5,454 matches
-
monah, din mănăstirea lui avva Severian a fost trimis pentru o treabă în părțile Elevteropolei și a poposit la un sătean credincios. Acesta avea o singură față; mama ei murise mai demult. Monahul stătea de mai multe zile în casa săteanului. Diavolul care întotdeauna ispitește pe oameni, a băgat în inima fratelui gânduri necurate, și-l chinuia cu fata, așa că monahul caută acuma prilejul să trăiască cu ea. Diavolul, care-I băgase ispita în suflet, a făcut să aibă și prilej
LIVADA DUHOVNICEASCA (13) de ION UNTARU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1380156984.html [Corola-blog/BlogPost/365099_a_366428]
-
economic din care nu se poate ieși orice ar vrea politicul. Marea agricultură trebuie să asigure păpica orășenilor care-i furnizează tractoare, pluguri, semănători și combine culegătoare. Mica producție agricolă ocupă mult teren dar asigură traiul unui mic grup de săteni. Nu are un excedent care să alimenteze pe alții. Dar și sătenii, cu toată gospodărirea închisă deoarece au păpică, au nevoie de produsele fabricilor. Cu ce să le obțină? Micile ateliere meșteșugărești precum croitori, cizmari, fierari sau morari au dat
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397546795.html [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
agricultură trebuie să asigure păpica orășenilor care-i furnizează tractoare, pluguri, semănători și combine culegătoare. Mica producție agricolă ocupă mult teren dar asigură traiul unui mic grup de săteni. Nu are un excedent care să alimenteze pe alții. Dar și sătenii, cu toată gospodărirea închisă deoarece au păpică, au nevoie de produsele fabricilor. Cu ce să le obțină? Micile ateliere meșteșugărești precum croitori, cizmari, fierari sau morari au dat de mult faliment. Doar marea industrie rezistă concurenței. Agricultura mai presupune însă
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397546795.html [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
economic din care nu se poate ieși orice ar vrea politicul. Marea agricultură trebuie să asigure păpica orășenilor care-i furnizează tractoare, pluguri, semănători și combine culegătoare. Mica producție agricolă ocupă mult teren dar asigură traiul unui mic grup de săteni. Nu are un excedent care să alimenteze pe alții. Dar și sătenii, cu toată gospodărirea închisă deoarece au păpică, au nevoie de produsele fabricilor. Cu ce să le obțină? Micile ateliere meșteșugărești precum croitori, cizmari, fierari sau morari au dat
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397546795.html [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
agricultură trebuie să asigure păpica orășenilor care-i furnizează tractoare, pluguri, semănători și combine culegătoare. Mica producție agricolă ocupă mult teren dar asigură traiul unui mic grup de săteni. Nu are un excedent care să alimenteze pe alții. Dar și sătenii, cu toată gospodărirea închisă deoarece au păpică, au nevoie de produsele fabricilor. Cu ce să le obțină? Micile ateliere meșteșugărești precum croitori, cizmari, fierari sau morari au dat de mult faliment. Doar marea industrie rezistă concurenței. Agricultura mai presupune însă
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397546795.html [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
între om și loc. După cum drumurile se întretaie și duc în diferite direcții, tot așa omul o poate apuca în viață pe o cale bună sau rea. De aceea, se construiește o troiță ori se așază o cruce aici. Un sătean din Poiana Mărului (jud. Brașov) vorbește despre acest obicei, păstrat și astăzi: „se pune cruce la răscruce, că acolo se împart drumurile; știi, o iei într-o parte sau în alta. Se pune acolo să se-nchine omu’ și s-
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490686776.html [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
