2,957 matches
-
adâncime urme de picturi, construcții ale nobililor români dar și anterioare venirii maghiarilor susține Sorin Ullea. Socotește că școala comnenă s-a format în nordul județului Hunedoara („desigur aceasta e o deducție iar nouă ne trebuie o certitudine”) și că săpăturile sistematice în județ, „îmi permit să propun”, ar trebui făcute nu din nord spre sud din cauza munților, ci de la est spre vest. Era de mult necesară o cercetare „atât în elevația zidurilor bisericilor, cât și în plan arheologic, cercetare sistematică
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
care înseamnă vindecător, tămăduitor.( Vasile Pârvan, Dacia, București, Editura Științifică, 1967, p.79.). Desigur că mitologia traco-dacilor nu are numai o singură divinitate, Zalmoxis fiind însă divinitatea principală în jurul căreia graviteau ceilalțI zei ai pantheonului traco-dacic, lucru dovedit și de săpăturile arheologice care atestă caracterul politeist și urano-solar al religiei daco-getice, așa cum sublinia Hadrian Daicoviciu în Dacia de la Burebista la cucerirea romană, volum apărut la Editura Dacia, 1972, p.205. Un izvor îl constituie komos-ul, procesiunea plină de frenezie și exusperanță
MIRACOLUL PERENITĂŢII TRADIŢIILOR POPULARE ROMÂNEŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366538_a_367867]
-
și uneori, în plin centru, vezi alternând clădiri moderne, chiar zgârie-nori, cu clădiri în stil georgian, victorian sau elisabetan. Cu alte cuvinte nu există unitate, nu există o coerență arhitecturală. Impresia este accentuată de nenumărate gropi, peste tot se fac săpături în vederea Olimpiadei din 2012. Tot în acest scop se urgentează terminarea clădirii The Shard care, cu cei 310 m, va fi cea mai înaltă clădire din Uniunea Europeană. Altfel stau lucrurile în Paris, care e renumit pentru ale sale “grand boulevards
DACĂ E MARŢI, E BELGIA de DAN NOREA în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365496_a_366825]
-
comunității care prin acest „Amin” participă constitutiv la înălțarea rugăciunii euharistice. Cu toate că participarea întregii comunități la cultul divin era constitutivă, încă din perioada preconstantiniană s-a ajuns la o poziție specială, marcată și spațial, a celebranților în adunarea (sinaxa) cultică. Săpăturile de la Aquileia au permis recunoașterea urmelor unui grilaj între spațiul rezervat clericilor și cel rezervat laicilor. Din predicile Sfântului Ioan Hrisostom poate fi dedusă existența unei perdele fixate de stâlpii unui baldachin („ciborium”) și care era trasă la anumie momente
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
de Constantin și Hadrian Daicoviciu, Octavian Floca, Ion Horațiu Crișan, Ioan Glodariu, Alexandru Ferenczi, Ion Berciu, Mihail Macra, Nicolae Lupu, Eugen Iaroslavschi, Adriana Rusu-Pescaru, Florin Stănescu - arheologi care au publicat multe volume despre cetățile și civilizația dacilor. Să precizăm că săpăturile temeinice la cetățile dacice din Transilvania le-a început D.M. Teodorescu, în anii '20 ai secolului trecut, grație cadrului statal, istoric și cultural oferit de proaspăta Românie Mare. În anii '40, grație faptului că sud-vestul Transilvaniei rămâne României după Dictatul
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
cetățile dacice din Transilvania le-a început D.M. Teodorescu, în anii '20 ai secolului trecut, grație cadrului statal, istoric și cultural oferit de proaspăta Românie Mare. În anii '40, grație faptului că sud-vestul Transilvaniei rămâne României după Dictatul de la Viena, săpăturile le continuă Constantin Daicoviciu, urmat apoi de fiul său Hadrian. Moartea acestuia, în 1984, a dus la un regres al săpăturilor, lipsind până azi o coordonare unitară și un sprijin financiar susținut care să releve întregul potențial arheologic al acestei
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
