1,873 matches
-
Peutingeriană și în alte documente antice, dar nu au reușit să reconstituie un radical potrivit (*bhreg, *bher nu a întrunit o susținere suficientă). Formele ungurești vechi ale rîului din Banat sunt Burzva, Berzva, Borzua, Borza, iar forma actuală - Berzava. În sîrbă e Berzava și în germană Bersova. Alții cred că între numele antic și numele moderne a existat un intermediar *Brzava din care au putut deriva întîi forma romînească Bîrzava, apoi formele din celelalte limbi (în maghiară î romînesc a putut
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
suficient de conform „auzului toponimic“ al denominatorilor romîni și atunci a fost și el adaptat, prin contaminarea formei finale -bav cu toponimele care au la finală -ba (Baba Runca, Ohaba, Firijba, Alba, Ilba, Bulba, Ramba, Strîmba, Cotumba, Doba, Oarba, Șarba, Sîrba, Duba, Huluba, Boba, Cosoba, Hamba, Cherba, Torba, Gurba, Solduba, Cociuba etc.), în Cîrlibaba. „Lovitura de grație“ pentru integrarea și mai profundă în modelele toponimice romînești a fost despărțirea numelui, prea lung și tot „neclar“ sau „nedescifrabil“, în componente apropiate fonetic
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
vărsare, ceea ce ar putea însemna că și-a schimbat sau i s-a schimbat între timp cursul pe tronsonul final. Denumirile fluviului în limbile popoarelor de pe cursul său inferior sunt însă foarte asemănătoare: Dunavis (greaca modernă), Dúnav (bulgară), Dúnav, Dúnavo (sîrbă) Dunáj (rusă, ucraineană, cehă, poloneză), Dunăre (romînă), Duna (maghiară), Tuna (turcă), Tune (albaneză). Ele se apropie de numele latinesc al fluviului în cursul său superior: Danuvius, Danuvium, Danubius. Cursul inferior era numit cu un termen grecesc, Istros sau Histros (cu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Ursați etc. Există și toponime paralele, formate de la același antroponim, cu pluralul -i sau cu sufixul plural -ești: Cernați - Cernătești. În documentele slave numele apare cu finala s, nu ș (Iasoh, Iasî, Iaseh, Iaskomu, Iaskogo), iar în bulgara și în sîrba contemporană există nume ca Iasco, Iáse, Iásev, Iasa. În Croația există și un toponim Iaska. Lingviștii bulgari consideră aceste hipercoristice (de la care s au format și toponimele) variante ale lui Ase (< Asen, Hasan) sau hipocoristice extrase din numele Iakov. Ultima
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
etc.). Mai important este reflexul slav, Ibr, al originalelor străvechi, traco-dacice, care trebuie să fi existat și în Peninsula Balcanică și care s a păstrat în romînă (ca și alte forme slave arhaice), dar s-a pierdut în bulgară și sîrbă, prin mutațiile fonetice cunoscute petrecute în cele două limbi neoslave (vezi dobrii > bg. dobăr, srb. dobar). Astfel încît vechiul nume traco-dacic sună în limba romînă Ibru (cu desinența u, specifică toponimelor cu formă masculină, mai ales după grupul br, muta
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în *Alutera, de la care evoluția fonetică e ușor de justificat); un diminutiv *Alutela, de la Aluta, așadar un derivat străvechi al rîului-mamă Alutus > Olt); sl. lotr, „hoț“ (metaforă posibilă pentru un rîu de munte iute și violent; apelativul este cunoscut în sîrbă, croată, cehă, poloneză, slovacă etc.); aceeași rădăcină slavă, transmisă prin maghiară (magh. lator, „hoț“); got. hlutrs (= germ. Lotter, „haimana, călător“, poate prin intermediar slav, care ar explica fonetic evoluția); numele de persoană Lotru, format ca poreclă (comparabil cu slava Lotrica
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
E drept că răspîndite sunt și toponimele din aceeași familie semantică formate (sau traduse?) în maghiară (Bogaciu = Bogács < magh. bogács, „spin“; Cuchi nișul ș.a. < magh. kökényes, „măceș“), slavă (Glogova, Glovavaț, Glovoveț etc. < sl. glog, „păducel“, Cîmpina < kopina „rug de mure“), sîrbă (Dracea < srb. drača, „mărăciniș“), ucraineană (Bodoc < ucr. bodak, „scai“). E greu de dovedit care dintre aceste nume au fost create ex nihilo de populația respectivă, înlocuind toponime anterioare formate în romînește sau în alte limbi, și care au fost traduse
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
peksimet). Termenul acesta are și dubletul paximat, luat de română din mediogreacă. Mai interesant este derivatul pesmețar „ofițer de aprovizionare, de intendență“. Pișcot, care apare la 1777, are la originea îndepărtată it. biscotto, pătruns la noi prin maghiară (piskóta) sau sârbă (piskot). Și mai recent este cuvântul regional biscfit, luat din rusă (la origine, are însă tot un cuvânt romanic). chateaubriand, savarină, beșamel Toate aceste trei cuvinte, împrumutate de română din franceză, au la bază, în limba de origine, un nume
