4,832 matches
-
ridica fumul dintr-o grămadă de frunze uscate - toate trezeau în ea vagi nerăbdări și fierbințeli în valuri. De vreo săptămână, dacă închidea ochii, zărea de fiecare dată în dosul pleoapelor fie cicatricea lungă, dreaptă rămasă în urma unei înfruntări cu sârbii (1613î pe pieptul lui Hadjin-Pașa, cel care în cămăruța ei din Stambul îi aducea baclavale și halva, fie mustața lăsată subțire, după moda europeană, a beizadelei Gheorghiță, care pândea de după moscheea de vizavi când ieșea pașa și intra el, mâncând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
măcar că ne-a ieșit varza - zise acesta. Oare n-am putea plăti tributul cu ea? — Nu cred - răspunse Ximachi. Am încercat s-aduc vorba pe lângă Ramza-Pașa, dar mi-a spus că tot așa și-au plătit tributul anul acesta și sârbii, și sultanului i se-apleacă de-atâta varză. Vrea bani peșin. Episodul 192 ATACUL în seara zilei când Sima-Vodă cobora să vadă vistieria, într-un mic cătun căzăcesc din stepa de peste Nistru era mare fierbere. Lângă izba atamanului Vasia vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
c-o treabă până la salcâmul de colo, eu nu mai pot să mă duc drept, ci numai prin învăluire, s-ajung după salcâm. La atacul pe flancuri n-am secrete, sunt maestru. La Kosovice, de exemplu, i-am înconjurat pe sârbi de două ori și ei nici nu și-au dat seama. Episodul 219 ANUL NOU OTOMAN — Aspră viață - făcu Metodiu. O viață cu adevărat spartană, dar fără de care imperiul dumneavoastră n-ar fi căpătat strălucirea și întinderea de astăzi, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
rus. 3. Malmberg, Bertil (1889-1958) - poet suedez. 4. Maretić, Tomislav (1854-1938) - lingvist și filolog croat. 5. Meštrović, Ivan (1833-1962) - sculptor și gravor croat. 6. Maksimović, Dragoslav (1876-1925) - conducător al mișcării socialiste sîrbe din Kragujevac. 7. Milojević, Tasa (1880-1946) - om politic sîrb, secretar al Partidului socialist democrat. 8. Kautsky, Karl (1854-1938) - publicist și om politic german, (născut la Praga), secretar de stat la Ministerul Afacerilor Străine (după noiembrie 1918). 1. Titlul unei celebre piese de teatru, aparținînd romancierului și dramaturgului sîrb Jovan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
politic sîrb, secretar al Partidului socialist democrat. 8. Kautsky, Karl (1854-1938) - publicist și om politic german, (născut la Praga), secretar de stat la Ministerul Afacerilor Străine (după noiembrie 1918). 1. Titlul unei celebre piese de teatru, aparținînd romancierului și dramaturgului sîrb Jovan Sterije Popović (1806-1856). 2. Miroslav Krleža (1893-1983), scriitor croat. 3. Cartier al Zagrebului. 1. Localități din apropierea Belgradului. 2. Cunoscut roman istoric al scriitorului sîrb Svetolik Ranković (1863-1899). 3. Cunoscut roman istoric al scriitorului sîrb Janko Veselinović (1862-1905). 4. Cunoscut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
pentru argați și slugi. Până la sfârșitul secolului al XIXlea, Știubiana era sat, acolo au locuit și câteva familii de bejenari bucovineni, pân a se aduna toți în satul Lunca. Urmează locul numit în Pădure, apoi Zarea Statului. După vii, Fundu Sârbului (mulți sârbi și bulgari au alcătuit sate în Moldova, aici trebuie să fi fost un sârb rătăcit!). Poienile Brânzei (loc de stână și păscătoare pentru oi), altă Zare a Statului, Gura Luncii (cum intri în Fruntești, venind de la Oncești) și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și slugi. Până la sfârșitul secolului al XIXlea, Știubiana era sat, acolo au locuit și câteva familii de bejenari bucovineni, pân a se aduna toți în satul Lunca. Urmează locul numit în Pădure, apoi Zarea Statului. După vii, Fundu Sârbului (mulți sârbi și bulgari au alcătuit sate în Moldova, aici trebuie să fi fost un sârb rătăcit!). Poienile Brânzei (loc de stână și păscătoare pentru oi), altă Zare a Statului, Gura Luncii (cum intri în Fruntești, venind de la Oncești) și Dealul Puiului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
