4,209 matches
-
creștinesc al praznicului Intrării Mântuitorului în Ierusalim. Arabii aprind candele, împodobite cu flori, pe care le pun printre frunze de palmier, iar grecii împletesc cruci din tulpini. La popoarele slave este obiceiul ca cei apropiați să își dăruiască ramuri de salcie în această zi.
Duminica Floriilor. Tradiții și obiceiuri by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37511_a_38836]
-
a căzut și a murit. L-au găsit cele trei surori ale lui, l-au adus acasă, l-au scăldat în lapte dulce și l-au înmormântat. În Sâmbăta Floriilor copiii colindă la vecini și la prieteni cu crenguțe de salcie sfințite la biserică de preotul satului. În colindul lor se regăsesc urări de bine și de sănătate. Cântecele copiilor povestesc din generație în generație despre Iisus, Cel care a fost primit cu slavă și cu ramuri de măslin și de
Sâmbăta lui Lazăr sau Sâmbăta morților, tradiții și obiceiuri by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/37528_a_38853]
-
a fost primit cu slavă și cu ramuri de măslin și de finic în Ierusalim de mulțimile care, peste o săptămână, l-au răstignit. Colindătorii sunt primiți de gazde cu multă bucurie. În cinstea lor, gazdele își împodobesc casa cu salcie sfințită, își exprimă optimismul, speră și spun cu credință: "Vă așteptăm și la anul!". Bătrânii satului respectă tradiția și colindătorii sunt răsplătiți cu ouă albe, nefierte, pentru a fi vopsite de Sfântul Paște. Prin tradiție, în Sâmbăta lui Lazăr, gospodinele
Sâmbăta lui Lazăr sau Sâmbăta morților, tradiții și obiceiuri by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/37528_a_38853]
-
e provincia. Autorul se arată incapabil a suporta condiția de provincial, ca și cum ar gîfîi purtînd în spinare o povară grea. Nu e dispus la nicio îngăduință față de ambianța ce i se înfățișează reductibilă la neant: „Dacă ar avea mai multe sălcii crișul ar fi neva mea,/ dacă ar curge mai mult prin pustă ar fi eufratul meu,/ dacă ar avea o deltă ar fi nilul meu,/ dacă aș fi zărit-o pe malurile lui ar fi fost iordanul meu.// Dar cum
Confruntarea cu provincia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3144_a_4469]
-
-l compromită. El rămâne În zariștea posterității ca un adevărat exemplu de demnitate. Actor, regizor, cronicar dramatic, eseist și critic literar, mort prematur, dar având un talent indiscutabil, Radu Stanca este o figură unică a literaturii noastre contemporane, definit drept “salcia plângătoare” a generației poeților Întunecatului deceniu. Așteptata ediție de Opere ca sinteză a scrisului său nu se poate realiza fără informațiile cuprinse În volumul Dăltuiri, care Întregește universul creației lui Radu Stanca pe toate laturile În care el s-a
Radiografia unei săptămâni internaționale de cultură la câmpul românesc Hamilton. In: Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
Uranus și apoi condamnat la cinci ani de închisoare pentru vina de a fi făcut elogiul literaturii putrede a Occidentului. Își va începe stagiul penitenciar la Jilava, îl va continua în lagărele de muncă din Balta Brăilei și Delta Dunării (Salcia, Periprava, Strîmba și Grindu) și-l va încheia la Gherla, de unde va fi eliberat pe 31 ianuarie 1964. Periplul de cinci ani prin temnițele comuniste îi va da prilejul cunoașterii unui univers cu reguli proprii, din atmosfera căruia își va
Hiperbola cruzimii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3347_a_4672]
-
încețoșat. Dacă scriu „Nu scriu nimic” nimeni nu are ce să aibă de zis. Asta vreau eu să scriu și gata. Dar dacă scriu: „Astăzi n-am scris niciun rând”? Pe care tocmai l-am scris! Sunt o mimoză, o salcie pletoasă, asta e. Când un om la care țin, pentru care am făcut tot ce am putut de câte ori s-a putut, îmi promite ceva și, în deplină nepăsare, nu se ține de cuvânt și nu pomenește o vorbă când ne
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3378_a_4703]
-
jumătate din lumânări/ (ții minte cu câtă poftă respira !)/ ei nici atunci nu au fost pe de-a-ntregul convinși că ea,/ orfana cu patru clase,/ poreclită în adolescență Căprioara, trecuse,/ adulmecând temătoare, apa aia aurie, puțin adâncă,/ până la malul cu sălcii și răchite, unde ai ei,/ plini de iubire, așteptau” (p. 66). Rezumând, avem în Bonobo sau cucerirea spațiului un volum intens stratificat, în care două pelicule la urma urmelor futile (logica scenariilor science fiction, respectiv aceea ușor enigmistică, de tip
Bonobo, om sucit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3199_a_4524]
-