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Trans.), varză cu găluște. Nelipsită pe masă, la Crăciun, este și piftia, al cărei nume provine din ngr. pichtí, piktí „gelatină“ și bg. pihtija. Este un cuvânt vechi, ce apare la Dosoftei. Termenul există și în turcă (pihte), precum și în sârbă (pitija). După unii, la originea sa îndepărtată ar fi cuvântul persan pühti „gelatină“. Termenul nu este general, în română: regional se folosesc cocioane (< magh. kocsonya) (în Bihor), răcituri (în Moldova și Transilvania), aituri, tremurici, căterigi, cotoroage (tot în Transilvania), înghețătură
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
primul rând cârnații. Cuvântul cârnat, cu varianta populară cârnaț, există și în aromână și provine din lat. *carnaceus (moștenit și în italiana dialectală, spaniolă și portugheză); forma mai apropiată de etimon este cârnaț. Din română a fost împrumutat de bulgară, sârbă, croată. Slănină este un cuvânt slav derivat de la slanŭ „sărat“, care există și în neogreacă. În Transilvania și Banat, ca și la istroromâni, se mai păstrează un sinonim al lui slănină, și anume lard < lat. lar(i)dum, cuvânt panromanic
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Cu sensul de „mâncare de miel preparată din organele interne tocate, amestecate cu verdeață și învelite în prapur“, cuvântul drob a fost împrumutat în română din bulgară (în bulgară, drob înseamnă „plămân“, iar în alte limbi slave, printre care și sârba, are sensul de „intestine“). În română, drob și dărab sunt dublete etimologice. Când am dat rețeta drobului de miel, am pomenit și cuvântul prapur. Termenul prapur este un cuvânt împrumutat din vechea slavă, ca și altele care se referă la
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
turcești cunoscute aproape numai de păturile superioare ale societății și care au dispărut odată cu această epocă, la fel ca termenii neogrecești contemporani lor. Cuvintele din turca osmanlie au pătruns în română fie direct, fie prin intermediul unor limbi slave (bulgară și sârbă); acestea din urmă sunt, pentru română, împrumuturi bulgărești sau sârbești, conform principiului etimologiei directe. În timpul din urmă, E. Suciu a invocat, pentru originea cuvintelor turcești, variante regionale, învechite sau din argoul turcesc, care explică mai adecvat originea unor termeni turcești
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
etimologii este și cel al răspândirii geografice, care poate fi folosit mai ales în sens negativ: în general, prezența unui cuvânt în Transilvania poate fi un argument împotriva originii sale turcești: pecmez „marmeladă“, folosit în Banat, este un împrumut din sârbă, nu din turcă. În vocabularul reprezentativ românesc sunt înregistrate optsprezece cuvinte de origine turcă, ceea ce reprezintă 0,69% din total: cazan, chef, cioban, geam, para, perdea, sobă, tutun etc. Cuvinte slave moderne Variatele contacte ale românilor cu populațiile din această
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
se și în dialectele sud-dunărene), de felul lui babă sau lopată, pot fi considerate vechi slave sau vechi bulgare. Faptul că un cuvânt slav se găsește în sudul teritoriului dacoromân este un indiciu că termenul respectiv provine din bulgară sau sârbă; dacă însă este un cuvânt răspândit numai în nordul domeniului dacoromân, este mai probabil să fie din limbile slave vecine (ucraineană, polonă, rusă). La fel trebuie procedat și pentru separarea cuvintelor bulgare de cele sârbești (ultimele se găsesc în Banat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
slovacă sunt douăzeci și cinci de termeni, iar în maghiara literară și dialectală, peste două sute). Dintre cuvintele păstorești împrumutate de alte limbi, cel mai răspândit este brânză, care există în treisprezece limbi (belarusă, bulgară, cehă, italiană, macedoneană, maghiară, neogreacă, polonă, rusă, săsească, sârbă, slovenă, ucraineană). Din același domeniu, au fost împrumutate cuvintele găleată, mioară, mocan, putină, urdă, vătui. Din alte domenii, foarte răspândit este mămăligă, prezent în unsprezece limbi (bulgară, macedoneană, maghiară, neogreacă, polonă, rusă, săsească, sârbă, slovacă, turcă, ucraineană). În bulgară, s-
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
noastră. Un alt argument în acest sens este că la noi nu și-au păstrat nimic din numele turcesc (deoarece în România nu au avut suficient timp să se implanteze și pe plan lingvistic), în timp ce denumirile lor în bulgară și sârbă provin din cuvântul kebab. Bucătăria târgoveață, cea pomenită de Radu Anton Roman, nu se mărginește însă la mititei și alte produse ale grătarului. Există o mulțime de alte feluri de mâncare, pe care le putem grupa în „familii“: am menționat
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