oferit de proaspăta Românie Mare. În anii '40, grație faptului că sud-vestul Transilvaniei rămâne României după Dictatul de la Viena, săpăturile le continuă Constantin Daicoviciu, urmat apoi de fiul său Hadrian. Moartea acestuia, în 1984, a dus la un regres al săpăturilor, lipsind până azi o coordonare unitară și un sprijin financiar susținut care să releve întregul potențial arheologic al acestei zone atât de prețioase pentru istoria dacilor și a noastre, a românilor. Una dintre aceste cetăți din piatră pe care v-
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
de aur, era desigur un fenomen care trebuie să fi atins multe dintre cetățile dacilor, provocând siturilor distrugeri criminale în ochii unui arheolog. După 1920, interesul istoricilor români pentru cetățile transilvane se poate manifesta fără opreliști. La Căpâlna însă, primele săpături arheologice au fost realizate doar în 1939, urmate apoi de campaniile din anii 1942 și 1954, de sub conducerea lui Mihail Macrea și Ion Berciu, care au publicat despre rezultatele lor. Au fost cercetate atunci unul dintre valurile de pământ care
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
Ilustrativă este, pentru înțelegerea amplorii distrugerii, întâmplarea povestită de Ioan Glodariu: „Odată, la Căpâlna ( ... ), unde au săpat profesorii Macrea și Ion Berciu, m-am bucurat când nu am respectat una dintre legile arheologiei. În mod normal, frontul de înaintare pe săpătură este drept; se merge înainte cu aceeași lățime. Aici am găsit un turn-locuință unde stătea comandantul și un zid de incintă. Mai departe nu era nimic. Dar era de neexplicat ce căuta acolo o bucată de zid care pornește de la
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
comandantul și un zid de incintă. Mai departe nu era nimic. Dar era de neexplicat ce căuta acolo o bucată de zid care pornește de la turn și se oprește aiurea. Și atunci am făcut o prostie arheologică: am mers cu săpătura cât s-a văzut cu ochii. Iar intuiția mea a funcționat fără greș și am găsit poarta cetății, iar în continuare încă 280 de metri de zid” [5]. Singura construcție ale cărei urme rămân bine precizate și azi este turnul
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
În Asia ar putea fi bănuite de cultivarea orezului, însă în cazul acesta ele este posibil să fi folosit pentru diferite edificii din lemn, probabil locuințe. În acest scop vin dovezile vieții materiale intense și a grâului carbonizat, găsite în săpături. Elemente de fortificare suplimentare Până la zidurile masive din piatră, existau și alte piedici în calea inamicului. Practic, elementele de fortificare a cetății sunt dispuse în trepte, de-a lungul căii de acces. Drumul antic urcă, cum spuneam, dinspre pârâul Râpii
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
familie de iubitori de artă și cultură reușește prin eforturi proprii să repatrieze antichități cipriote care au fost scoase la un moment dat din țară și să fie atât de pasionați de istoria și cultura insulei, încât să sponsorizeze chiar săpăturile arheologice efectuate în scopul reașezării filelor de istorie în bibliotecile cipriote. N-am putut să nu fac mențiunile anterioare și asta pentru că vizitând muzeul și aflând atâtea lucruri care mi-au mers la suflet despre preocupările familiei Pierides, gândul mi-
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
mai mare din lume, mărginit de două culmi muntoase, denumite North Rim (malul de nord) și South Rim (malul de sud), este, de fapt, un defileu mai special, având pe fundul lui râul Colorado, care a contribuit și el la săpături în adâncime. Se află într-un uriaș parc frumos și bine îngrijit (Parcul National al Marelui Canion), cu hoteluri, restaurante, magazine cu suveniruri, un mic muzeu, cu pliante, machete, hărți și multe informații gratuite, printre care și un program cu
