5,379 matches
-
face parte din viitorul sfat boieresc al domnitorului. Pe meleagurile Vâlcelelor localnicii ieșiră la porți, cu mic cu mare, să privească curioși la ceata călăreților învăluiți într-un nor de praf. Adesea, aceștia se opresc și stau de vorbă cu sătenii sau poposesc la vreun conac unde fericitul boier oferă cinstiților oaspeți ceea ce are mai bun. Într-una din seri Mihai își trase căpitanii deoparte și le zise: - Dragii mei căpitani, sunt mișcat și-n aceeași măsură uimit de primirea de
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
vreo cinci zile în satul Brănești și prin împrejurimi. Se mai zăreau uneori firimituri verzi de pe crengile plopilor, care se ridicau semeț spre cer, pe marginea drumului și a brazilor din Pădurea Soarelui, care era apropiată de casa lui Mitru. Sătenii o numiseră așa din moși-strămoși, pentru că pe timpul verii, razele soarelui erau atât de puternice, încât pătrundeau peste tot și nu părea să existe niciun deșiș, oricât de întunecat ar fi fost, în care să nu pătrundă vreo scânteie de lumină
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
luat de mână ca un copil mic de către curierul moșului, până în fața sa. Moșul îi privea cu blândețe pe noii-veniți. - Moș Crăciun, bine te-am găsit! salută curierul și continuă, Moșule drag, ți l-am adus pe cel mai neîncrezător sătean din Brănești, pe cel care este cel mai convins că Dumneata nu exiști și că venirea Dumitale în Pădurea Soarelui de Crăciun, este o minciună inventată de bătrânii satului! - Da, știu că sunt oameni care nu cred în mine, așa
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
că-i port numele și trebuie să aflu unde și cum a murit, unde a fost îngropat? Acasă, i-a venit doar numele pe-o cruce. Și, tot mergând pe urmele acestuia, am mai descoperit prin zona căutărilor, un alt sătean Multimedaliatul, Erou Național și monah uitat, Iorgu Cosma. Cel care a ținut în mâini, cum spun înaintașii, atât Steagul Țării cât și Sfânta Cruce. Ajungând la al treilea palier, comuna nașterii mele, acum comuna pierdută (Fosta comună Rușavățu), acesteia, i-
DUMITRU K NEGOIŢĂ de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362440_a_363769]
-
și porni spre prundul vacilor, unde se împărțeau oile. Nu dorea să-și murdărească costumul de mers la biserică. Cu banii necesari în buzunar și cu o sticlă cu vin la el să-l cinstească pe cioban, se alătură celorlalți săteni ce se îndreptau spre prund. ume multă, ca și mioarele grase și frumoase. Fiecare sătean aștepta la rând să-și aleagă oile din cârd. Venindu-i rândul și lui moș Constantin, acesta constată că-i lipsește o mioară. Luându-l
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
de mers la biserică. Cu banii necesari în buzunar și cu o sticlă cu vin la el să-l cinstească pe cioban, se alătură celorlalți săteni ce se îndreptau spre prund. ume multă, ca și mioarele grase și frumoase. Fiecare sătean aștepta la rând să-și aleagă oile din cârd. Venindu-i rândul și lui moș Constantin, acesta constată că-i lipsește o mioară. Luându-l la întrebări pe cioban despre oaia lipsă, acesta dădea din colț în colț că ar
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
Descoperind ulterior ce dar mi-a lăsat bunul Dumnezeu, atât la grădiniță, școală sau la concursurile artistice de cântec și dans, (când începusem să cânt) participam cu toată ființa mea și mă bucuram de fiecare succes purtat în fața colegilor, dascălilor, sătenilor... a spectatorilor. Mi-am dezvoltat această vocație, iar cântecul popular mă atrăgea ca un magnet, lucru pe care l-ați constatat și dvs. în melodia "Oameni buni din toată țara". Pe tot parcursul acestor ani, dragi mie, am avut un
