4,482 matches
-
fi scuturat părul și-ar fi făcut vocalize pasionale mai dihai ca de obicei - nu, drama se consuma în același registru wagnerian cu care începeam să mă obișnuiesc: era un flux de simțăminte inedit și formidabil. Ah, nu mă mai satur de tine! striga ea. Oi fi eu nimfomană sau verigheta asta o fi de vină? — Mă gândeam că de vină o fi ilegalitatea unui „han“. — Ah, trebuie să fie ceva! Mă simt, mă simt așa de trăsnită... și tandră - nestăpânit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Ierusalin, Beer-She’va, Marea Moartă, Sedom, ’Ein Gedi, apoi către nord, spre Cezareea, Haifa, Akko, Tiberias, Safed, Galileea superioară... Și, în permanență, totul pare mai curând vis decât realitate. Nu că aș fi căutat cu orice preț senzații tari. Mă săturasem de improbabilul de care avusesem parte alături de însoțitoarea mea din Grecia și Roma. Nu: pentru a da un sens impulsului care mă determinase s-o șterg cu un avion al El Al, pentru ca dintr-un evadat descumpănit să mă pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
o făcu pentru un moment să se revolte. De ce nu? De ce nu i-aș scrie? S-ar putea ca lui să-i placă; s-ar putea să mă dorească Încă și, dacă nu, de ce n-aș face scandal? M-am săturat să fiu decentă, să fac Întotdeauna ceea ce se cuvine. Gândurile ei erau foarte apropiate de cele ale doctorului Czinner când exclamă În gând că de fapt nu merită. Știa Însă prea bine că era În firea ei, că se născuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
fost groaznic. De atunci n-am mai petrecut nici o noapte acolo. — Vino atunci Încoace, vino atunci Încoace. Cum arăta? — Nu-mi pot aminti nimic despre ea. Janet Pardoe spuse cu voce scăzută: — Dacă ai ști cât de tare m-am săturat să trăiesc cu o femeie. Accidental, mâinile lor se atinseră pe masă și apoi rămaseră una lângă alta. Luminile feerice care atârnau În boscheți se reflectară colierul ei și chiar la capătul grădinii, peste umărul tinerei, Myatt Îl văzu pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Helen cu vocea răgușită a polițaiului, fiindcă sunt femeie și am mai multă putere decât tine. Și eu zic: Du-te, Helen. Cară-te dracului de-aici. N-am nevoie de tine. Vreau să plătesc pentru crimele mele. M-am săturat să stric lumea doar ca să-mi justific relele pe care le fac. Polițaiul plânge acum din răsputeri, și în încăpere intră alt polițai. E tânăr; se uită la polițaiul bătrân, apoi la mine. Polițaiul cel tânăr zice: — Aveți probleme aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
așternută domol înainte, despicînd în două podișul întins. Chitarele au tăcut, iar în locul lor, acum, unul vorbește cu spor de șeptelul în plină dezvoltare, invocînd mereu tonele de carne livrate pieței. Care piață? întrebă încet Lazăr că eu m-am săturat să cumpăr zgîrciuri și oase... Ce vrei? se întoarce studenta spre el, nedumerită, renunțînd o clipă la calcule, lăsînd caietul în poală. Mă ierți! Așa încep toți spune Lazăr ironic -, adevăru-i că-mi ești cunoscută... De la universitate saltă fata din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de orizont! Că dacă tat-tu dădea niște hectare la stat, vă erau toate porțile deschise; primeați burse de la stat, examenele erau de formă... Da, dar pe poarta ogrăzii noastre ar fi intrat numai vîntul, și cu vînt nu te saturi. Aș! Se putea trăi și din puțin, dar asta-i: setea țăranului! Încăpățînat, catîr, orgolios! Ce, pîn' la urmă nu tot acolo a ajuns pămîntul? Ascultă ce-ți spun: în viață, cînd ți se deschide în față o perspectivă, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
preling două șuvițe de sînge. Ieșită din minți, Sultana pune mîna pe-o scîndură de la o navetă cu sticle goale și-o smulge, îndreptînd spre fată capătul în care se vede ieșind jumătatea unui cui: Toată te găuresc, să te saturi! Văzînd-o pe chelneriță cum se repede un pas spre ea, fata scoate un țipăt de groază, pe care și-l înăbușă la timp cu palma făcută căuș. Te omor și te arunc în iaz! Am doi copii, ai auzit ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