câteva familii de bejenari bucovineni, pân a se aduna toți în satul Lunca. Urmează locul numit în Pădure, apoi Zarea Statului. După vii, Fundu Sârbului (mulți sârbi și bulgari au alcătuit sate în Moldova, aici trebuie să fi fost un sârb rătăcit!). Poienile Brânzei (loc de stână și păscătoare pentru oi), altă Zare a Statului, Gura Luncii (cum intri în Fruntești, venind de la Oncești) și Dealul Puiului (exprimă un raport de proprietate; unul Puiu avea acolo loc de păscătoare, pădure, loc
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
își amintește de începutul construcției școlii și își amintește de tatăl și de mama mea, Virgil și Eleonora Cernat (Ignătescu). Același lucru mi-a spus și un bătrân din Lunca. Virginia Lambrino a adus pentru lucru la moșie 28 de sârbi din Iugoslavia, spune Vasile Vasilaș, de fapt din Serbia, din care a rămas unul Miloș (Petru) care s-a căsătorit aici și a rămas la moșie ca paznic. După sârbi a adus bulgari care erau grădinari, toată valea Pârâului Roșu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Virginia Lambrino a adus pentru lucru la moșie 28 de sârbi din Iugoslavia, spune Vasile Vasilaș, de fapt din Serbia, din care a rămas unul Miloș (Petru) care s-a căsătorit aici și a rămas la moșie ca paznic. După sârbi a adus bulgari care erau grădinari, toată valea Pârâului Roșu era o grădină, din fund, de la izvoare până la Valea Boțului. În legătură cu raporturile țăran/boier, accentuează ceea ce era cunoscut: Se dădeau la ziua de muncă de toate (produse de care avea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
își amintește de începutul construcției școlii și își amintește de tatăl și de mama mea, Virgil și Eleonora Cernat (Ignătescu). Același lucru mi-a spusă și un bătrân din Lunca. Virginia Lambrino a adusă pentru lucru la moșie 28 de sârbi din Iugoslavia, spune Vasile Vasilaș, de fapt din Serbia, din care a rămasă unul Miloș (Petru) care s-a căsătorit aici și a rămasă la moșie ca paznic. După sârbi a adusă bulgari care erau grădinari, toată valea Pârâului Roșu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Virginia Lambrino a adusă pentru lucru la moșie 28 de sârbi din Iugoslavia, spune Vasile Vasilaș, de fapt din Serbia, din care a rămasă unul Miloș (Petru) care s-a căsătorit aici și a rămasă la moșie ca paznic. După sârbi a adusă bulgari care erau grădinari, toată valea Pârâului Roșu era o grădină, din fund, de la izvoare până la Valea Boțului. În legătură cu raporturile țăran/boier, accentuează ceea ce era cunoscut: Se dădeau la ziua de muncă de toate (produse de care avea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
