1,503 matches
-
mișcare politică din România. A fost înființată în martie 2002, avându-l ca președinte pe Sabin Gherman, autorul cunoscutului și controversatului manifest "„M-am săturat de România”". Înființarea mișcării a fost contestată de mai multe partide politice, pe motiv că Sabin Gherman ar dori separarea Transilvaniei de România. Sabin Gherman a depus, la jumătatea lunii octombrie 2002, la Tribunalul Municipiului București (TMB), actele de înregistrare a Ligii Transilvania-Banat ca partid politic. Instanțele bucureștene au refuzat înregistrarea formațiunii ca partid politic, iar
Liga Transilvania-Banat () [Corola-website/Science/323192_a_324521]
-
martie 2002, avându-l ca președinte pe Sabin Gherman, autorul cunoscutului și controversatului manifest "„M-am săturat de România”". Înființarea mișcării a fost contestată de mai multe partide politice, pe motiv că Sabin Gherman ar dori separarea Transilvaniei de România. Sabin Gherman a depus, la jumătatea lunii octombrie 2002, la Tribunalul Municipiului București (TMB), actele de înregistrare a Ligii Transilvania-Banat ca partid politic. Instanțele bucureștene au refuzat înregistrarea formațiunii ca partid politic, iar Sabin Gherman a chemat în judecată Statul Român
Liga Transilvania-Banat () [Corola-website/Science/323192_a_324521]
-
Gherman ar dori separarea Transilvaniei de România. Sabin Gherman a depus, la jumătatea lunii octombrie 2002, la Tribunalul Municipiului București (TMB), actele de înregistrare a Ligii Transilvania-Banat ca partid politic. Instanțele bucureștene au refuzat înregistrarea formațiunii ca partid politic, iar Sabin Gherman a chemat în judecată Statul Român la CEDO. În martie 2004, a fuzionat cu Partidul Popular Creștin (PCD). La acel moment, Liga Transilvania-Banat avea 28.000 de membri.
Liga Transilvania-Banat () [Corola-website/Science/323192_a_324521]
-
științific“ că secuii sunt, de fapt, români autentici. În cadrul politicii de asimilare duse de autoritățile centrale din București, au fost propuse diferite metode, dominantă fiind promovarea de acțiuni culturale, promovată de Partidul Național Liberal și de ministrul instrucțiunii C. Angelescu. Sabin Manuilă, rectorul Institutului de Statistică din București și directorul recensământului din 1930, s-a pronunțat împotriva ofensivei culturale (de educare a maselor) din zona secuiască (propusă de Ministerul Instrucțiunii Publice în 1927), sugerând (în memoriul redactat la 19 noiembrie 1935
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
revizuire a operei și, evident, a biografiei tuturor scriitorilor români stigmatizați și determinați să scrie și să publice în alte metropole ale Europei. * București, 4 mai 1967 Domnule Cârneci, Am primit rândurile amabilei scrisori, ca din partea dumitale, ale dșomnuțlui Mihail Sabin 3. Spre surpriza mea, aflu că v-ați decis a spune micromagazinului d[umnea] v[oastră] Panopticum. Dacă ai ști de câtă vreme visez o revistă cu titlul acesta! Aproape nu mai credeam că visul o să capete vreodată și trup
Noi contribuții la biobibliografia lui Ion Caraion by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4932_a_6257]
-
a 3-a. București, Editura Institutului Cultural Român, 2004, p. 84-85. (Ateneu). 2. Laurențiu Hanganu - Ion Caraion - fișă de istorie literară în Dicționarul general al literaturii române. [Volumul 2]. C-D. București, Editura Univers Enciclopedic, 2004, p. 82-86. 3. Mihail Sabin (1935-1974), poet dramaturg, critic de teatru, traducător. Redactor la prestigioasa revistă „Ateneu”. 4. Lui Ion Caraion titlul acestui supliment îi amintea de întâia sa carte de poezii, Panopticum, care a fost topită în întregime. 5. Max Jacob - Lui Modigliani, spre
Noi contribuții la biobibliografia lui Ion Caraion by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4932_a_6257]
-