învinge timpul prin credință, fiindcă a transfigurat tot ce e efemer, urâțenia și moartea. Viața sa interioară se consumă sub semnul seninătății. Spre deosebire de omul zilelor noastre, a cărui „vârstă aspirațională este adolescența“, vârsta și frumusețea satului românesc este bătrânețea. Pentru sătean, calendarul este „punctul de reper al întregii sale ființe materiale și spirituale“, fiind moștenit din bătrâni. Prin acest „dat care venea de dincolo, dintr-o zonă unde e obârșia lucrurilor“, omul, colectivitatea și natura participă la un timp sacru, revelat
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490686776.html [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
natura participă la un timp sacru, revelat. Reforma calendarului din anul 1924 a arătat foarte bine caracterul calitativ, sufletesc și organic al timpului trăit în satul românesc: „Poți dumneata schimba calendarul cum vrei, dar zilele rămân tot acolo“, după cum spun sătenii. Zilele și sărbătorile nu sunt convenții, ci fac parte dintr-un timp viu și concret - iată de ce s-au împotrivit la a da calendarul cu 13 zile mai devreme, îndemnând ca „zilele să hie cum le-o lăsat Domnul nostru
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490686776.html [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
a firii și a naturii“, există „pricini“ morale sau cotidiene ale lucrurilor și comportamentelor, dar există și „taine“ pe care omul nu le înțelege. Toate acestea ne oferă tabloul unei gândiri cauzale organice, din care lipsește hazardul. Cum spune un sătean din Zărnești (Brașov), „vine moartea, da’ ea nu biruie. Lucrurile sunt în așa fel întocmite, că se leagă unu’ de altu’: când suferă într-un loc, suferă toate“. Alte multe și variate influențe în gândirea populară Frumusețea satului românesc și
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490686776.html [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
fără plocon (șpagă?). De la sărăcia informațiilor referitoare la alimentația și arhitectura populară tradițională vom trece la un element de cultură sacră: Troița. Ce le-a fost dat să vadă vânătorilor coborâți din munți „jos la țară“? „Doi meseni și doi săteni / Făcând cruce, din măr dulce“.9 Victor Aga în „Simbolistica biblică și creștină“ arată că: „În colinde, mărul Domnului închipuie crucea“, cu toate că, pe de altă parte el simbolizează: păcatul, ispita, căderea Evei.10 Zona etnofolclorică la care ne referim a
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI by http://uzp.org.ro/repere-etnografice-in-versurile-colindelor-culese-de-corneliu-bogariu-din-zona-etno-folclorica-a-orastiei/ [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
întorcând pe toate fețele motivul șansei în viața omului, Lanu făcând multe trimiteri la întâmplari din timpul războiului. Străbătând cu pasul minunatele locuri stăpânite de moți, am ajuns la niște case răslețite pe dealuri. Acolo am legat vorbă cu un sătean care ne-a invitat la el în casă, bun prilej să aflăm nemijlocit aspecte din viața moților. Multe și frumoase imagini ne-au umplut inima de bucurie, admirație și prețuire pentru moți, dar, cu deosebire, mi-a rămas în minte
ŞANSA VIEŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1424838039.html [Corola-blog/BlogPost/366024_a_367353]
-
aflăm nemijlocit aspecte din viața moților. Multe și frumoase imagini ne-au umplut inima de bucurie, admirație și prețuire pentru moți, dar, cu deosebire, mi-a rămas în minte un joc al întâmplării, legat de tema în discutie, șansa vieții. Săteanul cu care stăteam la taifas, om de mare omenie, i s-a adresat lui Lanu: - Domnu` doctor, avem în vecini un om foarte bolnav. L-au trimis acasă de la spital fiindcă nu mai au ce-i face. V-aș ruga
ŞANSA VIEŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1424838039.html [Corola-blog/BlogPost/366024_a_367353]
-
el prin telemobil și îi spusese că vine în permisie peste două zile. Azi se împlinea această perioadă. Lucra și din când în când se uita spre poartă. Poate vine, gândea. Mai trecea pe uliță câte o muiere sau un sătean spre centrul comunei. De când îi murise tovarășa de viață, toată speranța și dragostea se răsfrângea asupra feciorului. Pe el îl avea, și nepotul Constantin, profesor de ziaristică în București. Fiul nostru acolo, departe, să-și strângă ceva bani să-și