nimerește. Na coroană, pușlamaua dracului! După ce că te-am adunat de pe străzi, te-am făcut om, ai familie, copii, tot ce-ți trebuie, nu te mai satură naiba! Dintre scursori te-am adunat, după scursori te trage Dracul! Na, să te saturi! Mi-am turnat un pahar și-o cafea, că-s și eu om, și le-ai dus ăleia cu căciulă albă, las' c-o altoiesc eu și pe aia. Ce-s eu în casa asta, măi, ce-s eu?! Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
poftă, arătînd după fiecare înghițitură spre sticla de ceai. Stai, drace! se înfurie femeia, trăgînd cu putere de bluza care nu vrea să iasă pe capul copilului. Ușor, că-i rupi urechile, ce te-a apucat?! șoptește soțul. M-am săturat, asta-i! Și-i copilul de vină că tu te saturi așa repede?! Nu vezi cum mă chinuie? Stai, drace, locului! Ce bine-ar fi să se poată crește copiii așa cum scrie în cărți, sau cum vedeai tu la televizor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
se înfurie femeia, trăgînd cu putere de bluza care nu vrea să iasă pe capul copilului. Ușor, că-i rupi urechile, ce te-a apucat?! șoptește soțul. M-am săturat, asta-i! Și-i copilul de vină că tu te saturi așa repede?! Nu vezi cum mă chinuie? Stai, drace, locului! Ce bine-ar fi să se poată crește copiii așa cum scrie în cărți, sau cum vedeai tu la televizor. Hai, Dănuț, papă! Așa, bravo! își îndeamnă tatăl băiatul din brațe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
și încep să fac greșeli de rutină, din grabă..." E-o tîmpenie să ții asemenea animale pe lîngă casă! exclamă Runca, să împrăștie tăcerea. În locul ei, cînd m-aș duce acasă, i-aș da cu toporul în cap, să se sature să mai împungă. În ochii lui Radu, ca și cum s-ar petrece aievea afară, în viscol, dincolo de tufele ce mărginesc aleea din fața ferestrei, mama lui trece grăbită, să potolească vaca ce-și scutură furioasă coarnele legate cu lanțul de un țăruș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
la gesturi barbare! Din prima clipă cînd ne-am întîlnit la teatru, ochii ăștia nu fac decît să mă dezbrace! Cît am să te mai suport, cît?! Ce dacă ești con-țăran cu soțul meu și prieten cu Doina?! M-am săturat să tot fiu dezbrăcată cu privirea! Și ai venit aici ca să fii dezbrăcată cu mîinile spune Mihai calm, clipind din ochiul drept, care îi lăcrimează de durerea loviturii, întinzînd încet brațele către femeia din fața sa, rămasă stupefiată, cu ochii măriți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
-se puțin în brațele părinților. A fost bună cărnița, Vlăduț? întreabă studenta, luîndu-l pe genunchii săi pe cel din brațele tatălui. Duț arată băiatul spre fratele său. A, tu ești Dan rîde fata. Copilul dă din cap afirmativ. Te-ai săturat? Gestul afirmativ se repetă cu mai multă convingere. Atunci, spune studenta du-te la nenea de acolo și-l pupă; el a adus mîncarea. Copilul se uită spre Mircea Emil, apoi spre fată. Da, el a adus mîncarea îl asigură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
chirurgie pentru cezariană... Doar ce și-a aruncat Săteanca haina de blană și a venit la masă; "dați-vă deoparte!", ne-a strigat. Niciodată n-am văzut-o ca astăzi: parcă voia să-i mănînce din ochi; nu se mai sătura să le asculte țipetele... Ea, care-i pasa imediat asistentei... Și-i luceau ochii!... Pariez că acum, de cînd cu viscolul ăsta nebun, tovarășul Săteanu s-a făcut un domn cuminte și doarme noaptea acasă! Doctore... tresare Lazăr, uitîndu-se speriat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
pe care îl avea în buzunarul interior al jachetei. Îl întorcea pe toate părțile, ca și cum ar fi încercat să prindă strălucirea luminii pe lama lungă. Apoi îmi spuse: — Nu e nimic democratic în situația asta, băiete. Dar dacă te vei sătura la un moment dat de aceste deliberări, aș fi foarte fericit să îți arăt versiunea mea de ghilotină. Puse cuțitul pe banchetă, lângă coapsa lui dolofană, ca și cum n-ar mai fi fost nevoie de nici o precizare suplimentară. Am rămas tăcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
sobră din campania electorală, dl Rus afirmă: „Orice negociere privind Transilvania se va face la Cluj sau în alt oraș din Transilvania, nu la București”. Autorul acestei declarații nu este un limbric complexat, Gherman și mai nu știu cum, care s-a săturat de România, acest om a fost până ieri ministrul de Interne al statului român, unitar, național și independent. Justificările lui Rus pentru aceste ziceri de mare toxicitate cică ar ține de înțelegerile PSD-ului cu UDMR, de „trădarea” ungurilor ș.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