din nou sevele tineri mesteceni își clantină în vînt testiculele subțiri filamentele lor perechi tremură în aerul dimineții coaja alburie tresare sub buzele infinitului. Pastila de xanax întîrzie să se topească sub limbă cuvintele au o elasticitate firavă ca lăstarii sălciilor cînd îi frîngi dau la lumină seva tulbure suptă din adînc ce se oxidează repede de pe o zi pe alta frazele se fac scrum între degete la ușoara apăsare a indiferenței. Primăvara explodează peste mormane vechi de cenușă vîntul pe
Poezie by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/15131_a_16456]
-
cînd simte asta ghionoaia iese din bojdeuca ei și pleacă cu tot satul la subsuoară rămîne o apă care se bea singură Leziuni incompatibile cu viața Totul atîrnă de un fir de păr trei patru vrăbii în piersic 5-6 în sălcii Iisus a împărțit minuțios temele; caraghioase sînt ultimele puteri o fiertură de ierburi pentru răceală un biscuite sărat o gură de whisky simțul exact al limbii somnul în tălpile goale pe cuțitul de pîine Antecedente Există o coerență a fricii
Poezii by Eugen Suciu () [Corola-journal/Imaginative/2687_a_4012]
-
piciorului tău dezgolit doi viermi negri sub o cizmă burdușită de frică la poarta unei noi arte Țestoasa coboară la Dunăre încet fără zgomot ca și cum ar avea la picioare lumea întreagă între o rădăcină și-un bob între fluierele de salcie și ochii mamei aici mai zăbovește puțin apoi continuă ca prin visul meu și al tău există ceva în această grabă a ei în mișcarea aprigă în deplasarea ei chibzuită în această metafizică a liniștii din toate există câte puțin
Poeme de Slavomir Gvozdenovici by Lucian Alexiu () [Corola-journal/Imaginative/2694_a_4019]
-
Bosc (actualul director al "Presences"-ului) o definea ca un roman al muzicii contemporane, a înotat în tot felul de ape: reci (sau chiar înghețate), călduțe (preferate de cele mai multe ori), fierbinți (atunci când simțea cum frigul îi străpunge popularitatea), dulci, sărate, sălcii... A fost hulit (la început) de către tradiționaliști, pentru ca apoi să fie blamat de moderniști. Cameleonic, bine aclimatizat la temperatura succesului, cu un dever mereu prezervat, statornic, nu e chiar atât de (ana)cronic pe cât se spune. Mai curând e un
Maison de Radio France by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10688_a_12013]
-
Iisus al viorii". în mansarda lui de boem, cultivă singurătatea, e un visător romantic, femeia fiind omniprezentă. El are plăcerea de a hoinări prin parcuri, ,prin orgia de frunze uscate", să se așeze cu iubita pe o bancă sub o salcie pletoasă pe malul lacului. Iubirea înseamnă pentru el poezie, fericirea absolută, uneori obsesie, ca în cazul relației de lungă durată cu enigmatica și contradictoria L. Romanticul nu se dezice, îi trimite sute de scrisori, o divinizează, dar ajunge și s-
Un jurnal sentimental și politic by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10743_a_12068]
-
o rășină din trunchiul unui brad lovit. Iată o copilărie bîntuită de fantasme rele avant la lettre, prefigurînd o existență sub egida spaimei fără scăpare: "dumnezeu este vocea aceea mică de care se agață frica. femeile, ca niște/ pîlcuri de sălcii, se aplecau fluide deasupra unor menhire unde locuia/ magia estului.(...) estul era o încăpere funerară plină de/ cîntece războinice./ morții sînt otgoanele prin care dumnezeu ne leagă de mal./ la ce bun să ne tot îndepărtăm?/ datoria omului este să
Dansul demonizat al materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10739_a_12064]
-
Timothee, pe malul fluviului St. Laurent. M-a inițiat în pescuitul subacvatic. Voi păstra toată viața arbaleta pe care mi-a adus-o cadou. Am fost împreună în casă, când la numai 30 de metri de noi a fost trăsnită salcia bătrână de aprox. 500 de ani de pe malul apei de neuitat moment! A fost prieten cu ziaristul Andrei Bădin, pe care mi l-a prezentat la Câmpul Românesc de la Hamilton, On. (vedeți și interviul pe care l-a dat renumitului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
mai înrăit dușman al libertății de sine. Niciodată nu se va abate de pe calea sa. 2486. Adevărul este împărăția cunoașterii, în schimb cunoașterea este sclava adevărului. 2487. Niciodată adevărul nu va înțelege Viața datorită Morții! 2488. Adevărul este ca și salcia la malul apei. înflorește doar dacă e udat cu deșertăciunea acestei lumi, recunoscută ca atare. 2489. Adevărul va fi mereu primul la masa Morții și ultimul la cea a Vieții, fiindcă prima îl duce iar cea de a doua îl
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Dacă l-aș avea n-aș fi soldat, ci turnător de clopote de cealaltă parte a fluviului dumnezeiesc care e Dunărea din Zemunul vostru, mademoiselle Tenecki, aș bea vin din cel mai frumos clopot, dintr-o ureche mi-ar crește salcie, din cealaltă struguri și m-ar durea sufletul pentru orice cocoș de fier de pe acoperișul turnătoriei dumitale. Aș ședea frumușel în barca mea, aș trage la pești înțelepți și poate aș urî și eu pe cineva taman de la Paris pînă
