6,771 matches
-
despărțiți de întreg, căci îi putem realiza prezența transfiguratoare astfel cum o lentilă ar concentra lumina pînă la aprindere: "duc în brațe cartea/ singurătatea/ lumina ei ca nisipul/ privind în neliniște// mă așez în genunchi/ lipindu-mi obrazul/ de cuvinte/ sărut în gând muritoarea mână/ care a scris nerăsplătită/ singură" (duc în brațe cartea). Sau: "in// veșmânt în iarbă/ păstrînd evlavios/ căldura altui trup// alb in// în tine intru lent/ ca într-o moarte de apoi/ în care cred" (in). O
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
dovadă că este așa, Xenia Își apropie botișorul de el, gura ei schițând dorința de a fi sărutată. Va Își aminti ce gură zenzuală are, se apropie lent de acea minune nepământeană și bucuria clipei o trăiră cu intensitatea unui sărut pătimaș și aproape de neînchipuit la doi tineri, chiar foarte tineri. Va i-a mângâiat Încetișor și cu tandrețe fața, ochii, urechiușele și pufulețul de pe gât, apoi a tras-o puțin câte puțin peste pieptul său, săruturile erau prelungi și din ce În ce mai
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
trăiră cu intensitatea unui sărut pătimaș și aproape de neînchipuit la doi tineri, chiar foarte tineri. Va i-a mângâiat Încetișor și cu tandrețe fața, ochii, urechiușele și pufulețul de pe gât, apoi a tras-o puțin câte puțin peste pieptul său, săruturile erau prelungi și din ce În ce mai dese, cele două trupuri erau Înfiorate și străbătute de curenți electrici, nu mai vorbeau. Mâinile lor se căutau cu febrilitate, iar când băiatul căutând ceva prin bluză și Încercând să pună stăpânire pe unul din cei
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
lucrurile și dacă Îți este teamă... Am spus că nu-mi este teamă cu tine și de tine! Apoi, cu aceeași naturalețe, fata se apropie de el, unul din frumoasele ei picioare Îl așeză peste piciorul lui Va și În timp ce săruturile pătimașe se țineau lanț (Va nu Îndrăznea să Încerce unul franțuzesc, așa cum Îl Învățaseră cele două profesoare ale lui!), mâna sa Înainta ușor de la genunchiul sub care găsi un loc delicat și cald, către marginea fustiței deja urcată mai sus
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Dumnezeu m-a ajutat să-mi opresc pornirea, nu ar fi bine dacă am merge mai departe iar pentru mine ar fi o impietate, vom avea destul timp mai târziu, avem de Învățat și ne vom putea iubi frumos cu săruturi, mângâieri și strângeri În brațe! Este bine așa, mai spuse Va cu un glas care nu era al său? Cred și eu că este bine, așa cum spui tu, mai cred că nici altfel nu ar fi fost atât de rău
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
mânat de patima care pune stăpânire pe noi toți, avea inițiativă și dorea să se achite de toate Îndatoririle și să-și ofere o noapte nepământeană, fără a pierde din vedere probabilitatea din ce În ce mai Îndepărtată de a fi ... exmatriculat. Ploua cu săruturi, când tandre, când focoase, puține părți ale celor două corpuri au rămas neacoperite de acestea, sângele circula cu viteză cosmică și cele două trupuri erau ca electrocutate. Tuți era expertă și știa ce să ceară de la un bărbat, dorea să
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
arăta siguranță, putere și stăpânire de sine. S-a prezentat simplu: Mă numesc Amina și răspund de comerț și protocol la firma BCD din Tanger. Ștefan a fost surprins de buna cunoștere a limbii române, a spus un Bună ziua și Sărut mâna!, apoi a așteptat să vorbească directorul. Acesta vorbea În franceză, iar Amina Îi traducea. Bine ați venit În Maroc și la BCD! În legătură cu cantitatea de cincizeci de tone fire răsucite vă comunic faptul că aproximativ 30% prezintă diverse deficiențe
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
formulă amabilă de refuz când privirea intensă a celor doi ochi Îl străpunse făcându-l să se răzgândească. Făcu gestul de invitație să ia loc, fata se conformă, Îl privi cu atenție, se aplecă spre el Într-o tentativă de sărut la care el se feri. Ștefan ar fi vrut să râdă de cioclul din fața sa dar Își aminti că portul este sacru și tradiția trebuie respectată În Maroc, așa că tăcu neștiind ce să facă mai departe. Tot fata Îl scoase
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