Musikerziehung als wissenschaftliche Disziplin, în: Der Auftakt; Un capitol de educație muzicală, extras din Omagiu lui Constantin Kirițescu; Educația muzicală în școala primară, în: Revista Pedagogică. Lucrări didactice: Manuale, Metode: Carte de cântece pentru clasa I secundară (în colaborare cu Sabin Drăgoi); idem clasa a II-a secundară; idem clasa a III-a secundară; idem, clasa a IV-a secundară; Carte de cântece pentru copii pentru clasa I primară (în colaborare cu Nicolae Saxu); idem clasa a II-a primară; idem
George Breazul () [Corola-website/Science/320175_a_321504]
-
2011, pamflete, eseuri, poeme, Chișinău, postfața de autor, Editura “Notograf Prim” 36. Sărutul mării, 2011, versuri pentru cîntece(2006-2011), Chișinău, Editură “Notograf Prim” 37. Cameleonismul la români(Îngândurări basarabene), 2012, pamflete și poeme, Colecția “Viața de pretutindeni”, Arad, prefață de Sabin Bodea, Editura “Viața Arădeana” 38. Călugăr fără schit, 2012, versuri, Chișinău, prefață de Geo Vasile, postfața de Paul Aretzu, Editura “Lumină” 39. Triluit de Har, 2012, versuri, eseuri, maxime, Chișinău, prefață de Dan Verona, postfața de Theodor Codreanu, Editura “Lumină
Traian Vasilcău () [Corola-website/Science/329101_a_330430]
-
la Târnăveni, în 1923, într-o familie de evrei asimilați (patronimul Ligeti fiind o traducere în limba maghiară al celui germano-evreiesc, Auer), a avut parte de o interesantă experiență cu varianta belințeană a baladei Miorița, din monumentala culegere a lui Sabin Drăgoi, realizată în 1934, Monografia muzicală a comunei Belinț. 90 melodii cu texte culese, notate și explicate (Editura Scrisul Românesc, Craiova [1942]). După absolvirea studiilor gimnaziale și liceale la Cluj, unde familia sa se mutase din anul 1929 (doar ultima
Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
cercetările sale folcloristice și etnomuzicologice. La Cluj, în prima etapă a periplului său, a colaborat cu János Jagamas, coordonatorul unui proiect privind elaborarea unei monografii a satului maghiar limitrof Inucu (proiect nefinalizat), apoi, în Capitală, la Institutul de Folclor, cu Sabin Drăgoi, Mircea Chiriac, Pascal Bentoiu, Emilia Comișel ș.a. Un rezultat al studierii arhivei Institutului de Folclor îl reprezintă realizarea studiului Egy aradmegyei román együttes [Un ansamblu românesc din județul Arad], dedicat practicii muzicale a tarafurilor românești, redactat în limba română
Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
realizarea studiului Egy aradmegyei román együttes [Un ansamblu românesc din județul Arad], dedicat practicii muzicale a tarafurilor românești, redactat în limba română și tradus în maghiară de Ligeti. Frecventarea arhivei Institutului de Folclor din București, condus la acea vreme de Sabin Drăgoi, proaspăt numit în funcție (1950) după un stagiu directorial la două importante instituții timișorene, Conservatorul Municipal și Opera Română din Cluj aflată în refugiu la Timișoara, i-a oferit prilejul să cunoască melodiile țărănești din Monografia muzicală a comunei
Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
s-a format comitetul de conducere și în scurt timp au început primele antrenamente. La 16 mai 1920 s-a disputat primul meci oficial la Arad, cu Gloria. Universitatea a învins cu 3-1, golurile clujenilor fiind marcate de Eugen Crâsnic, Sabin Târla si Sabin Vățianu. În prima parte a activității competiționale, „U” a participat în formula predivizionară a Campionatului Național, calificându-se de patru ori în turneul final: 1923-1924, 1924-1925, 1926-1927, 1929-1930. În 1923, Universitatea efectuează un turneu internațional, clujenii jucând
FC Universitatea Cluj () [Corola-website/Science/299670_a_300999]
-
comitetul de conducere și în scurt timp au început primele antrenamente. La 16 mai 1920 s-a disputat primul meci oficial la Arad, cu Gloria. Universitatea a învins cu 3-1, golurile clujenilor fiind marcate de Eugen Crâsnic, Sabin Târla si Sabin Vățianu. În prima parte a activității competiționale, „U” a participat în formula predivizionară a Campionatului Național, calificându-se de patru ori în turneul final: 1923-1924, 1924-1925, 1926-1927, 1929-1930. În 1923, Universitatea efectuează un turneu internațional, clujenii jucând cu câteva din
