1,039 matches
-
când s-or dărâma. / Cine, maică, te-a boci? / Păsările-or ciripi."329 "Pasărea-om" dezleagă suferințele omenești, participând la trăirile zilnice: "Foicică și-o lalea, / Păsăruică, turturea, / Spune-mi, dragă, vestea ta / Ori nu ești din țara mea? Păsăruica săraca / Sta pe loc și-mi răspundea, / Cu grai omenesc grăia / Că ea nu-i din țara mea / dar așa i-a fost calea, / Drept la mândrulița mea. / Turturică, păsărea, / Păsăruică, turturea, / Pe crengi verzi tu nu ședea, / Du-te încunjură
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
plenitudine. Chiar atunci când luciditatea începe să-i cenzureze exploziile, suflul emoțional, o anume trăire senzorială mai persistă ("Vârstele anului" 1957): "Tot o să treacă iubirea... nici n-o să știm/ Fără de veste o să treacă... Pe aprinsul nostru chilim/ Se lasă o lumină săraca." Liberul joc al sentimentelor, infinitul, vagul, aducerile aminte devin stări afective care rarefiază simțurile, ca în "Tristeți de primăvară": "Și când a fost zi-ntr-adevăr-/ Și-așa avea să rămână -/ mi-am scos cu o mână bătrână/ floarea din păr." Un
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
înalt eterogene, fapt ce face ca statisticile la nivelul acestora să ascundă de fapt discrepanțe interne considerabile”, atrăgând atenția că nu se pot crea strategii unitare la nivel regional, deoarece există mari diferențe de politici între județele bogate și cele sărace din cadrul aceleiași regiuni. În vederea adoptării politicilor la nivel regional s-au elaborat, începând cu anul 1999, primele Planuri Naționale de Dezvoltare. Astfel, au fost elaborate un set de trei Planuri Naționale de Dezvoltare (PND), care au acoperit perioadele de programare
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
repetări Structura gramaticală: construiește propoziții scurte, acordul gramatical nu este bine format. Tip de comunicare: verbală, mimico-gesticulară. Răspunde la întrebări dacă este interesat, iar în caz contrar întrebarea trebuie repetată de mai multe ori pentru a obține răspunsul așteptat. Imaginație: săracă, îndreptată spre lumea desenelor animate pentru că urmărește aceste programe la televizor. Afectivitate: emotivitate instabil, imatur emoțional; reacții emotive cu caracter exploziv. Motivație: predominant extrinsecă. Prin aprecieri și unele recompense se poate motiva pentru executarea unor sarcini care nu-i sunt
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
vinde fără preț Că eu lunea nu lucrez Marțea țin de sărbătoare Miercurea de fată mare Joia e rău de dobitoace Vinerea dracu mai toarce. Și sîmbăta-i de băut İar duminica-i sărbătoare. - Vezi a dracului nebuna Cum Încheie săptămîna. ” -//,,Săraca nevasta mea İntră-n cîrciumă și bea. Că ea nu-i ca celelalte Ca să dea cînepa-n carte. Eu torc,torc și iar torc Ce rămîne pun pe foc. -ăă Hai, nevastă la prășit. Bărbate m-am bolnăvit. - Hai nevastă la băut
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
semnificativă pentru contemporanii noștri, pentru o femeie din epocă, zestrea are o valoare economică inestimabilă, căci ea o va ajuta fie să supraviețuiască, fie să-și găseas că un alt soț. Discursul unei femei se coagulează în funcție de miza unui proces. săracă, cu o droaie de copii și cu un soț alcoolic, care nu își îndeplinește atribuțiile casnice, femeia in sis tă pe inferioritatea ei fizică și intelectuală, prezentându-se pe sine în fața in stanței ca slabă și proastă. Femeia-victimă poate avea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
2. Legenda Uzului “În vremuri de demult, pe când blestemele se împlineau, trăia pe acest meleag un împărat care avea o fată frumoasă, de pica luna de pe cer. Dar ea, din aiastă pricină, a fost izgonită din împărăție de mama vitregă. Săraca de ea, a fost nevoită să trăiască în mijlocul codrilor, având drept prieteni cerbi, căprioare și urși, care o ocroteau, pentru că avea inimă mai bună decât unii oameni. * Autorul mulțumește și pe această cale, pentru informațiile primite, domnilor: Iorica Ștefan, fost
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
prin Tratatul de la Lisabona în apropierea imediată a politicii de cercetare, dezvoltare tehnologică, și spațiu. Originile politicii de coeziune sunt plasate însă în Actul Unic European, această politică europeană fiind bazată pe principiul redistribuirii veniturilor dinspre regiunile bogate către cele sărace ale Uniunii Europene. Vorbind despre interacțiunea dintre cele doua politici europene, avem în vedere faptul că, inițial, acestea au fost văzute, ca divergente, în condițiile în care una tinde spre convergență, respectiv spre uniformizare relativă, iar cealaltă spre excelență. Treptat
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