-i fața cu pletele sale frumos mirositoare, transmițându-i căldura și freamătul buzelor și având puterea să-l mai Întrebe: Știi să săruți? Băiatul avu doar timp să răspundă cu capul și buzele celor doi tineri se Întâlniră Într-un sărut pasional În timp ce mâinile lor se căutau și pătrundeau În locuri mai mult ori mai puțin permise, fiecare realizând că sunt foarte norocoși și că sunt pregătiți a mege mai departe, spre iad, spre cer, drum de Întoarcere nu mai era
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
la vedere o grimasă care exprima rușine, decădere și repulsie. Rică a asistat la o foarte scurtă partidă În care bărbatul trecut de patruzeci de ani, Încă frumos, o folosea pe iubita lui profesoară de pian. Nimic din tandrețea și săruturile pe care băiatul, a cărui mână zvâcnise involuntar către o anume zonă a corpului său Încălzit, le considera necesare. Cu sunete nearticulate, bărbatul Își exprimă satifacția și satisfacerea unei pofte primare, se Îmbrăcă În pripă și pe când Îi spunea iubitei
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
altă zi, la fel și așa proceda de fiecare dată, schimbând treptat locul. Atunci când era mama de față, obișnuia să mă sărute pe obraji, dar de la o vreme, atunci când eram singuri, mă săruta pe obraz și treptat ajungea la un sărut pe gură și din ce În ce mai lung. Anii treceu, jocul cu bancnota continua, mă ruga să nu-i spun mamei de banii de pachet că mi-i confiscă și că el nu-mi mai dă alții. Ascundea bancnota În rochiță, În sân
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
departe de aceasta. După ce gazdele s au retras, cei doi s-au mutat În clubul discret și romantic, cu lumină difuză și cu un lux greu de Înțeles pentru anii ’70. Dansau lasciv, dăruindu se reciproc și mângâindu-se nepermis, săruturile fiindu-le acoperite de lumina discretă. În pauze mergeau la bar, se tratau cu șampanie frapată, Ger plătea și când Rică a făcut observația că el este ...domnul, Ger Îi strecură mâna pe sub hainiă și pe sub cămașă, Îl mângâie Îndelung
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
a Întors cu partea dreaptă către cei doi bătrânei au putut fi văzute cele două mari cicatrice și ochiul deformat vizibil, Maria a strigat gâtuită de emoție: Victori, da’ aista-i Fănicî, Fănic-a neu! Hai, vinî la mam-Maria sî ti sărut, cî credem cî oi muri șî nu ti mai văd! Victor Olaru s-a grăbit să-l Întâmpine și impresionat de statura și hainele oaspetelui său spuse: Bine-ați venit la noi, domnu’ Ștefan! Mă bucur sincer! Ce mai faci
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
de naștere, ai uitat? Mâine împlinești cincizeci și șase de ani. Dacă o să-i împlinesc... — Iar începi? Trebuie să plec, pierd trenul. Se sărută. Lung. Lung de tot. Telespectatorii bărbați profită ca să-și mai deschidă o bere. Se desprind din sărut. Lionel își șterge o lacrimă și spune: — Eu rămân s-o aștept. Își dă seama de ce-a spus. O ia în brațe pe Liliane și începe s-o învârtă în jurul lui, ca la patinaj artistic, în proba de perechi
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
eram, am Început să merg foarte țanțoș, ba mai mult am Început să fiu răutăcioasă, să-l strig pe băiatul ăla Ghebosul, pe holurie școlii. și... primul meu prieten l-am avut În clasa a VIII-a, de fapt primul sărut, cu un băiat, care fetele... tot așa binevoitoare... s-au dus la el și i-au spus că mine Îmi place de el, iar mie, invers: că lui Îi place de mine. Băiatul respectiv era oarecum bine cotat la noi
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
puterea fantastică a suflețelului tău cu o trăsură de flori. o trăsură de flori intră pe poarta principală a grădinii suspendate a dragostei tale, trasă de doi canari-pereche, josă și mercedes, care se sărută triumfal cu ciocurile lor de bambus. sărutul cu ciocuri de bambus al canarilor se spune în ținutul ăsta că aduce noroc, așa că ai motive să fii bucuroasă. nu persista însă în gândurile rele despre oștirile dușmanilor tăi, această persistență aduce ghinon, mai bine let it go, let
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
canarilor se spune în ținutul ăsta că aduce noroc, așa că ai motive să fii bucuroasă. nu persista însă în gândurile rele despre oștirile dușmanilor tăi, această persistență aduce ghinon, mai bine let it go, let it be, cu floricele și săruturi de canari. e o zi lungă și frumoasă, după o noapte cu lună plină. se întrevede însă, la orizont, un conducător de oștire dușmană care și-a exprimat clar dorința de a începe o campanie. te vei gândi la asta
