1,766 matches
-
Te-ntreb, române, cât mai poți să-nduri? Pe Câmpul de la Blaj spunea:„ Eu jur!” Și se cutremura vecia toată, Vă rog să-i faceți liniște în jur, Ci numai clopotul din cer să-i bată... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Sărmanul Crai... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2079, Anul VI, 09 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
SĂRMANUL CRAI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375959_a_377288]
-
cea mai mare sunt virtuțile cerești, nici domnia nu se pune căci prin ea doar rătăcești. E bogat acel ce-n casă are liniște mereu și în rugă lui smerită îl vede pe Dumnezeu. E bogat samariteanu când ridica un sărman prăduit la zidul sorții, de tâlharii far' de neam. E bogat acel ce dă când nimica nu mai are și din sufletu-i de pâine hrană-i pentru fiecare. Bogăția e Cuvântul ce are putere multă și hrănește cu iubire
BOGATUL de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375984_a_377313]
-
mare, Dar frica stă să-l doboare, Fuge și de umbra lui, Să se teamă ca el nu-i! De dormit, foarte puțin, Asta pentru el e chin, Doar c-un ochi se odihnește, Cu al doilea se păzește. Când, sărmanul, e vânat, Fuge ca un apucat, Nici glonțul nu îl întrece, Viteză are cât zece. Dar cu toată frica lui, ... Citește mai mult Cine, oare, se făleșteși pe toți îi ispitește,Să-l admire fiecare,Ce urechi superbe are?Ce
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
mare,Dar frica stă să-l doboare,Fuge și de umbra lui,Să se teamă ca el nu-i!De dormit, foarte puțin,Asta pentru el e chin,Doar c-un ochi se odihnește,Cu al doilea se păzește.Când, sărmanul, e vânat,Fuge ca un apucat,Nici glonțul nu îl întrece,Viteză are cât zece.Dar cu toată frica lui,... XIV. PISICA NOASTRĂ, de Marioara Ardelean, publicat în Ediția nr. 2240 din 17 februarie 2017. Acolo unde muncim Suntem trei
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
și cenușă trezire din moarte mustrările Tale cum câmpia-nsetată fulgere vestitoare primește de ploaie și rod de voi și alerga nebunește în ochii cuminților Tu singur știi Părinte și-n tăcerea veșmânt de cuvinte aștepți mai înainte acasă pe sărmanul rătăcit călător. Citește mai mult ce foc proaspăte luminaTa Doamnenu ca mierea de rogojinăa furilor acestui timpnu ca cerul lorde-argințiși cenușătrezire din moarte mustrările Talecum câmpia-nsetatăfulgere vestitoareprimeștede ploaie și rodde voi și alerganebuneșteîn ochii cumințilorTu singur știi Părinteși-n tăcerea veșmânt
ALEXANDRU MĂRCHIDAN [Corola-blog/BlogPost/376603_a_377932]
-
mult ce foc proaspăte luminaTa Doamnenu ca mierea de rogojinăa furilor acestui timpnu ca cerul lorde-argințiși cenușătrezire din moarte mustrările Talecum câmpia-nsetatăfulgere vestitoareprimeștede ploaie și rodde voi și alerganebuneșteîn ochii cumințilorTu singur știi Părinteși-n tăcerea veșmânt de cuvinteaștepți mai înainteacasăpe sărmanul rătăcitcălător.... VI. MODELUL DEFORMAT. AMERICA DE LA TOCQUEVILLE LA CARTER, DE THOMAS MOLNAR, de Alexandru Mărchidan , publicat în Ediția nr. 2321 din 09 mai 2017. O lucrare de un interes deosebit pentru toți cei care doresc să afle mecanismele deformante ale
ALEXANDRU MĂRCHIDAN [Corola-blog/BlogPost/376603_a_377932]
-