repetări Structura gramaticală: construiește propoziții scurte, acordul gramatical nu este bine format. Tip de comunicare: verbală, mimico-gesticulară. Răspunde la întrebări dacă este interesat, iar în caz contrar întrebarea trebuie repetată de mai multe ori pentru a obține răspunsul așteptat. Imaginație: săracă, îndreptată spre lumea desenelor animate pentru că urmărește aceste programe la televizor. Afectivitate: emotivitate instabil, imatur emoțional; reacții emotive cu caracter exploziv. Motivație: predominant extrinsecă. Prin aprecieri și unele recompense se poate motiva pentru executarea unor sarcini care nu-i sunt
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
Puțini sunt prin aceste locuri cei care Își permit să cumpere ouă de la găini «ne stresate» hrănite cu boabe și care scormonesc prin curte - care costă de zece ori mai mult decât ouăle de la fermele «criminale» cu producție mare, unde săracele galinacee sunt hrănite cu chimicale, concentrate și sunt crescute artificial! Apoi, fructele de la Amărăști sunt dulci, au gust de fructe, nu ce cele aproape artificiale de pe aici, cu gust de chimicale. Corcodușele roșii și galbene pe care amărăștenii le dau
De ce mă întorc la Amărăşti. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1442]
-
Sub-sahariană au cunoscut cea mai mare îmbunătățire a indicatorilor datoriei, începând din anul 2000, în parte, din cauza exploziei prețurilor la bunurile de consum, dar și ca urmare a scutirii pe sca ră largă de la plata datoriei, prin inițiativa Țăr ilor Sărace Puternic Îndatorate (HIPC - Heavily Indebted Poor Countries), dar și a ini ția tivei de scutire de la plata datoriei multilaterale (MDRI - Multilateral Debt Relief Initiative). Raportul datorie - export a scăzut la 48 %, la sfârșitul lui 2008 , î n comparație cu 180
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
slavician debutează cu o soartă similară cu a eroinei biblice. Nu poate fi o simplă coincidență faptul că romanul se deschide cu o frază emblematică despre această amărăciune pe care o conține sine qua non numele însuși: A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuții de ei, dar era tânără și voinică și harnică și Dumnezeu a mai lăsat să aibă și noroc. Dacă în textul biblic, Noemi devine o Mara, în romanul lui Slavici, Mara se va transforma pas
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cu noroc sau biruirea balaurului", în Adevărul literar și artistic, Anul XI, nr. 605, 19 februarie 2002. Lăsconi Elisabeta, "Pădureanca de Ioan Slavici sau pulverizarea mitului", în Adevărul literar și artistic, Anul XI, nr. 619-620, 4-11 iunie 2002. Manolescu Nicolae, "Săraca văduvă cu doi copii", în Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc, vol.1, Editura Minerva, București, 1980. Marcea Pompiliu, Ioan Slavici, Editura pentru literatură, București, 1965. Marinescu George, "Moara cu noroc", în Nuvela în literatura română, Editura Institutului de
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Geneza romanului românesc, Editura Eminescu, București, 1985, p. 202. 40 Idem., p. 205. 41 Idem., p. 206. 42 Idem., p. 260. 43 Idem., p. 239. 44 Vasile Popovici, Eu, personajul, Editura Cartea Românească, București, 1988, pp. 127-128. 45 Nicolae Manolescu, "Săraca văduvă cu doi copii", în Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc, vol. 1, Editura Minerva, București, 1980, p. 147. 46 Vasile Popovici, "Lumea lui Slavici și transparența interioară" în Lumea personajului (O sistematică a personajului literar), Editura Echinox, Cluj-Napoca
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Noe, vol. I, Editura Minerva, București, 1980, p. 174. 126 Idem., p. 175. 127 Magdalena Popescu, op. cit., pp. 170-171. 128 Vezi Pompiliu Constantinescu, "Ioan Slavici-Mara" (ediția a II-a)-1925 în Scrieri, vol.IV, Editura Minerva, București, 1970; Nicolae Manolescu, "Săraca văduvă cu doi copii", în Arca lui Noe, vol. I, Editura Minerva, București, 1980; Iosif Cheie-Pantea, "Slavici și vocația tragicului", în Palingeneza valorilor, Editura Facla, Timișoara, 1982 . 129 G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Minerva, București
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cotidiană; p. 164, r. 11 12 : „cei care n-au copii nu știu ce-i necazul” copiii sunt binecuvântări, dar aduc și multe necazuri prin firea lor neastâmpărată și prin nevoile aferente creșterii lor; p. 165, r. 24 25 : „Opinca-i bună, săraca ! îți șade piciorul hodinit, și la ger huzurești cu dânsa” eficiența și utilitatea sporită a obiectelor tradiționale față de cele ale civilizației moderne, mai arătoase, dar mult mai ‹‹păguboase›› pentru binele fizic al omului; p. 166, r. 38 39 : „doi oameni