contenea... Cerul neclintit, rămânea senin și limpede ca lacrima. Soarele nu atinsese cumpăna cerului, când tot satul se adunase în bătătură crâșmei lui Șmil. Voioșia era mare; toți se bucurau de sărbătoarea Maicii Domnului. Dar mai ales, ritmul drăcesc al sârbei nu slăbea deloc. Crâșma lui Smil-jidanul, cum i se spunea, era așezată pe malul râpei, în marginea de miază-noapte a satului. Crâșma, cu ferești zăbrelite, cu păreți afumați și tavan boltit, veche ca biserica... nu se știa cine și când
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
cu zghihară și frâncușă, pe mesele de scândură de brad. La o altă masă, niște bătrâni stau tâmplă lângă tâmplă, pun la cale parcă, soarta întregii lumi; cinstesc și se sfătuiesc întruna. Afară, pe toloacă, în bătătura crâșmei, tineretul joacă sârba de rupe pământul. În picioare doi lăutari smoliți, cu buze groase și vinete ca pruna răscoaptă, unul din scripcă și celălalt din cobză, cântă de-i trec sudorile. În jurul lor flăcăii încing o sârbă îndrăcită, de duduie pământul sub ciubotele
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
toloacă, în bătătura crâșmei, tineretul joacă sârba de rupe pământul. În picioare doi lăutari smoliți, cu buze groase și vinete ca pruna răscoaptă, unul din scripcă și celălalt din cobză, cântă de-i trec sudorile. În jurul lor flăcăii încing o sârbă îndrăcită, de duduie pământul sub ciubotele lor. Fetele au flori de câmp și pamblicuțe colorate în păr, la gât cu șiraguri de mărgele și la brâu busuioc, floarea dragostei. Toate‟s cu fețele rumene, curat îmbrăcate... cu multă cuviință în
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
și neveste, se prind cu toții de mână, în horă, într-un cerc larg. Joc simplu și patriarhal, simbol al unirii tuturor într-o singură familie. Lăutarii cântă și din gură, cu strigături tărăgănate, și deodată, o dau iar într-o sârbă îndrăcită... hora se strică și rămân numai cei care pot. Cu obrajii în flăcări, cu o poftă sălbatică flăcăii se prind pe după umeri într-o sârba așa de vijelioasă, cu dupăială și chiote sălbatice, de crezi că a venit sfârșitul
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
cântă și din gură, cu strigături tărăgănate, și deodată, o dau iar într-o sârbă îndrăcită... hora se strică și rămân numai cei care pot. Cu obrajii în flăcări, cu o poftă sălbatică flăcăii se prind pe după umeri într-o sârba așa de vijelioasă, cu dupăială și chiote sălbatice, de crezi că a venit sfârșitul lumii. Stai și te întrebi; ce descătușare de energii nebănuite stă în acest tineret.. Bătrânii se feresc la o parte și privindu-i, își răsucesc mustața
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
la ambasada Australiei. CÎrpiți și cu tampoane-n nas, au cerut cu voci nefirești formularele. În trenul ce-i ducea Înapoi În țară, au ajuns la concluzia că singura explicație plauzibilă a celor Întîmplate nu putea fi decît aspirația miliției sîrbe de-a stăvili prin intimidare corecțională valul negru de bișnițari care le inundă de aproape-un an orașele, venind din nord. Din cînd În cînd se mai strecoară cîte-o eroare de apreciere, și sînt bătuți fazani cercetători ce vor să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
realizat la Paris la 14 decembrie 1995. Aplicarea prevederilor Acordului pentru orașul Sarajevo a rămas o problemă foarte sensibilă și dificilă, în condițiile în care peste 98% din populația sârbă din oraș a votat, în cadrul unui referendum împotriva trecerii districtelor sârbe sub control bosniac. Declarațiile liderilor sârbilor bosniaci au prefigurat o perioadă de tranziție, de câțiva ani, pentru predarea teritoriului sârb din Sarajevo, timp în care s-a pus la punct construirea unui nou oraș. Rezolvarea problemelor teritoriale și a statului
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
a luat act de adoptarea Constituției prin care s-a creat R.F.I. și a continuat să întrețină relații diplomatice cu noul stat. Un liant important al relațiilor româno-iugoslave l-a constituit existența minorităților române pe teritoriul iugoslav și a minorității sârbe pe teritoriul românesc. Chiar și în condițiile dificile de după adoptarea Rezoluției 820 a Consiliului de Securitate, România a continuat relațiile cu R.F.I. încercând în limita posibilităților de care dispune să spijine procesul de pace în spațiul ex- iugoslav. II.2
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
a început tratativele cu principalii lideri politici în vederea formării unei alianțe la guvernare, fiind pus să aleagă între Iulia Timoșenko, pe care a îndepărtat-o de la șefia Guvernului, și Viktor Ianukovici, fostul său rival în alegerile prezidențiale. l Reprezentanții populației sârbe din Kosovo au anunțat că, în cazul independenței provinciei, vor fi obligați să se separe de albanezi. l Consiliul de Securitate al O.N.U. a acordat un termen de 30 de zile Iranului pentru a-și suspenda activitățile sensibile
Agenda2006-13-06-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/284906_a_286235]