festivă, moment emoționant de revedere și întâlnire, urmată de un program cultural-artistic, susținut de cadrele didactice, elevii și tinerii din localitate. între participanți, unii ajunși sus-susă în ierarhia socială, s-a aflat și Constantin (Costică) Vadanovici, dintr-o familie de sârbi, adusă în satul Lunca de boierii Sterian, pentru a „purta” moara de focă și „vaporul” folosit la treieratul grâului. Urmașii acelei familii și-au legat numele de satul Lunca, fiind născuți și crescuți aici, devenind „oameni ai plaiurilor noastre strămoșești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cărțile sale amintesc doar: Estesisul teologal Brâncușian, Misterele și Brâncuși, Brâncuși - momentul rugăciunea, Romanitatea. Uniunea Europeană, și altele. A realizat cu sprijinul Consiliului Județean Alba Trofeul Jubiliar al congresului spiritualității românești: Grigore Vieru - Basarabia, Vasile Tărâțeanu - Bucovina, Adrian Păunescu - Patria Mumă. Sârbul Adam Puslojic spune despre el: ”Victor Crăciun, pe care l-am cunoscut la Nichita Stănescu, rămâne un partizan al apărării marii culturi românești, mai ales în pilonii săi, mai sigur, columnele ei, Eminescu și Brâncuși” iar acad Răzvan Theodorescu concluziona
PANEGIRIC EMOŢIONAL- ÎMPLINIRE, ARTICOL DE PROF. PETRECURTICĂPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363968_a_365297]
-
atât obiceiurile românești creștine cît și cele turco musulmane. Datorită poziției geografice, locuitorii insulei Ada Kaleh, după ce aceasta a devenit garnizoana deschisă, s-au ocupat la început în special cu comerțul („Sare și petrol luăm de la noi și vindeam la sârbi și unguri, de la unguri luăm aur »). O parte din turci ( cei veniți din Bulgaria ) se ocupau cu agricultura, mai exact spus cu grădinăritul ; fructele și legumele fiind comercializate în piețele din Orșova. O altă categorie de turci, cei veniți din
ANDREEA TĂRĂŞESCU,COMUNITATEA INSULARĂ ŞI ROMÂNII. RELAŢII INTERUMANE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363044_a_364373]
-
părți, interveni Mihaela, ridicându-și sprâncenele plină de importanță. - Majoritatea sunt greci. Este normal. Muntele este pe teritoriul Greciei. Folosec limba lor. Și ei sunt creștini ortodocși ca și noi. Sunt și români, la două schituri, apoi sunt ruși și sârbi... Poate că mai sunt și alții, dar atâta îmi amintesc eu. În total sunt cu puțin peste 1.500 sau 1.600 de călugări... Când sunt în chiliile lor ori în locurile alese de cei singuri, rugăciunile le fac în
MUNTELE SIHAŞTRILOR (2.) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364251_a_365580]
-
ne reamintim că rușii duc o luptă surdă la Dunărea de Jos, ajutați de agenții lor, de la Cantemir la Iliescu pentru a avea un culoar și oameni de încredere, care să le asigure atât legătură directă cu frații lor, slavii, sârbii și bulgarii, cât și influența în eternă Chestiune Orientală. În acest context, trădătorii, cozile de topor potrivnice intereselor rusești sunt firește Antonescu, mai târziu Ceaușescu. Pedeapsa lor e exemplară! Pe de altă parte Mihai Viteazul, Școala Ardeleana, pașoptiștii, Cuza, regii
CREDINŢĂ ŞI RAŢIUNE (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368431_a_369760]
-
stau în coaste- vecinii noștri huni sau slavi, pentru ca tară fiind descentralizata, centrele de control ar fi mult mai ușor de manipulat. Odată ce acestea se vor regăsi în regiuni administrative, acesta înseamnă ultimul pas spre desființarea țări, iar rușii, bulgarii, sârbii, ucrainenii și huno-maghiarii, de abia așteaptă asta. De aceea s-au jertfit strămoșii și înaintașii noștri și au îngroșat pământul patriei cu trupul și sângele lor, unind această țară de cel putin 3 ori în decursul a 2000 de ani
DESCENTRALIZAREA ROMÂNIEI, SAU ULTIMII PAȘI SPRE DESFIINȚAREA EI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367492_a_368821]
-