Milorad Pavic - Ultima iubire la Țarigrad by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11058_a_12383]
-
săpun de la gîtul sacerdotului dement, dar știu că am șters cu palmele și genunchii balele scuipate pe chipul și înaintea celui pregătit pentru jertfă. N-au lipsit nici spinii aduși de gardieni, nici bîtele care au înlocuit ramurile înverzite de salcie și n-a lipsit nici judecata lui Ponțiu Pillat din Pitești, care l-a osîndit la răstignirea în batjocură pe hîrdăul cu excremente. Și toate acestea pe fondul înjurăturilor și cîntecelor obscene. Cu scîrbă mare s-a urlat ŤSă se
în Infernul cu prelungire by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10174_a_11499]
-
să o aducă la primărie. Acolo, nu mai avea scăpare. Se întorcea fie bătută, fie mânjită-n vârful nasului și înscrisă la colectiv. A doua zi, milițienii îi goleau curtea. Soarele și un vânt călduț dinspre miazăzi topiseră zăpadă. În salciile de pe malul apei, pleznise mugurul. Colțul ierbii și grâul semănat din toamnă, schimbaseră negrul pământului în verde crud. „Al cui o fi, cine l-o culege și încotro va apuca, Dumnezeu știe?!” - se mâhneau, cu lacrimi în ochi, oamenii. Durerea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
să se înțeleagă că-și pierd autenticitatea, pot să pară totuși absconse, dificile, tributare unei voite încifrări a sensurilor. Alteori, noțiuni banale, de o concretețe raportabilă la un cod lingvistic tern, fără nimic poetic în sine (firide, uragane, mâțișori de salcie, mărgele, cadavre de măgăruși, buzunare rupte, leagăne, dulapuri. pușculițe, monede, topoare, mâneci bufante etc.), sunt convertite în metafore și comparații memorabile, care ies din logica normalității, dobândesc o altă identitate decât cea inițială, se integrează într-o ordine a imaginarului
Consecvența cu sine a poetului by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/3851_a_5176]
-
în ochii copilului de altădată, catifelat zvîcnind alerta închipuirii mele de acum la o răscruce mai ții tu minte strada ce ne-a adus aici, dispăruta - piață-a copilăriei, pe atunci vorbeam în limba săracilor cum păsările în zori între sălcii pe mal cu glasul doldora de niciunde, eu însă și azi vorbesc aceeași limbă prin care ei s-au alungat unul după altul a sărăcie/ oferi inelatele ineditele tale pasăre/ eu? pe mine mă lasă. lasă-mă, sunt prea aproape
Andrei Zanca by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/10488_a_11813]
-
înserarea spre neființă coboară un fel de insulă la suprafață mă ține fără atingere aflu astfel că tălpile mele se pot vindeca deslușind Calea aflu despre mine că sunt Aceeași Când bărci în sine întoarse umpleau golul albastru cochetam cu salcia nesfârșită la mal limba pe care o vorbea briza nu-mi era cunoscută și totuși ca în rugă îmi împreunam mâinile îngânându-i ecoul un preludiu al nopții pe care aveam s-o îndur o cum mai tânjeam după ne-
Mariana Filimon by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/10554_a_11879]
-
moarte, semn că pielea s-a deschis undeva. și râd doar pentru mine și parcul venea ușor, plutind, cu copacii răsturnați, intrați unii în alții, apoi se apropie o femeie, mirosea a margine de mare, aștept să zică, tace, o salcie se ridică de la pământ, alunecă încet prin aer. eu plec repede, abia târându-mă. mă grăbesc mai mult și mai adânc mi se afundă picioarele, parcă până la capătul morții. și merg mai încet ca niciodată, abia dacă mă clintesc și
teodor duna by Teodor Dună () [Corola-journal/Imaginative/10132_a_11457]
-
din 24 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului În haină de flori pământul s-a îmbrăcat, În semn că astăzi este mare sărbătoare, De Florii, Iisus în Ierusalim a intrat Și a adus întregii omeniri iertare. În zori, cu ramuri de sălcii plângătoare, Pornit-au credincioșii în procesiune, Slăvind biruința Primăverii nemuritoare, Înălțând osanale pentru această minune. Cântări de bucurie răsună pe pământ, Lumina Sfântă în suflete vibrează, Fiul Domnului recunoscut prin Cuvânt, Prin Duhul Sfânt, Adevărul creează. Spre seară, bucuria Floriilor
DE FLORII de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384795_a_386124]
-
celestă”, în altă parte; în „Poemul de purpură”, VII, e pomenit un zidar „care a vrut să clădească o piramidă-n Țicău”, iar într-o piesă de pe la sfârșitul selecției de „Poezii” apărută la Editura Vitruviu, 1996: „ni se revelă, de sub sălcii prelung plângătoare,/ hipnotic sclipind, ca-n adânc de oceane,/ Țicăul guvernat de lună”) trăiește într-o chilie scobită într-un zid, în compania unui ceas cu nisip și a unor mari mulțimi de porci: cam o mie, unii imenși, alții
Profil Mihai Ursachi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13327_a_14652]