cu alții, din zonă, asemănători lui. Rămăsese în lumea bisericească și aducea tot timpul la ușa blocul unde locuia, cerșetorii mănăstirii, pentru ca vecinii săi să le dea de mâncare. Prin acest șiretlic, se putea spune că Doru, este milos, ajută sărmanii și ca urmare corespunde postului pe care-l ocupă. ..................................................................................................................................... Scharaoțchi își aruncă o privire spre pământ și spuse încântat, slujitorului său fidel: -Michiduță! E prea perfecționist Doru al nostru! Un adevărat maestru al răului! E păcat să-și irosească cineva
”SLUJITORUL DIAVOLULUI” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375059_a_376388]
-
ar vrea să urle, să nu se mai oprească din lătrat... Strămoșii săi au fost mai liberi și se plimbau noaptea prin sat ori se distrau așa de bine, pe ulițe în lung și-n lat! Aveau stăpâni, cam toți sărmani, dar inimă mai bună și nici legați nu-i mai țineau în nopțile cu lună... Nici iarna nu-i speria, căci la coteț aveau căldură, culcuș de fân sau paie ori chiar dormeau în șură... Ei, cu urechile ciulite spre
SUPĂRAREA LUI BOSCHITO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375284_a_376613]
-
cu tâlc și fac gesturi ciudate încât și cea mai grea perdea de negură dispare iar când au ei vreo supărare vin la izvorul meu nesecat de hohote de râs și punem împreună pe fugă cei mai negri nori. Acești sărmani încercați de nevoi știu că o apă care curge chiar și prin nisip înseamnă un ogor roditor cu legume, hrană pentru cel sănătos sau bolnav, sărac sau bogat. Apa și pământul sunt aurul lor pe care îl apără din străbuni
UN SALUT DIN VASLUI, DIN SUFLETUL MEU de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372591_a_373920]
-
bucuria la urmă...” decretai. “E 26 ianuarie (când, pe vremuri, sărbătoream ziua de naștere a iubitului conducător)...dragi tovarăși și pretini...jur că-i parastas pentru Nea Nicu...jumătate din tot ce-i pe masă...că m-a făcut om, sărmanul.” Mă bufnise râsul. Doamne, iartă-mă! Dar și Geo și nevasta lui erau foarte serioși...așa că, mi-am revizuit atitudinea. “Și care-i al doilea eveniment?”întrebai plină de nerăbdare. “Al doilea e că, azi, m-a iertat nevasta-mea
PAHARELE DE CRISTAL… de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 58 din 27 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372691_a_374020]
-
îndemne la cenzura și autocenzura față de lunga listă a lucrurilor care îi pot ofensa pe islamiști. Bunul simț spune să nu provoci dacă ești un om înțelept, cunoscând că „Prostul gust nu este o crimă dar poate conduce la crimă” Sărmanii Charlie caricaturiști ( cetățeni francezi, indiferent de etnie ) ar fi fost acum în viață, sau cei din acel moment acasă ori în birouri nu ar fi văzuți mărșăluind pe bulevarde pentru solidaritate, ci în mijlocul familiei ori în cafenele. Rog să nu
CE ESTE DE FĂCUT? de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372779_a_374108]
-
singurul scăpat, stă să mi se roage să-i mai las fecioare măcar pentr-o noapte că le vrea pe toate. Apare Luna, mândră cununa, lacul când privește apa strălucește. Chip de fecioară oglindește, bietul păcat mi-l amețește. Lacom, sărmanul, nu mai gândește. Păcat nespălat Sare, despuiat, în apă de lac, unde a crăpat. Lumea a scăpat de acel păcat ce-i mult criticat și cu greu iertat. Păcat de iubire, profundă trăire, ce vine în tine, om drag, cu
PĂCAT BLESTEMAT de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373049_a_374378]
-
