezate pe stâlpi. Pe lesele de subt aceste coviltire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
în carte s-a născut între două lupte între viață și moarte (spune Blandiana un popor vegetal) condamnat la viață mortal cu rădăcini aeriene Și aripi de pământ între vânt și cuvânt ființând blând flămând mereu de aer îndrăgostit de sânziene precum Eliade Și de balade Și de cules stele prin fân din lacrimi bacoviene făurind castele
ARIPI DE PĂMÂNT. In: Aripi de pământ by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/376_a_596]
-
în carte s-a nåscut între douå lupte între viațå și moarte (spune Blandiana un popor vegetal) condamnat la viațå mortal cu rådåcini aeriene și aripi de påmânt între vânt și cuvânt ființând blând flåmând mereu de aer îndrågostit de sânziene precum Eliade și de balade și de cules stele prin fan din lacrimi bacoviene fåurind castele
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1590]
-
i-a înapoiat-o la ieșirea lui din schimb, la fel de proaspătă ca la primire, fiindcă a scăldat-o în lacrimile sale, iar la întoarcere către închisoarea din București, încă un gest asemănător: când i se dă voie să-și culeagă sânziene, pe care a trebuit să le arunce în apropierea Bucureștilor. Gesturi foarte rare, adevărate excepții care întăresc regula că regimul de teroare instaurat în România a fost unul din cele mai barbare, mai draconice regimuri totalitare. Vă recomand cu căldură
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
zid(...); câteva poeme au fost publicate în revistele literare ale vremii..., începând din 1981 și până în 2007. Construite, în general, prin filigranare senzorială - trilul păsărilor, cântul continuă. Cine ar pricepe / De-i pe sfârșite ori abia-ncepe; boarea galbenă de sânziene; lacrima atât de clară de pe obraz; cearcănul vânăt; stelele ce-n neguri ard etc. -, poemele care alcătuiesc această antologie sunt învăluite de o continuă melancolie, începând din primele volume, unde teluricul și astralul se armonizează, alcătuind un spațiu ocrotitor pentru
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Dar și insectele, fluturi, albine, furnici, punctează cu grația lor efemeră peisajele traversate de ochiul poetului, atent la toate făpturile și înfăptuirile firii. Vegetalul este, de asemenea, o prezență constantă în poemele lui Ion Lazu, fie sub forma ierburilor, mohorul, sânzienele, trandafirul, garoafele (sau chiar prozaica legumă, ceapa, care devine, într-o poezie, sursă de meditație: Aruncată pe geam afară / Cine știe când / O ceapă / s-a răsucit cu discul în jos - / cu punct de sprijin în steaua polară - / și acum
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
a munci sau care își găsesc liniștea doar apelând la astfel de metode. Dar noi avem altele, unele mult mai frumoase și mai interesante: ne putem cățăra în copaci, putem arunca în apă cu pietre năzdrăvane, putem culege margarete și sânziene de pe marginea drumului, putem alerga pe derdeluș și apoi putem să ne lipim obrajii dogoriți de scoarța rece a unui tei, salcâm sau nuc...putem!... suntem liberi, avem timp și putem cunoaște toate-n jur! Îmi pare rău pentru cei
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
zice că lirismul definește (și copleșește) feminitatea. În același timp, dacă înșiri „mărgărit(ar)ele“ epice de la H.P. Bengescu, Cella Serghi și Anișoara Odeanu, la Ticu Arhip, Dana Dumitriu, Lucia Demetrius, Gabriela Adameșteanu, Alice Botez, Maria-Luiza Cristescu, Oltea Alexandru, până la Sânziana Pop, Adina Kenereș, Maria Mailat, Doina Ruști și Dora Pavel, elanurile procustianizante ți se relativizează semnificativ. Ce m-a amuzat e că, la discuții, deși 90% din auditoriu era încântător-feminin, luptători au fost numai bărbații. Câțiva dintre ei m-au
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
timp ce-și cercetează interioarele largi ale pantalonilor, îmi spune să am răbdare, ceea ce se și întâmplă: îl privesc răbduriu cum scoate o hârtiuță cam boțită și cum îmi citește silabisit, cam cum proceda în alte vremuri vecina denumită sora Sânziana de la penticostali pe când citea ea mamei subsemnatului din caietul dictando rețeta de plăcintă expresiv denumită "haioș-chifli". Se apucă și silabisește pe îndelete versul următor din creația bacoviană: "Frumoase rame la tablouri". Pe drept cuvânt îl privesc aiurit, ridic din umeri
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
că nu înțeleg foarte exact cum funcționează axa selecției și cealaltă, pe care am uitat cum o cheamă, din prea bine cunoscuta schemă a lui Jakobson. "Măi, măi", zic și pe dată mi se arată neputința omenească întrupată de sora Sânziana, cea de peste optzeci de ani bine viețuiți, la care mergeam eu, sîmbăta, din porunci gospodărești matriarhale ca să cer împrumut mașina de măcinat mac. Mărturisesc cu toată convingerea cum trecea sora duminica după masă pe când stăteam noi pe banca din fața casei
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
167, 173, 181, 185, 187, 197, 235 România Liberă, 83 Romaniai Magyar Szo, 150 Roncea, Victor, 209 Rorty, Richard, 85, 89 Rus, Ioan, 104 Rusia, 99, 141, 162 Sadoveanu, Mihail, 112 Sandor, Szilágyi N., 150 Sandu, Dumitru, 109 Santana, 76 Sânziana, sora, 17 Schulz, Bruno, 123 Sebastian, Carol, 180 Sebastian, Kuki, 179 Sebastian, Mihail, 111, 112 Secheșan, Gheorghe, 79, 149 Securitate, 138, 140 Sever, Axente, 175, 235 Sfântul Sinod, 65 Shell, 42 Siberia, 190 Sibiu, 130 Simeon, 104 Șincai, Gheorghe, 231
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]