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
cea mai pardonabilă vină vorbește, recită, scrie, ești liber să fii 49 19 pădurea după ce scrii acest poem înghite, rogu-te, ertapenem. înălțimi ale tale îmi țin umbră acum, prin vara de șes. fabrici adierea asta, care îmi vindecă atingerea, sărutul, mierea. ești alesul meu, fii înalt, strânge veverițe multe și vindecă-mă de plecările trenurilor înțepenite și ale avioanelor adulte. nouă în primul loc: ai intrat în pădurea păpădiilor înalte, nu ai cum să ieși decât traversând o, semințe de
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
wasabi, pește alunecă ușurel pe gâtlejul ei fin. ape curgătoare am dori să se așterne peste moleculele timpului cu bețișoare am mânca timpul cel dus, luo na cel acoperit de moarte cel trezit de crucea sudului, de micul dejun, de sărutul tău timpul care a făcut castane, cu care ne bate trupul fragi, cu care ne adoarme gustul, maiestuos întoarcere am înghițit și fluviul, am mâncat și toată povestea cu cojile nucilor, cu zimții castanelor verzi cu zorile cafenii, cu zahăr
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
fi raționalizată -, se repeziră unul spre celălalt, așa cum se reped apele Nilului în sezonul ploios. Doar o clipă apucă Carla să murmure, cu glasu-i melodios și fermecător, numele bărbatului, căci buzele li se și porniră într-o încleștare purificatoare, încât sărutul ținu o secundă, sau un șir de veacuri - nu-și dădeau seama. Sufletul copilei rătăci un oarecare răstimp în neant, după care coborî înapoi în pieptu-i rotund și molatic, iar înlănțuirea unitară a buzelor lor pieri... Speriată de ceea ce tocmai
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
pronunțată, ofereau vigoare întregului său chip, lăsând parcă impresia că spintecă văzduhul. Iar buzele sale, aprinse și bine conturate, erau suficient de cărnoase și de ispititoare, încât știau să sădească, în oricare femeie, dorința de a-i fura măcar un sărut... Din întreg tezaurul de femei ce îi trecuseră, până la vârsta lui, prin viață, nici măcar una singură nu reușise să se apropie de sufletul său, ademenindu-l, înrobindu-l în dragoste și alintându-l cu tot preaplinul de plăceri, ce aceasta
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Dacă ai ști tu cât aștept eu clipa aceea, clipa aceea...! * Ina îl văzuse pe Jan încă de cum deschisese poarta și îi ieși în întâmpinare. Îl invită în casă cu o bunăvoință care i se păru avocatului că depășește obișnuitul. - Sărut mâna, stimată doamnă. Am venit fiindcă mi s-a părut că mi-ați dus dorul și eu n-am răspuns cum se cuvine unei ospitalități care s a dovedit a fi atât de generoasă de-a lungul timpului, glumi el
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
un cavaler chipeș și înzestrat din belșug cu acel atribut numit de vino-încoace! Nimeni nu putea ști că inima și gândul lui erau la Voica. Era fata pe care o sărutase pentru prima dată în viața lui și, o dată cu acest sărut, se pecetluise între ei un jurământ sacru ca toate zilele vieții lor să le petreacă împreună, oricâte obstacole neașteptate le vor sta în cale. La rândul ei, Voica îi clădise lui Vișinel în inima sa un tron cu flori purtătoare
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
îmbătau împrejurimile cu mirosurile lor tari. În afară de ei, lumea nu mai exista. Aveau impresie că se aflau în paradis. Vișinel o luă în brațe pe Voica, o sărută prelung. Deși nu-și potolise setea și ar fi vrut ca acest sărut să țină până în zorii zilei, lăsă ființa dragă încet, pe pământ, cu grijă ca pe un bibelou de preț, de frică să nu-i producă vreo stricăciune. Își dădură mâna și începură să alerge nebunește, așa fără țintă. Li se
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Sunt cu iubirea vieții mele, veghindu-i somnul liniștit... Doar noi doi, așa cum mi-am dorit dintotdeauna. Doar noi doi Într-o mare de singurătate. Sunt o statuie veritabilă, care a Început deja să surâdă, cu inima tresăltând de fericire... Sărutul Lipit de calorifer, cu trupul firav si lunguț, băiețelul mai privi Încă o dată pe fereastră, departe, dincolo de zare, apoi Își roti ochii mari si luminoși către mama sa, care stătea Întinsă pe pat și citea Într-o revistă. O Întrebă
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]