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
a lui Teodoru: ,, «Mi-e foame, domnule, n-am mâncat de două zile.» Fața e palidă și poartă rochia lui Ghighi. Domnul vrea s-o sprijine; o dramă familială, poate, sau o nenorocire în dragoste, trebuie să-i dau ceva , săraca... Iubitul meu a fost Pavel Anicet, Faust, îl cunoașteți? [...] ...Și deodată, fata cu rochia Ghighiei alunecă de-a lungul zidului; zadarnic încearcă domnul s-o prindă în lungul zidului, fata se strecoară, cade, se sfarmă, - și gestul acela idiot se
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
construit una din puținele mari afaceri din Moldova care vor rezista iureșului integrării, mai cred că impulsul pe care l-a dat câtorva firme mai mici consultanță, credit etc. a fost absolut benefic pentru crearea unor premise de dezvoltare în săraca economic zonă a noastră. Sper că integrarea îl va stimula și mai mult! Cunosc sute, poate mii de oameni de afaceri români, dar cred că e singurul pe mâna căruia nu mi-ar fi teamă să-mi dau banii, desigur
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
pe la noi; ea, o femeie cocoșată, brunetă, uscățivă, iar la suflet pâinea lui Dumnezeu. Mai târziu, după ani, am aflat că el ar fi murit într-un accident de motocicletă, iar de coana Paulina, știu că a murit și ea, săraca, încoace, după război, când i-a venit vremea. Fapt este că erau buni prieteni cu părinții mei și ceva rude, de-și spuneau cumetri, dar cum se înrudeau, nu mai știu. Într-o sâmbătă după masă, tata i-a spus
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
locul lor, nu se putea lua prea multe, spațiul din vagonul de marfă în care trebuia să călătorim spre străinătate era limitat. Aveam o cățelușă albă de odaie, „Cățica”. Urla de vreo trei zile și noi nu știam de ce. Simțea, săraca, tragedia care se apropia. A rămas acasă. Am strâns-o în brațe la plecare, plângând în hohote. Ne rugam de părinți s-o ia și pe ea, dar în vagon nu era voie cu câini. Ne cuprinsese o jale mare
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
o zguduitură puternică, se izbeau tampoanele dintre vagoane între ele, căci se anexa locomotiva. Atunci știam că în curând vom pleca mai departe. Țin minte că ajunsesem pe undeva, prin munți. Eu sunt miop din naștere, o moștenesc pe mama, săraca. Vedeam pe cărările de munte oameni cu saci sau sarcini de lemne în spinare, care cu boi sau cu cai, mici toate, de parcă priveam un film de desene animate cu pitici. Totul mi se părea mirific, de basm, în acest
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de scule și podoabe, l-am văzut eu cum căta spre măria ta în timpul sfeștaniei... Doamne, da’ frumoasă te-ai mai făcut. Are dreptate vodă să se uite așa. Ai grijă cu Zamfira, că-i rea și blestemă. — E nebună, săraca. Nu-i, se face doar. Manda deschise nesimțit ușa și dispăru. Marica apropie sfeșnicul cu lumânarea aprinsă ca să-i lumineze mai bine chipul și se examină atent în oglindă. Era frumoasă? Nu și da seama, dar avea carnea tare pe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nădejdea celor cărora li se terminaseră vreascurile în șopron înainte de ieșirea în primăvară. Băteau clopotele într-o dungă pentru doamna Stanca a lui Radu Vodă Iliaș, cel răpus de darul beției... Să fie semn rău? Aș, de unde, c-a răposat săraca chinuită de fierbințeli, țipând și văitându-se că n o lăsau vedeniile să se despartă de lumea asta. Doar când a venit popa cu sfânta împărtășanie, doar atunci s-a liniștit. A spus femeia ce avea pe suflet, a primit
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
apoi, în care biserici? Mai toate sunt moschei ori s-au dărâmat de vreme. Cantacuzinii la început au crezut în Habsburgi, îi vedeau ca pe niște arhangheli coborâți din cer ca să-i alunge pe turci. Ce a însemnat asta pentru săraca Țara Românească, numai Brâncoveanu știa, când la începutul domniei s-a trezit cu toată Oltenia ocupată de trupele împăratului de la Viena, care jefuiau, incendiau și violau nevestele și copilele. Atunci probabil „marea idee” s-a transformat în mintea Brâncoveanului în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și viticole, însă adaosul moderat de îngrășăminte, reglarea regimului aero-hidric și măsurile antierozionale pe versanți conduc la producții constant ridicate ale acestui tip de sol. Luvosolurile sunt formate sub pădurea de stejar și gorun. Conținutul lor de humus este redus, fiind sărace în baze și acide, adesea cu un regim aero-hidric defectuos. Astfel, fertilitatea acestui tip de sol este bună pentru păduri, mijlocie pentru plantațiile pomicole, pajiști și unele culturi, dar redusă pentru culturile de bază, chiar pentru viticultură și pomicultură. Protisolurile
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]