prietenie dintre beduin și gazelă! Dar anii trecuseră. Gazela crescuse mare și, urmându-și instinctul, începuse să tânjească după pereche. Apoi dispăruse pentru multă vreme din preajma casei beduinului Hodja. Când și când, cam odată pe an, mai venea pe la casa sărmanului beduin, să-l vadă, să mai deguste din apa aceea minunată din ulciorul de lut. Într-un an, venise chiar cu un pui de-al el, care se dădea sperios, nu îndrăznea să se apropie de beduin, oricât l-ar
GAZELA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373184_a_374513]
-
Hood” și maestrul Auguste Gusteau în filmul „Ratatouille”. Alexandru Arșinel a înregistrat zeci de piese pentru Teatrul Național Radiofonic, multe fiind incluse în colecții audio precum „Cufărul de cultură”: „Cercul” de Mircea Radu Iacoban, „O noapte furtunoasă” de I. L. Caragiale,„Sărmanul Dionis” de Mihai Eminescu, comediile muzicale „Franțuzitele” de Magda Duțu și „Un poet romantic” de Matei Milo, „Cine-ajunge sus la fix” de Dumitru Solomon, „Căsătorie cu de-a sila” de Molière, „Praznicul ciubotarului” de Thomas Dekker, „Femeile care ucid bărbații
ALEXANDRU ARŞINEL, ION DICHISEANU ŞI SERGIU NICOLAESCU PE ALEEA CELEBRITĂŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373203_a_374532]
-
sfârșitul, în timp ce i-a fost prevestit, a zărit cum venea Fiul, de Sfinți Arhangheli însoțit. Puțin din pat s-a ridicat să-l vadă pe Mântuitor, și sufletul i-a-ncredințat. Prin timp de-a fi nemuritor Mamelor e salvatoare, de cei sărmani e aproape, pururea-i ocrotitoare călătoriilor pe ape. În podgorii, pe coline, struguri încep să se coacă. Must să curgă din ciorchine și tulburel să se facă. Cu datina străbunilor se practică obiceiuri de pomenirea morților, când se-mpart prune
TRADIȚII LA ADORMIREA MAICII DOMNULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373264_a_374593]
-
lor: 98 % nu adăugau un cuvânt la predică, nu puneau o virgulă, se mulțumeau cu pericopa evanghelică rostită de 2000 de ani și atât... Ba, mai cereau câte un ajutor pentru acoperiș, pentru pictură, pentru veșminte, pentru praznicar, rareori pentru sărmani... 1 % din preoți mai adăugau la cuvânt câte o spoială pe ici pe colo, ceva nesemnificativ slab și cu bule..., ca sifonul îmbuteliat prost. Restul de 1 % erau Marii Predicatori: Arsenie Boca, Arsenie Papacioc, Teofil Pârâianu, Ilie Moldovan, Ilie Cleopa
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
ultima clipă, fărâmă cu fărâmă din viața, sănătatea și fericirea ei. Mama, olteancă din Gorj fusese dată slugă de la zece ani, iar tatăl ei, moldovean de la Roman, a fost copil de regiment. Amândoi au plecat într-o zi, pribegi și sărmani, în Valea Jiului, așa zisa „Valea plângerii”, unde leafa era mai avantajoasă, dar traiul oropsit, mai cu seamă pentru tatăl și frații ei, mineri cu toții (prea devreme și prea nedrept, într-o zi, atât părinții cât și frații Tatianei vor pierde
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
Împărat și proletar" al plebei noastre ne-ai fost și ești în continuare, un ,,Făt-Frumos din tei", de lângă astre pentru lumea noastră viitoare. ,,Lacul" tremură in ,,Singuratate" crasă plopii și teii freamătă pe dealuri, plânge și astăzi aceeași ,,Doină" duioasă sărmanul Dionis, cugetă idealuri. ,,Trecut-au anii..." si veacuri vor mai trece, ,, Pe lângă plopii fără soț", vom trece și noi; ,,Din valurile vremii...", ,,Luceafărul" ne petrece Când ,,Seara pe deal" și ,,Viața", au același șuvoi. Domnul Eminescu rămâne îngerul de pază
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