PARTEA A I-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361208_a_362537]
-
de măduvă. Aici vin și intelectualii, preoții Gheorghe și Nicolae Ionescu, învățătorii Luca Paul, Șușlă, Stăncioiu, Hănescu și Petrică, îmbrăcați în costume naționale, pantaloni din șai alb, cămașă de borangic, haină neagră și pălărie de fetru pe cap. Înconjurați de săteni, dascălii predau o lecție de pomicultură și stupărit, împrăștiind lumină în satul de pe marginea Râului Doamnei. Terenul de volei găzduiește meciul cu echipa din Retevoiești, în uralele suporterilor, destul de mulți, care înconjoară spațiul de joc sau privesc din arinii ce-
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
în viața oamenilor. Centrul și marginea nu sunt numai repere geografice, ele sunt locuri cu o deosebită încărcătură spirituală. Tot ce aparține locului are însușiri deosebite, caractere specifice, proprii - ,, nu lumea e în spațiu, ci spațiul în lume”. Descifrăm starea sătenilor după construcția caselor, după interioare, după aspectul ,,bătăturii” și ale împrejurimilor casei. Câteva exemple susțin afirmațiile. Casa lui Țugurlan: ,, Văzută din drum gospodăria lui Țugurlan pare să fie a unui om cu stare. Avea un fânar cu patru rânduri, frumos
SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]
-
lui, în sezonul de vară, sania în sezonul iernii, au ieșit pentru a le sta la dispoziție. Își câștiga existența prin muncă cinstită. Îl vedeai cu câte un sac de porumb ducându-l la moară, să-l macine pentru un sătean sau altul, însoțit fiind de cântecul său. Încălțat cu tradiționalele opinci confecționate din anvelope tocite de mașină, legate cu șnur de piele împletit deasupra gleznei, peste pantalonul din dimie groasă lucrată în război, vara cu pălăriuța pe cap, iarna cu
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360868_a_362197]
-
lui, în sezonul de vară, sania în sezonul iernii, au ieșit pentru a le sta la dispoziție. Își câștiga existența prin muncă cinstită. Îl vedeai cu câte un sac de porumb ducându-l la moară, să-l macine pentru un sătean sau altul, însoțit fiind de cântecul său. Încălțat cu tradiționalele opinci confecționate din anvelope tocite de mașină, legate cu șnur de piele împletit deasupra gleznei, peste pantalonul din dimie groasă lucrată în război, vara cu pălăriuța pe cap, iarna cu
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
gol. Primea Costică bani pentru efortul și pentru umilința lui, strângea o pungă de mărunțiș cu care cumpăra drojdie în scopul revânzării. Acesta a fost Costică cu Drojdia, necăjit al soartei, care a murit aici la Domnești și îngropat de săteni în cimitirul satului ca un anonim. Oare îi aprinde cineva o luminiță, la mormântul său - neștiut de mulți? Referință Bibliografică: DOMNEȘTIUL OAMENILOR SIMPLI / Ion C. Hiru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 229, Anul I, 17 august 2011. Drepturi de
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
ce se impuneau de luat. Propunerea de a crea acest post trebuia discutată în ședința de partid mai întâi, așa era democratic: ca hotărârile să se ia colectiv și cum membrii de partid din C.A.P. erau considerați reprezentanții tuturor sătenilor, numai după ce aceștia o aprobau în ședința de partid lunară, se supunea în ședința consiliului ca propunere pe ordinea de zi. La raion era mai simplu, deoarece nu raionul plătea salariatul, ci gospodăria colectivă, așa că se putea obține postul solicitat
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XV DIN NOU IN DOBROGEA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364076_a_365405]
-