FC Universitatea Cluj () [Corola-website/Science/299670_a_300999]
-
PL-AT au semnat Rene-Radu Policrat - decanul de vârstă din Camera Deputaților, Dinu Patriciu și Horia Rusu - deputați de Timiș, Nicolae Simescu - deputat de Sibiu și Daniela Crăsnaru - deputat de București iar din partea PNL-CD au semnat Horia-Radu Pascu - deputat de București, Sabin Ivan - senator de Constanța, Dumitru Călueanu - senator de Galați și Mircea Curelea - senator de Sibiu. Opțiunea PNL de părăsire a CDR s-a dovedit o eroare strategică, partidul obținând la alegerile din 1992 un rezultat sub pragul electoral de 3
Partidul Național Liberal (România) () [Corola-website/Science/296892_a_298221]
-
județul Maramureș. Între localitățile, Cehu Silvaniei la sud, Motiș la sud-vest, Oarța de Jos la nord-vest, și Someș-Uileac la nord, nord-est. Din arealul așezarii, provin câteva dovezi istorice, din epoca veche a bronzului. Într-o prestigioasă lucrare, elaborată de arheologii, Sabin Adrian Luca și Nicolae Gudea, intitulată Repertoriul arheologic al județului Sălaj, este specificat faptul că, pe locul denumit de localnici "Prâsnel" , s-au descoperit, meteriale cerammice, aparținând Culturii Wietenberg, iar într-un alt loc, aflat tot în perimetrul așezarii, denumit
Ulciug, Sălaj () [Corola-website/Science/301847_a_303176]
-
trei echipe: la 1 iulie 1953, echipa „Pascal", formată din Gheorghe Gheorghiu, Constantin Gigi și Făt Savu, în Munții Apuseni; echipa „Jaques", formată din Ion Samoilă, Ion Golea și Ion Tolan, parașutați lângă Agnita în noiembrie 1951, și „Fii Patriei": Sabin Mare, Ilie Rada și Gavril Pop, parașutați în iulie 1953, în zona împădurită dintre județele Satu Mare, Sălaj și Bihor, iar din Grecia a fost parașutat Toma Bebi, care, imediat ce a ajuns la sol, s-a predat Securității și a colaborat
Mișcarea Legionară () [Corola-website/Science/299614_a_300943]
-
festivalurile internaționale. Primele desene în acest studio au fost realizate de către Olimp Vărășteanu: cartoanele decupate ""Vulpoiul campion"" și "Zdreanță"". Acest studio a grupat încă de la început crema desenatorilor, animatorilor și a graficienilor din România: Bob Călinescu, Artin Badea, Florin Angelescu, Sabin Bălașa, Zaharia Buzea, Anamaria Buzea, Radu Igazsag, Izabela Petrașincu, Liliana Petruțiu, Tatiana Apahidean, Olimpiu Bandalac, Zeno Bogdănescu, Laurențiu Sîrbu, Ion Gheorghe Truică, Constantin Păun, Olimp Vărășteanu, Luminița Cazacu, Constantin Crâhmărel, Dinu Șerbescu, Flori Liceică, Ion Manea, Virgil Mocanu, Adrian Nicolau
Filmul românesc de animație () [Corola-website/Science/303452_a_304781]
-
intrarea pe cele două ulițe lungi și pe două dintre cele scurte. Pe raza localității Mâtnicu Mare s-au descoperit vestigii arheologice din Epoca neolitică, Hallstatt și Epoca medievală, la aproximativ un kilometru sud-est de biserica din localitate spre Prisaca.(Sabin Adrian Luca-""Descoperiri din Banat"", Ed. Economică, Sibiu, 2005) Zona a fost populată de geto-daci, chiar și în timpul stăpânirii romane când se știe că populația autohtonă locuia la sate. Ținutul este dens populat, mai ales că Mâtnicu Mare este situat
Mâtnicu Mare, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301089_a_302418]
-
adiacente, încă mai rezistă clădiri caracteristice ale altor epoci: Palatul Tribunalului, Judecătoria, Parchetul Județean, Colegiul Național Decebal, renovat în 2004, Teatrul de Revista al Devei, fostul sediu al Băncii Naționale, Primăria, Biserica Reformata, restaurantul Bachus (fosta cazarma militară), Liceul Pedagogic „Sabin Drăgoi” și Școala Generală „Regina Maria” — care împreună sunt cunoscute localnicilor drept Centrul Vechi. Bisericile Ortodoxe și cea Catolică, îndruma localnici și turiști, la reculegere, la cunoașterea talentelor care au contribuit la forma lor de astăzi (interioare minunate, icoane, scene