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglanda_a_doua_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
în viața oamenilor. Centrul și marginea nu sunt numai repere geografice, ele sunt locuri cu o deosebită încărcătură spirituală. Tot ce aparține locului are însușiri deosebite, caractere specifice, proprii - ,, nu lumea e în spațiu, ci spațiul în lume”. Descifrăm starea sătenilor după construcția caselor, după interioare, după aspectul ,,bătăturii” și ale împrejurimilor casei. Câteva exemple susțin afirmațiile. Casa lui Țugurlan: ,, Văzută din drum gospodăria lui Țugurlan pare să fie a unui om cu stare. Avea un fânar cu patru rânduri, frumos
SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Satul_morometilor.html [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]
-
pășit în viață, părinții și învățătorii satului, sunt prezentați ca fiind adevărații stâlpi ai culturii românești. Citind paginile manuscrisului distinsei autoare am rămas plăcut surprins să citesc despre tradițiile încă prezente în satul românesc. Chiar dacă acum informațiile curg prin televiziuni, săteanul simplu își păstrează acele obiceiuri din străbuni. Sărbătorile și ritualurile profane asociate cu cele religioase sunt într-o interdependență totală. Floarea CĂRBUNE vrea să arate lumii aceste tradiții ca pe un fapt neînvins de societatea informatică secolului XXI, culegând cu
FLOAREA CĂRBUNE BIBLIOTECARUL CĂRTURAR...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_bibliotecarul_carturar_autor_mihai_leonte.html [Corola-blog/BlogPost/371263_a_372592]
-
de primejdii. Aveam cu mine la plecare un geamantan, un suflet curat și educația de acasă. Aici a luat sfârșit copilăria mea! Strădaniile mele școlare primare fuseseră în ce îl privește pe tata, o mare mândrie la consfătuirile sale cu sătenii. De acum începea necunoscutul. Ce mai porți azi în geamantan? Mai ales învățăturile mamei. Îmi spunea să dau bună ziua de la cinci metri distanță, mă învăța să mă închin, să mă rog, era atentă cum făceam semnul crucii. Îmi spunea că
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_vlad_nufarul_dobroge_aurel_v_zgheran_1370942259.html [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
am crescut Cutreierând vai și coline, L-am îndrăgit atât de mult Că mă simt în el așa de bine. Satul meu cu dealuri și coline, Cu oameni hărnici, de câmpeni, Mă-nchin, dorindu-ți numai bine, Bună ziua, bunii mei săteni!... Citește mai mult - Școala mea e cea mai frumoasă dintre toate...: e înaltă cât Cultură și e lungă cât anii mei de studii. Iacob C. Istrati, Poet, publicist, Membru al Sfatului Țării 2Când mă întorc din nou în satîmi scot
IACOB CAZACU ISTRATI by http://confluente.ro/articole/iacob_cazacu_istrati/canal [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
aici eu am crescutCutreierând vai și coline,L-am îndrăgit atât de multCă mă simt în el așa de bine.Satul meu cu dealuri și coline,Cu oameni hărnici, de câmpeni,Mă-nchin, dorindu-ți numai bine, Bună ziua, bunii mei săteni!...... XIX. MEDITAȚIE ÎNAINTE DE FURTUNĂ ALEGERILOR, de Iacob Cazacu Istrati, publicat în Ediția nr. 2065 din 26 august 2016. UN CANDIDAT DE MARCĂ LA PREȘEDENȚIA RM de Iacob C-Istrati, Membru Sfatului Țării 2 și ASEM Fiecare nație își are trădătorii pe
IACOB CAZACU ISTRATI by http://confluente.ro/articole/iacob_cazacu_istrati/canal [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
gând, Când toate plăgile din inimă î-mi sângerează, În loc să urlu de durere, cu lacrimi grele cânt Dorul de Ea, de viață ce mă-naripează. Un dor nebun de tot ce-mi este drag, De Codrul verde, de scumpii mei săteni, Ce mult doresc, ca să pășesc un prag Al copilăriei mele dulci din Țânțăreni. Citește mai mult de Iacob Cazacu-IstratiDedicată celui mai bun prieten și frate Ion Alexei Roșcadin Suruceni, născut în Țânțăreni, jud.OrheiEu sunt un fiu, ce rătăcesc prin
IACOB CAZACU ISTRATI by http://confluente.ro/articole/iacob_cazacu_istrati/canal [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