părăsi sediul C.A.P.-ului îndreptându-se spre casă. De a doua zi trebuia să se prezinte la fermă așa cum a stabilit cu președintele Ionel Mușat. În acest timp cât ea mergea spre casă, la sediul colectivei cum îi spuneau sătenii, a sosit Ramona cu treburi și președintele a și întâmpinat-o cu vestea că Săndica nu mai este tehniciană, ci proaspătă inginer zootehnic. Vizibil Ramona și-a manifestat bucuria față de președinte, însă în sufletul său se înfiripă teama concurenței. Știa
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XV DIN NOU IN DOBROGEA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364076_a_365405]
-
număr de aproximativ 903 participanți și cu 128 ședințe anual 88 în 1905 documentele ne semnalează un număr de 48 de comune care organizau șezători 89, iar 1907-1908 un număr de 380 șezători la care au participat 4 800 de săteni, în special femei 90. Chiar dacă, documentar, în anul 1905 s-au organizat șezători în numai 48 de comune ale județului ( reprezintă 26 la sută din numărul comunelor), influența lor pare a fi fost cu mult mai mare . În unele documente
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
de pildă, Școala primară din comuna Roșiori raportează revizoratului că a început o nouă serie de șezători populare cu femeile și fetele. Tematica abordată este diversă și interesantă : despre bolile molipsitoare și tratarea lor, folosul școlii pentru fete, băieți și săteni, combaterea alcoolismului, sfaturi gospodărești, curățenia corporală, creșterea gândacilor de mătase, confecționarea pânzei de borangic, etc.91 Învățătorul din Prisăceaua raportează, la rându-i, că la șezătorile din luna ianuarie 1904, care se țineau de 3 ori pe săptămână, fetelor li
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
Bobaița, în 1904)112 sau Țara nouă( la Ciovârnășani în 1904)113, repertoriu 200 întâlnit și la Corcova 114, Almăjel 115 sau, în anul 1915, la Broscari 116, Vânjuleț 117 sau Vânju Mare118. Spectacolele de teatru se bucurau de aprecierea sătenilor. Pentru cele organizate înainte de anul 1906, la Boșteni spre exemplu, avem chiar mențiunea că erau urmărite de numeroși locuitori veniți din toată plasa 119. Pentru perioada 1900-1906 avem înregistrate 48 de localități în care se dădeau reprezentații teatrale 120, numărul
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > MINUTARUL VREMII Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 1706 din 02 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Minutarul Vremii Vă scriu săteni și rude, și frate încă vă mai sânt Și mâna mea vă scrie, cât nu e iarbă și pământ Tristețea mi-i sortită ca oriunde să vă poarte Cum și-n tăcerea mea ascunsă în această carte Iluzii se desprind
MINUTARUL VREMII de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368434_a_369763]
-
Literatura > Naratiune > TOAMNA BURSUCILOR Autor: Gheorghița Durlan Publicat în: Ediția nr. 1508 din 16 februarie 2015 Toate Articolele Autorului TOAMNA BURSUCILOR Casa noastră tronează pe un deal, mai în jos se află Glavaciocul cu lunca lui inundabilă, pe unde cultivă sătenii porumburi, după care se ridică iar dealul ce duce spre pădurea Căldăraru. Din balconul dormitorului meu se văd sălciile pletoase, cu brațele lor fantastice, care mângâie apa Glavaciocului, dealul cu pășunea întinsă a vitelor satului și pădurea galben-ruginie la vreun
TOAMNA BURSUCILOR de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368500_a_369829]
-
