2,112 matches
-
au ochi să vadă nu le va fi deloc greu să remarce că șahul a fost răpus chiar În locul În care a fost maltratat Seyyed Djamaledin. Ce făcuse acest om sfânt, adevărat descendent al Profetului, ca să fie târât așa În afara sanctuarului?” „Cine te-a pus să-l ucizi pe șah, care-ți sunt complicii?” „Jur pe Allah, Preaînaltul, Atotputernicul, pe El, care l-a creat pe Seyyed Djamaledin și pe toți ceilalți oameni, că nimeni, În afară de mine și de seyyed, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
era instalată În spatele pavilionului străjilor, Între diferitele „cartiere” circulau cazane enorme, fiecare masă ținea trei ore. Nici un fel de dezordine, puțin zgomot, oamenii ceruseră refugiu, bast, după cum spun persanii, altfel zis, se dedicau unei rezistențe strict pasive, la adăpostul unui sanctuar. Existau mai multe sanctuare În regiunea Teheranului: mausoleul șah-Abdul-Azim, grajdurile regale și, cel mai mic dintre toate, tunul pe roți din Piața Topkhane: dacă un fugar se agăța de el, forțele de ordine nu mai aveau dreptul să-l atingă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
străjilor, Între diferitele „cartiere” circulau cazane enorme, fiecare masă ținea trei ore. Nici un fel de dezordine, puțin zgomot, oamenii ceruseră refugiu, bast, după cum spun persanii, altfel zis, se dedicau unei rezistențe strict pasive, la adăpostul unui sanctuar. Existau mai multe sanctuare În regiunea Teheranului: mausoleul șah-Abdul-Azim, grajdurile regale și, cel mai mic dintre toate, tunul pe roți din Piața Topkhane: dacă un fugar se agăța de el, forțele de ordine nu mai aveau dreptul să-l atingă. Numai că experiența lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
scheletele electromagnetice stăteau acolo și Întrețineau un dialog a cărui formulă deocamdată Îmi scăpa. Ar fi trebuit oare să cred, cum Îmi spunea cu ipocrizie catalogul, că frumoasa ispravă fusese gândită de domnii din Convenție ca să facă accesibil maselor un sanctuar al tuturor artelor și meseriilor, când era așa de evident că proiectul, cuvintele folosite erau acelea cu care Francis Bacon descria Casa lui Solomon din Noua lui Atlantidă? Era posibil ca numai eu - eu cu Jacopo Belbo și cu Diotallevi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
cavalerești a fost Întotdeauna aceea de a menține raportul cu acest centru secret, comunicarea activă Între Înțelepciunea Orientului și Înțelepciunea Occidentului. Iar În acest caz e clar unde trebuie să se producă cea de-a patra Întâlnire, Într-un alt sanctuar druid, orașul Fecioarei, și anume catedrala din Chartres. Chartres, față de Provins, se află de partea cealaltă a fluviului principal din Ile de France, Sena”. Nu mai reușeam să-l urmărim pe interlocutorul nostru: „Dar ce legătură are Chartres cu itinerarul dumneavoastră celtic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
naștere până și Dante, Stilnoviștii, secta Adepților lui Amor. A cincea Întâlnire e pe undeva prin Italia septentrională sau În Franța meridională.” „Și ultima Întâlnire?” „Păi care-i cea mai străveche, cea mai sacră, cea mai stabilă dintre pietrele celtice, sanctuarul divinităților solare, observatorul privilegiat din care ajunși la finele planului, descendenții templierilor din Provins pot să confrunte, acum din nou reuniți, secretele ascunse de cele șase sigilii și să descopere În sfârșit modul de a exploata imensa putere acordată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
cunoștea un artist naiv care făcea niște picturi mari pe lemn, pline de viziuni biblice și apocaliptice, sclipitoare ca niște miniaturi medievale, cu elemente copte și bizantine. Era, firește, marxist, vorbea de revoluția iminentă, Își petrecea zilele visând prin sacristiile sanctuarului Nosso Senhor do Bomfim, adevărate triumfuri a ceea ce se cheamă horror vacui, coșcovite de exvoto-uri, ca de niște solzi ce atârnau din tavan sau acopereau ca niște cruste pereții, un mozaic mistic de inimi de argint, proteze de lemn, picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