MARELE CANION DIN ARIZONA – ACOLO UNDE NATURA A PLASMUIT SUBLIMUL de ELENA BUICĂ, TORONTO, CANADA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356359_a_357688]
-
stat pe gânduri când am descoperit că pot să ajung la el cu ușurință. Intrarea este gratuită dar în holul de la intrare se află o urnă pentru eventuale donații. Alături, o zonă subterană protejată cu sticlă este dovada certă a săpăturilor arheologice ce au avut loc aici. 5.000 de ani de istorie cipriotă sunt adunați cu migală între pereții acestui muzeu, din anul 3000 î.Hr. și până în prezent. Piese arheologice, fotografii, hărți și cărți vechi, costume tradiționale, ceramică medievală, bijuterii
NICOSIA DE DINCOACE DE „LINIA VERDE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355036_a_356365]
-
de Fier”. Revistă de istorie și cultură, an I, nr. 4/1996, p. 2-4. 18Șt. Ștefănescu, op. cit., p. 22-23. 19Ibidem. 20D.I.R., XIII, XIV, XV, p. 2. 21M. Davidescu, op. cit., p. 9-10. 22Al. Bărcăcilă, Cetatea Severinului. Raport sumar cu rezultatul săpăturilor din 1938-1939, în “Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice” (B.C.M.I.), an XXXII, fascic. 100, 1939, p. 4; Istoria militară a poporului roman, vol. I, București, Editura Militară, 1984, p. 84-85, 30-31. 23Al. Bărcăcilă, Cetatea Severinului. Raport sumar cu rezultatul săpăturilor din 1938-19349
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
cu rezultatul săpăturilor din 1938-1939, în “Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice” (B.C.M.I.), an XXXII, fascic. 100, 1939, p. 4; Istoria militară a poporului roman, vol. I, București, Editura Militară, 1984, p. 84-85, 30-31. 23Al. Bărcăcilă, Cetatea Severinului. Raport sumar cu rezultatul săpăturilor din 1938-19349, în “Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice” (B.C.M.I.), an XXXII, fascic. 94, p. 150-155; M. Davidescu, op. cit., p. 11-12. 24M. Davidescu, op. cit., p. 11-12. 25Al. Bărcăcilă, Cetatea Severinului, raport sumar de cercetări arheologice, p. 4-5. 26Al. Bărcăcilă, Turnu Severin. Trei
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
piatră prinse cu lut. Materialul arheologic descoperit nu a fost numeros datorită faptului că fortificația de la Grădiștea a fost una de refugiu. Lipsa acestora nu a permis o încadrare cronologică a fortificației alta decât cea stabilită în urma vechilor cercetări (în urma săpăturilor din anul 1983, Floricel Marinescu a surprins două niveluri arheologice corespunzătoare secolelor XIII - XI și, respectiv, XI - VIII a.Chr.). În ” Grădiștea de pe Olteț” - lucrare manuscris a învățătorului Dumitru Cumpănașu (1900-1986) - Cetatea grădișteană este identificată a fi Phrateria. ”... Făcând o
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
-
a XIII-a Gemina cantonată la Apullum sapă în calcare o instalație balneară” ale cărei vestigii se văd și azi. Se cunoaște și numele constructorului :Lucretius Aqvila, imprimat pe o țiglă fixată în peretele bazinului mic . În inscripțiile descoperite prin săpături arheologice se află mărturia unui ofiter roman care mulțumea divinităților protectoare și lui Esculap ,în special, pentru apele acestor băi care l-au salvat de la moarte. De aceea erau frecventate și de guvernatorii provinciei, care -în bazinul mare al termelor
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354496_a_355825]
-
o vechime de mii de ani. Construit de Guy de Lusignan în 1193, după preluarea insulei de către francezi, castelul se afla inițial pe malul râului Garyllis, care, modificându-și cursul, astăzi are albia la 91 de metri distanță de acesta. Săpăturile arheologice din preajma castelului au scos la iveală dovezi implacabile ale existenței unei biserici creștine și fragmente dintr-un monument bizantin (din secolele X-XI); la începutul secolului al XII-lea, în incinta castelului exista o biserică înălțătă în cinstea Sfântului Gheorghe