sfintei cruci care străjuiește mânăstirea. Totul a fost făcut cu muncă și perseverență pornite din adâncul inimii și din neclintita menire de misionar. În fața unui astfel de model, i-au sărit în sprijin fără răgaz, punând umărul la greu, mulți săteni, ba și din împrejurimi, din Alexandria, din București, din Satu-Mare, din America și Australia, oameni cu credința din bătrâni nestrămutată. Mănastirea a început să ia ființă în 18 aprilie, 2004. La început au adus două vagoane militare. Acestea le-au
MĂNĂSTIREA „SFÂNTUL GHEORGHE” DIN COMUNA ŢIGĂNEŞTI-TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368551_a_369880]
-
nestrămutată. Mănastirea a început să ia ființă în 18 aprilie, 2004. La început au adus două vagoane militare. Acestea le-au fost lăcașul de vara, fără lumină, fără apă. S-a început apoi sistematizarea terenului, mai multe parcele, donate de săteni. A fost o muncă istovitoare, au cărat mult pământ ca să formeze platoul pe varful dealului, pentru a-i da o frumoasă perspectivă mânăstirii. - La început am construit o baracă din placaj ce servea drept Paraclis. Veneau oameni la slujbă și
MĂNĂSTIREA „SFÂNTUL GHEORGHE” DIN COMUNA ŢIGĂNEŞTI-TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368551_a_369880]
-
au trecut, goale, pe la genunchi, lemnele în care odihneau ai mei. ...Pe stâlpul clopotniței, atârnau fără vlagă, coastele ruginite ale nopții. Ulița, uitase să se îmbrace de sărbătoare. Peste tot, pluteau leșurile animalelor, mușcate de moarte. Ici, colo, câte un sătean, ținea în brațe câte un sac cu ceea ce-i mai rămăsese de la viață.Nimicitoare și reci, apele trăgeau pe sub poale, fantasmele trecutului. -Ia-mă Doamne pe mine!-tânguia pe treptele bisericii, un glas ciobit de neputință.Am rămas goală Doamne! Nici
PANTOFI DIN ROUĂ AMARĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368549_a_369878]
-
mulțumit tuturor oaspeților pen- tru prezență și onoarea făcută comunei cu ocazia acestui deosebit eveniment, după care a invitat pe toți cei prezenți în satul Budele, la Casa memorială „Bogdan Amaru”. Când am ajuns, curtea și grădina era ocupată de săteni. Domnul Doru Moțoc, fin ob- servator, l-a felicitat pe primarul Antonie pentru noile „retușuri” executate de la ultima vizită, 2013, până în prezent. Este vorba de porțile de la intrare, care au fost făcute de me- seriași aleși după modelul celor de la
FESTIVALUL NAȚIONAL DE DRAMATURGIE „GOANA DUPĂ FLUTURI„ EDIȚIA A VII-A, 2015 de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368009_a_369338]
-
cameră, la fel, bine așezate, se află numeroase obiecte etnografice. După ce oaspeții au vizitat aceste exponante, au scris în Cartea de onoare. Din tinda casei, unde au fost invitați membri juriului, domnul Doru Moțoc a adresat „Un bun reîntâlnit” cu săteni din Budele, apoi a prezentat Juriul Festivalului, după care, domnul Mircea M. Ionescu a anunțat laureații ediției a VII-a a festivalului. Cum pentru premiul I, nu a fost întrunit punctajul stabilit, acest premiu nu s-a acordat. Premiul al
FESTIVALUL NAȚIONAL DE DRAMATURGIE „GOANA DUPĂ FLUTURI„ EDIȚIA A VII-A, 2015 de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368009_a_369338]
-
piesa „MEȘTERUL MANOLE”. A urmat un scurt moment artistic susținut de elevii Școlii gimnaziale Țepești - Tetoiu, instructor prof. Virgil Dumitrescu. În încheiere au luat cuvântul domnul Doru Moțoc, doamna Elena Stoica și Lucian An- tonie, primarul, care a mulțumit tuturor sătenilor prezenți și distinșilor oameni de teatru, oas- peții de azi ai comunei Tetoiu, care, unii, pentru prima dată, au putut să vadă cătunul și casa unde s-a născut, a copilărit și a bolit Bogdan Amaru. ION PĂRĂIANU Referință Bibliografică
FESTIVALUL NAȚIONAL DE DRAMATURGIE „GOANA DUPĂ FLUTURI„ EDIȚIA A VII-A, 2015 de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368009_a_369338]