afectuoasă se numește P.D. Se povestesc anii de formație ai lui C.R., care Întâi vizitează Sfântul Mormânt, apoi ridică pânzele spre Damasc, pe urmă trece În Egipt, iar de acolo la Fez, care În acea vreme era pesemne unul dintre sanctuarele Înțelepciunii musulmane. Acolo Christian al nostru, care deja știa greaca și latina, Învață limbile orientale, fizica, matematica, științele naturii și acumulează toată știința milenară a arabilor și a africanilor, până la Cabală și la magie, traducând chiar În latină un misterios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Suprem Comandor al Astrelor, Sublim Pontif al lui Isis, Prinț al Colinei Sacre, Filosof din Samotrake, Titan al Caucazului, Copil al Lirei de Aur, Cavaler al Fenixului Adevărat, Cavaler al Sfinxului, Sublim Înțelept al Labirintului, Prinț Brahman, Păzitor Mistic al Sanctuarului, Arhitect al Turnului de Taină, Sublim Prinț al Cortinei Sacre, Interpret al Hieroglifelor, Doctor Orfic, Păzitor al celor Trei Focuri, Custode al Numelui Incomunicabil, Sublim Oedip al Marilor Taine, Păstor Iubit al Oazei Misterelor, Doctor al Focului Sacru, Cavaler al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
conținut În sferă, dacă activez acest mic cuptoraș cu spirt care-i ține loc de vas, Încălzindu-se și scăpând prin aceste cioculețe laterale, ar face-o să se Învârtească. Instrument magic, pe care-l foloseau chiar preoții egipteni În sanctuarele lor, după cum ne-o repetă atâtea texte ilustre. Ei Îl foloseau pentru a simula o minune, iar mulțimile venerau minunea, dar adevărata minune e În legea de aur care Îi reglează mecanica tainică și simplă, aeriană și elementară, aer și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
dar aș minți dacă aș spune că i-am acordat toată atenția. Mă interesa expresia multora dintre invitați, care treceau de la un simulacru la altul cu o atitudine reverențioasă și emoționată. „Nu se deosebesc de cei care se duc la sanctuar să vadă Fecioara neagră cu veșmânt brodat acoperit cu inimi de argint”, i-am spus lui Belbo. „Cred ei oare că aceea e mama lui Crist În carne și oase? Nu, dar nici nu gândesc contrariul. Se desfată de similitudine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
nici nu gândesc contrariul. Se desfată de similitudine, simt spectacolul ca viziune, iar viziunea ca realitate”. „Da”, zise Belbo, „dar problema nu-i de a ști dacă ăștia sunt mai presus sau mai prejos de cei care se duc la sanctuar. Tocmai mă Întrebam cine suntem noi. Noi, care-l considerăm pe Hamlet mai adevărat decât portarul nostru. Am dreptul să-i judec pe ăștia, eu, care umblu de colo-colo căutând-o pe madame Bovary ca să-i fac o scenă?” Diotallevi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Muzică, muzică... și ascultă, muzica. Doar într un lăcaș, o scorbură, într-un colț uitat de lume, doar acolo aș vrea să fiu. Unde, stând în sanctuarul artei, unde culoarea și melodiile se iau de mână și încep să zburde, acolo aș vrea să fii și tu, mereu. Se aude iar. O melodie de pian cu note false, groase și înalte, ca viața. Stau, mă uit la
Armonie la pian. In: FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Sandu Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2318]
-
pe Poet, îndemnându-l pe acesta să-și strângă și să își deschidă ritmic pumnii. Un înger în mijlocul bisericii! își zise, vrăjit de priveliștea pâlpâindă a Arhanghelului înaripat. Doamne! Parc-am fi într-un tablou de Caravaggio... Caravaggio, într-un sanctuar de rit răsăritean?! Extraordinară viziune! Îngerul părea că nici nu se mișcase, luminând continuu clar-obscurul palpabil al scenei, dar acum el clătina o lumânare groasă luată, probabil, din acel mic spațiu înjghebat, pangarul, unde se vindeau, ziua, pe lângă lumânări iconițele