încerca să le controleze comerțul și avea și sprijinul venețienilor, dușmanii lor seculari. În ciuda teoriei terra deserta a istoricilor români, în secolul XIV în Dobrogea funcționa un mare voievodat vlaho-slav care juca ca actor important în geopolitica epocii între bulgari, sârbi, bizantini, greci, genovezi și venețieni. În 1366 împăratul bizantin Ioan V vizitează Roma și Buda, încercând să capete ajutor pentru o campanie în Dobrogea, dar în drum spre casă este capturat la Varna. O campanie condusă de Amadeus VI de
ȚARA CĂRVUBNEI (DOBROGEA DE SUD ) UN VOIEVODAT ROMÂNESC CU CAPITALA LA BALCIC ȘI CALIACRA, ÎN SECOLUL AL XIV-LEA, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367479_a_368808]
-
ea ... Dar nici cu dânsa nu mi-e rușine. Că uite, eu zac aici și madam, valea!... Așa face și acasă, dă pe la prietene, ia la rând cofetăriile, știe pe unde se găsesc mărfuri de contrabandă trecute peste Dunăre de la sârbi ... Apoi, obosită, zace în fața tembelizorului la seriale. A, nu! răspunsesem, dimpotrivă, mie îmi place să privesc în liniște lumea asta care se tot vânzolește de colo până colo, să ascult frânturi de conversație, să privesc fie și numai la zborul
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
primare, dacă nu mai devreme chiar, din gura bunicilor. Cu șalupa lui circula Avender toată ziua, obișnuia să-și ia chefliii cu el și să-i care de colo până colo, ba la Ada-Kaleh, ba la Turnu Severin, ba pe la sârbi ... Ei bine, de acolo, de la sârbi, i s-a cășunat lui în cele din urmă să-și aducă nevastă. I-a căzut lui cu tronc aia și basta! Ca să vezi ce ți-e și cu destinul omului!... Era unica fată
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
din gura bunicilor. Cu șalupa lui circula Avender toată ziua, obișnuia să-și ia chefliii cu el și să-i care de colo până colo, ba la Ada-Kaleh, ba la Turnu Severin, ba pe la sârbi ... Ei bine, de acolo, de la sârbi, i s-a cășunat lui în cele din urmă să-și aducă nevastă. I-a căzut lui cu tronc aia și basta! Ca să vezi ce ți-e și cu destinul omului!... Era unica fată a unui bogătan din Pojarevăț. Frumoasă
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
pe bună dreptate!... Așa mândră ținută avea! Cum lui Avender i se dusese buhul de cal breaz după apucături, și de-a stânga și de-a dreapta Dunării, ce să-i dea bogătanul din Pojarevăț unica fată de nevastă! Și când sârbul îți spune nu, atunci poți fi sigur că vorba îndărăt nu și-o mai ia. Dar și când sârboaicei i se aprind călcâiele, apoi se face luntre și punte să-și ostoiască focul ca nimeni alta! Și după un scandal
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
frate-său, că numai pe el îl mai avea pe lume. Ajunsese ceva mahăr după război, tată-său, ne edificase în continuare Georgeasca, dar niciodată fiică-sa nu-i ceruse ajutorul, nici măcar atunci când, după o perioadă de îngheț, relațiile cu sârbii s-au îmbunătățit. Se apropiaseră cele două femei, rămase singure, vecine fiind, se mai ajutau una pe alta, iar după ce a început să trimită Avender tot felul de lucruri, Anica îi mai vindea și ea pe sub mână câte ceva, primind o
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
valorifici fiecare informație, fiecare experiență pe care trebuie s-o consideri ca lecție de viață, fiecare succes sau eșec cu rolul lui în formarea ta ca om de afaceri. „Știi cine este cel mai bogat om din Peru? Este un sârb! Bravo lui! A reușit pentru că a știut ce vrea și a avut și noroc! E multimilionar în dolari”, mi-a spus răspicat nea Mitică. „Eu cred că noi toți avem un destin!” Personal, cred că ceea ce a realizat Dumitru Sinu
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]