în gând,Când toate plăgile din inimă î-mi sângerează,În loc să urlu de durere, cu lacrimi grele cântDorul de Ea, de viață ce mă-naripează.Un dor nebun de tot ce-mi este drag,De Codrul verde, de scumpii mei săteni, Ce mult doresc, ca să pășesc un pragAl copilăriei mele dulci din Țânțăreni.... XXXII. SĂ FIM UN VIS, de Iacob Cazacu Istrati, publicat în Ediția nr. 1892 din 06 martie 2016. Să fim un vis ... O ocupație rusească mai rea decât
IACOB CAZACU ISTRATI by http://confluente.ro/articole/iacob_cazacu_istrati/canal [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
tot încerca să le explice securiștilor că ea nu-i „tractoristă”, deoarece în satul lor bătrânii nu erau făcuți tractoriști... Cum spuneam, n-a fost doar calamitatea stalinistă de la sfârșitul deceniului patru. Ea a fost precedată de represaliile declanșate împotriva sătenilor la începutul aceluiași deceniu (îndeosebi împotriva gospodarilor declarați culaci sau chiaburi) prin colectivizare forțată, silnicia colectării produselor agricole și masivele strămutări în Siberia, toată această cruciadă fiind urmată în Ucraina de Sud, Volga de Mijloc, Caucazul de Nord și Kazahstan
STALINOCRAŢIA – CONSECINŢĂ LOGICĂ A CULTULUI PERSONALITĂŢII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1479192558.html [Corola-blog/BlogPost/381031_a_382360]
-
acum doi poli, preotul și învățătorul ... Și o dată cu apariția Dascălului, a Învățătorului pe scena istoriei, pe scena istoriei Pedagogiei și a Învățământului românesc, a apărut relația dintre ei care-i unea, și o dată cu această relație care-i situa deasupra celorlalți săteni, a apărut un al treilea personaj cultural și educaționala, și anume Binomul Preot - Învățător. Puterea educativă și culturală a acestui personaj intelectual - bipolar, Preot - Învățător, a acestui binom cultural educațional, a adus în universul satului românesc un plus de informație
„LUMINILE SATULUI ROMÂNESC – DASCĂLUL ŞI PREOTUL” DE MARIN POPESCU DICULESCU de AURELIA DUMITRU în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 by http://confluente.ro/Aurelia_dumitru_luminile_aurelia_dumitru_1364600369.html [Corola-blog/BlogPost/342230_a_343559]
-
unii mai tinerei din oraș, dar și pe cei mari din Vasilatu și Păscoaia. A fost o perioadă minunată. Simțeai cu adevărat când se apropiau Sfintele Sărbători de Iarnă. Au fost vremuri frumoase pe care nu le vom mai întâlni. Săteanul ținea la obiceiurile și demnitatea sa de român. A fost o dată...” ( Această narațiune mi-a fost făcută pentru volumul „Lotrii în prag de sărbători” de domnul Mircea Vărăticeanu (octogenar) printre puținii veterani colindători aflați încă în viață în orașul Brezoi
POVESTEA UNUI VETERAN (OCTOGENAR) AL OBICEIURILOR STRĂMOŞEŞTI DIN BREZOI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419269870.html [Corola-blog/BlogPost/342449_a_343778]
-
primit titlul de „sat European” și este înfrățită cu comună ecologică Wulkow din Germania. Și acum să vorbim de oameni, omenie, dăruire, muncă, viziuni, într-un cuvânt de primarul comunei Șinca Nouă și ai lui consăteni. Mitruț (cum îl numesc sătenii pe primarul lor) ne-a adus în sat, telefonul, ne-a legat la canalizare și la gaze, acum avem apă curentă și face drumurile să fie bune, a făcut biserica, școala, primăria și se grijește de noi. E un primar
QUO VADIS DUMITRU FLUCUŞ? (1) de VIOREL BAETU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_baetu_1406490089.html [Corola-blog/BlogPost/357454_a_358783]
-
legat la canalizare și la gaze, acum avem apă curentă și face drumurile să fie bune, a făcut biserica, școala, primăria și se grijește de noi. E un primar foarte bun și e un om de omenie, îl caracteriza un sătean, care avea frumoasa vârstă de 82 de ani și trăia aici de când se știa. Dumitru Fulcuș este un om care polarizează, are viziunea viitorului și luptă cu hotărâre, înfăptuind pas cu pas, cu înțelepciune, dăruire și muncă, multă, multă muncă
QUO VADIS DUMITRU FLUCUŞ? (1) de VIOREL BAETU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_baetu_1406490089.html [Corola-blog/BlogPost/357454_a_358783]