LIMASSOL de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354450_a_355779]
-
copilului său și a fost îngropată într-un mormânt sacru. Zona a fost populată cu cel puțin 3000 de ani în urmă și asta o spun dovezile arheologice descoperite aici. Orașul a luat numele Amathusei, mama regelui Kinyras din Paphos. Săpăturile arheologice de la Amathus au început în 1980, ele continuând și astăzi. S-au descoperit astfel Acropolele, Templul Afroditei, piața, zidurile orașului, Bazilica și portul. Vizitând ruinele de la Amathus ai impresia ca acolo este ascunsă toată istoria antică a insulei: în
LIMASSOL de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354450_a_355779]
-
datând din perioada greacă. În extremitatea estică și vestică a sitului, misterele ruinelor au rămas mute între două acropole semețe. O multitudine de morminte au fost descoperite aici, multe dintre ele fiind intacte. Obiecte de artă lucrate manual găsite în timpul săpăturilor se află expuse la marile muzee ale lumii: Muzeul Metropolitan din New York, Muzeul Luvru din Paris, Muzeul Național din Nicosia. Nu departe de Limassol, pe valea râului Kouris am vizitat de curând unalt sit arheologic semnificativ din insulă, orașul antic
LIMASSOL de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354450_a_355779]
-
ne amintește de bradul în care părintele Gherontie Puiu a avut viziunea Maicii Domnului, la poalele Bucegilor. Biserica Eleusa, construită în secolul al VI-lea, este menționată în izvoarele istorice înainte de secolul al XIV-lea. Biserica a fost descoperită în timpul săpăturilor arheologice din 1920. Are o lungime de 28 de metri și o lățime de 18 metri, trei nave, trei abside cu un pronaos și un altar. Absida din mijloc are trei pereți exteriori și interiorul este semirotund. Fațadele navelor au
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
de un subiect care se impune, dar a fost și bucuria de a popula altfel spațiul expozițional”, a explicat dr. Laura Ghinea, președinta UAP Baia Mare. ---------------------------- Foto 4: Bicicleta & Arta *** 4. Arheologie: Istoria Băii Mari iese la iveală în Piața Cetății Săpăturile executate de Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș în Piața Cetății (Țintirim), pentru descărcare de sarcină arheologică, au început să dea rezultate. Până acum au fost descoperite urme ale fundației unei capele care ținea de Biserica „Sfânta Treime”, precum și
IUNIE 2012 de ANCA GOJA în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358371_a_359700]
-
a fost mutat de la loc, iar craniul a fost spart de persoane necunoscute, caz pentru elucidarea căruia a fost sesizată Poliția. Morminte au fost găsite și în partea nordică a suprafeței cercetate, în dreptul Bisericii „Sfânta Treime”. Aici au apărut, în urma săpăturilor, urmele unei construcții despre care se crede că ar fi fost Biserica „Sfânta Ecaterina”, din secolul XV. Se păstrează foarte bine nivelul de călcare din interiorul bisericii și o parte din fundația vestică a bisericii. Mormintele se găsesc în interiorul bisericii
IUNIE 2012 de ANCA GOJA în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358371_a_359700]
-
anul 1724. Chiar în fața Bisericii „Sfânta Treime” se află, cred arheologii, urmele Bisericii „Sfântul Martin”, de asemenea construcție de secol XV, care a fost incendiată și apoi dărâmată, în jurul anilor 1717-1720. În exteriorul acestei biserici se află alte morminte vechi. Săpăturile vor continua și în preajma Turnului Ștefan. Cert este că proiectul Primăriei, care prevede construcția în Piața Cetății a unor fântâni arteziene, amplasarea unor toalete și a unui punct de informare turistică, va trebui modificat, întrucât vechile construcții se află exact
IUNIE 2012 de ANCA GOJA în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358371_a_359700]