Deva () [Corola-website/Science/296946_a_298275]
-
1 milion de euro și reunește peste 250 de lucrări (sculptură, pictură, grafică și tapiserie) semnate de nume mari ale artei românești, precum Ciucurencu, Margareta Sterian, Vasile Grigore, Dan Hatmanu, Cella și Constantin Neamțu, Ion Grigore, Ion Murariu, Ion Pacea, Sabin Bălașa, Constantin Piliuță, Alin Gheorghiu și mulți alții. Deosebit de valoroase sunt și volumele donate Bibliotecii Județene, toate (peste 500) purtând dedicații din partea autorilor: Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Zaharia Stancu, Fănuș Neagu, Adrian Păunescu, Ioan Alexandru, Ana Blandiana, Grigore Vieru, Ion
Chiriac Bucur () [Corola-website/Science/315272_a_316601]
-
Mihai Dumitrescu) a coordonat organizarea și dezvoltarea principalelor programe de perfecționare în conducerea întreprinderilor, care au fost : Programul P1: Conducere generală (General management), adresat directorilor de întreprinderi, elaborat de colectivul de specialiști român (inițiai) format din Eugen Ivan, Ion Tomescu, Sabin Cosma, Petre Anton, Miron Popescu, Corneliu Russu, cu contribuția lui Enrico Pauli, Șeful de proiect BIM și a expertului internațional (pe termen scurt), Paul M'haenni; acestora li s-au alăturat ulterior noi specialiști români: Constantin Chelărescu, Antoniu Pop, Stelian
Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi () [Corola-website/Science/314165_a_315494]
-
1934, recondiționata în primăvara anului 2007,structurată în cele cinci secțiuni distincte,pentru a îndeplini cerințele expunerii exponatelor, alături de vestigiile arheologice găsite pe aceste locuri. Cea mai însemnată descoperire a fost făcută de preotul paroh Ioan Bălașa, tatăl marelui pictor Sabin Bălașa, originar din Dobriceni, care preot, numismat și arheolog pasionat, a scos la lumină făcând săpături, obiecte dintr-un mormânt de soldat trac.(Dealul lui Bucică). Obiectele se află în prezent la muzeul sătesc din Dobriceni, înființat în anul 1973
Dobriceni, Olt () [Corola-website/Science/298963_a_300292]
-
1897) și a 161 ani (1836) de la înființarea școlii din satul vechi, a fost înființată și o "Pinacoteca" ce găzduiește lucrările celor cinci artiști plastici membri ai U.A.P.din România care au învățat pe băncile școlii satului. Aceștia sunt: Sabin Bălașa, Cicerone Popescu, Nicolae Budică, Cristian Dincă și Dana Popescu. Astăzi, școala satului poartă numele primului său învățător, "Dumitru Popescu", ctitorul acesteia, cinstit în fiecare an la 26 octombrie, de Ziua Sfanțului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, care a
Dobriceni, Olt () [Corola-website/Science/298963_a_300292]
-
pe cei care au avut această misiune cu mai multe secole în urmă. Totuși, îl evocăm aici pe Lupățel Petru, zis Trică, care a trăit între 1837 și 1940, fiind înmormântat în ziua de 29.09.1940 de către preotul Bunea Sabin (preotul satului) și Filip Budoi (de la Almașu de Mijloc). Trică este înregistrat în Matricola morților la Nr. 6/ 29.09.1940. A trăit, așadar, 103 ani, fiind cel mai bătrân om din sat din câte se cunoaște. Ca și alte
Biserica de lemn din Almașu Mic de Munte () [Corola-website/Science/321637_a_322966]
-
Nicolaescu. În legislatura 1992-1996 componența comisiei a fost: Președinte: Constantin Ticu Dumitrescu, demisionat după scurt timp și înlocuit cu Valentin Gabrielescu; membri: Sergiu Nicolaescu (FDSN), Zoltan Hoszu (UDMR), Ionel Aichimoaie (PD), Șerban Săndulescu (PNȚCD), Mircea Vâlcu (PUNR), Gheorghe Răboacă (PSM), Sabin Ivan (PNL) (demisionat ulterior), Ilie Plătică-Vidovici (PDSR), Victor Apostolache (PDSR), Adrian Dumitru Popescu-Necșești (PNL-CD), Ioan Constantin Pop (PDSR). În 1992 senatorul Sergiu Nicolaescu a dat publicității un raport propriu, în mai multe secțiuni. Prima secțiune a raportului se referea la
Comisia Senatorială de cercetare a evenimentelor din 1989 () [Corola-website/Science/309991_a_311320]