iubesc.Emil ȘușneaMar.2015... XXIV. OMUL, de Emil Șușnea, publicat în Ediția nr. 1880 din 23 februarie 2016. Făcut de Domnul,omul, Din lut precum se zice, A cunoscut atomul Și iată-l nu ezită, Acum să revendice Puterea infinită. Sărman orgolios! Greșeala stă la pândă. E joc periculos! O ști cumva ce face, Când lumea e flămândă Și n-are-o zi de pace, Când ținând atomul, Focul, într-o mână, El deșteptul, omul, Fără doar și dacă, Poate în țărână Chiar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
Poate în țărână Chiar și fără știre Astăzi să prefacă Întreaga omenire? Emil Șușnea Ian.2016 ... Citește mai mult Făcut de Domnul,omul,Din lut precum se zice,A cunoscut atomulși iată-l nu ezită,Acum să revendice Puterea infinită.Sărman orgolios!Greșeala stă la pândă.E joc periculos!O ști cumva ce face,Când lumea e flămândăși n-are-o zi de pace,Când ținând atomul,Focul, într-o mână,El deșteptul, omul,Fără doar și dacă,Poate în țărânăChiar și fără
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
vai și peste munți. Gândul bun rodește via iar când poamele-s culese în hambare bogăția, toate spicele sunt dese. Furii vin să prăduiască ce cu sârg ai adunat dă-le-o undiță cerescă, un pescar m-a învățat. Un sărman bătut de soartă să primești la ușa ta, fapta să îți fie dreaptă și folos vei aduna. Urcă omul pe o scară către cer la Dumnezeu și virtuțile îl ajută drumul să nu fie greu. Dar Părinții ne învață să
SCARA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374731_a_376060]
-
sau a structurilor muzicale preexistente, dorind descoperirea altora noi? Maestro Eugen Doga: Eu toată viața am fost și sunt nemulțumit. La Sankt-Petersburg o revistă a scris că: Doga tot timpul e contrariat, tot timpul critică, ”mârâie” și bormojește (bomârjește?)... -Vai, sărmanii! Eu critic nu pentru a distruge, ba dimpotrivă - vreau să curăț mediul de uscăciuni, să reîntocmesc lucrurile. Pentru ce să mai consumăm energia, de altfel, dacă lucrurile stau bine?? Apoi da, e bine și ceva de laudă să spui. Eu
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371563_a_372892]
-
pătrunde nici rază de Soare și nici pală de Vânt. - Aici să-ți putrezească oasele, îi strigase Colț-Împărat, să te usuci fără hrană și apă, așa cum s-a uscat inima în mine când mi-ai furat fericirea! Ce putea face sărmanul Pană-Împărat? Dacă se mișca prea mult, cușca atârnată în funii deasupra lacului se putea prăvăli în apă, iar el ar fi sfârșit înecat. Trecură așa clipe fără număr pentru împăratul păsărilor până când i se păru că aude un ciripit. Deschise
LIA CEA ÎNŢELEAPTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375617_a_376946]
-
minune... Capul meu să-l ții în mâna care-a stat pe cruce-ntinsă, Pentru ochii mei închiși să fii lumânare-aprinsă, Să mă ții în rugăciune cum ai stat în Ghetsimani, Când ai plâns și pentru mine, pentru-acei ce sunt sărmani... Să Te rogi cu mine, Doamne, cum cu-apostolii-ai făcut, Să ștergi lacrime și vorbe care-adesea m-au durut. Când pierdută-n griji mărunte vorbe am să spun în gând, Să trimiți la mine înger, să mă certe-ncet și blând
RUGĂCIUNE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374208_a_375537]
-
și ce mi s-a dat mie. E tare frig! Sunt minus zece grade, Mai că nu-ți vine ca să ieși din casă, Dar ca un om creștin și cumsecade, Pornesc la drum pentru că mie-mi pasă! Îmi pasă de sărmani, de toți aceia Ce-și plâng amarul, văduve, orfani, De cei ce nu mai au în ochi scânteia, Căci au pierdut-o prin troieni de ani. Îmi pasă de bolnavii din spitale, Bătrâni uitați în case de chirpici, De cei
PRIVIND ÎN LARGUL ZĂRII de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374214_a_375543]