oricât m-aș fi străduit să stau locului, alunecam către marginea patului, dar cel mai cumplit era zgomotul, clănțănitul geamurilor în cercevele, bâțâitul ușilor, niște bufnituri, apoi o bufnitură mare, un vacarm care răzbătea din altă parte, obiectele care se săturaseră să tropăie și cădeau pe podea, djinii ăia erau apucați de streche, oricât de credincioși i-ar fi fost lui Harun Al Rașid prea semănau cu duhurile rele din Crihala și năvăliseră în Drumul Taberei, nu pricepeam cu ce-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
alături, într-o după-amiază, n-avea nici zece ani, se plictisea, strada era pustie, se duseseră la grădiniță, unde fratele ăluia onora grupa mare. Mâncau biscuiți ca să-și găsească o ocupație, asta până au traversat curtea școlii, când s-au săturat de gustul ăla făinos și fără nici un Dumnezeu și s-au gândit să-i arunce. Erau pe maidanul plin de buruieni de sub ferestrele laboratorului de biologie, ocoleau bălțile fără să le prea ia în seamă, discutau despre un film de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
au întunecat. Noroc că lui, coautorului (care a bănuit ori s-a temut că ochii mei se vor întuneca), i-a mai trecut mâncărimea aia pe dinăuntru. ...uite că am fumat trei țigări, nu una, iar tata s-o fi săturat să mă aștepte și să scruteze de unul singur negura vremurilor, închipuindu-și cum ar fi curs viața lui (și a noastră, a tuturor) dacă la șutul ca din tun al lui Tătaru I mingea nu s-ar fi oprit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
aluneca ineluctabil către insipid, aceasta Își pierdea tot mai tare gustul, devenea plictis pur, și ajunsese să nu fie un simplu carton ce nu-mi mai spunea nimic. Aveam nevoie de o schimbare de regim. Și, În plus, mă cam săturasem de cîtă cafteală Încasasem. Așa că, Într-o zi, m-am hotărît să-mi scutesc familia de damblaua mea și mi-am dus hîrtia masticată lîngă stivele de volume de afară. Era duminică dimineață prima dată cînd m-am aventurat afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Ale, În timp ce din maxilarele puternice Îi cădeau bucățele și fărîmițe, cum cade orezul din gura unui bebeluș. O fereastră către sfîrșitul lumii. CÎteva clipe mai tîrziu, i-am Întors spatele. Petrecusem o viață Întreagă privind lumea prin crăpături, și mă săturasem pînă la gît. Însă nici n-am apucat bine să-i Întorc spatele acelei fisuri și vederii pe care o oferea asupra prezentului muribund, că m-am trezit În față cu o alta, de această dată o crăpătură În timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
se gîndea el. Se temuse, Însă, să-l Întrebe ceva: cum ar fi putut trăi alături de un bărbat după ce l-ar fi Întrebat dacă-i pusese sau nu otravă În lapte? Pentru o soție care-și iubea bărbatul și se săturase de suferință era mult mai ușor să-și bea În tăcere laptele cald și să adoarmă pe vecie. Rowe nu știuse niciodată dacă teama de moarte fusese mai cumplită decît suferința sau dacă nu cumva soția lui ar fi preferat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
situația dramatică și dureroasă creată, precum și costurile tranziției, partidele de stânga, centru-stânga și extremă stânga și-au dat mâna pentru a acapara puterea și economia țării. Românii o duc tot mai greu și în disperare de cauză s-au cam săturat de această tranziție, care în sine nu reprezintă nimic. Cum să nu existe confuzie și nemulțumire când suntem parcă «suspendați», nefiind nici în comunism și nici într-un sistem capitalist. După anii grei de dictatură, ne aflăm încă în convalescență
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
care au două sau trei slujbe, însă marii datornici beneficiază de reeșalonări telenovelistice, de scutiri și amnistii fiscale de-a dreptul indecente. Precum micii meseriași sași, întreprinzătorii cei mulți - care țin statul din birurile plătite doar de ei - s-au săturat de profitorii ce fac politica de astăzi. Chiar dacă nu va mai fi un Mirăslău (locul unde a fost învins Mihai Viteazul), măcar la alegeri, la toamnă, tot avem parte. Intrarea țării în normalitate înseamnă și o politică fiscală stabilă, eficientă
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]