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
divină și în felul acesta se explica realitatea. Dar Moise cel de la început era doar un personaj care trăia în deșert desfășurându-și activitatea de conducător religios și politic. Tot acolo ar fi și murit. În Negheb există destul de multe sanctuare care datează din diferite timpuri și e posibil ca „Moise”, probabil un bărbat de origine egipteană (cf. numelui său), să-și fi petrecut viața într-unul dintre ele. În orice caz, acest context este plauzibil. Așadar, cadrul în care un
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
să-i fie satisfăcute toate condițiile materiale pentru realizarea „proiectului său de societate”. În acest punct Biblia se dovedește a fi extraordinar de modernă. c) Cultul Aceeași situație se regăsește în cultul instituit de Moise în pustiu. Caracteristica fundamentală a „sanctuarului” din pustiu este, de fapt, mobilitatea sa. În cuvinte simple, simbolul cel mai important al prezenței lui Dumnezeu este un cort care se mută, care călăuzește și însoțește poporul în trecerea prin pustiu spre țara făgăduită. Dumnezeu așadar nu locuiește
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
templului. Ar fi cu adevărat dificil să ne imaginăm ca o astfel de teologie să fi fost elaborată în timp ce Israel trăia în țara sa, condus de regii săi și oferind cult Dumnezeului său în templul din Ierusalim sau în alte sanctuare. Capitolul 5 Cucerirea țării, sedentarizarea păstorilor nomazi, răscoală țărănească sau evoluție socială? I. Cartea lui Iosue și arheologia Cartea lui Iosue descrie cu abundență de detalii două mari bătălii pentru cucerirea țării făgăduite: asediul cetății Ierihon (Ios 6) și bătălia
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
o situație posterioară, aceea introdusă de reforma deuteronomică când, sub domnia regelui Iosia, în anul 622 î.C., cultul s-a centralizat la Ierusalim. Conform legii din Dt 12, sacrificiile puteau fi aduse doar pe altarul templului din Ierusalim. Celelalte sanctuare erau declarare „în afara legii”. Și în timpul perioadei post-exilice, templul din Ierusalim pretindea să fie unicul loc de cult autentic și legitim. Textul din 1Rg 5-8 care descrie construirea templului lui Solomon și inaugurarea cultului are deci scop confirmarea drepturilor și
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
perioadei post-exilice, templul din Ierusalim pretindea să fie unicul loc de cult autentic și legitim. Textul din 1Rg 5-8 care descrie construirea templului lui Solomon și inaugurarea cultului are deci scop confirmarea drepturilor și prerogativelor templului din Ierusalim împotriva altor sanctuare rivale, precum cele din nordul Israelului. Aceasta nu înseamnă că totul a fost „creat” pentru a atinge acest scop. Descrierea ca atare, însă, este foarte influențată de intenția autorilor săi care nu era înainte de toate de a cerceta cu precizie
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
arheologul Clermont-Ganneau. Reconstituită, se găsește acum la muzeul Louvre din Paris. Ea cuprinde treizeci și patru de rânduri și vorbește de evenimente care au avut loc între 852 și 842 î.C. Textul inscripției sugerează că stela a fost ridicată într-un sanctuar pentru a mulțumi lui Chemoș, zeul Moabului, după victoriile decisive repurtate împotriva dușmanilor Moabului. Fragmentul cel mai important și mai interesant pentru noi afirmă: Eu sunt Meșa, fiul lui Chemoșiat, regele Moabului, dibonitul. Tatăl meu a domnit peste Moab treizeci
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Moabului. Fragmentul cel mai important și mai interesant pentru noi afirmă: Eu sunt Meșa, fiul lui Chemoșiat, regele Moabului, dibonitul. Tatăl meu a domnit peste Moab treizeci de ani și eu am domnit după tatăl meu. Am ridicat acest loc [sanctuar] pentru Chemoș, la Qeriho, locul [sanctuarul] de mântuire [cuvânt dificil de interpretat] pentru că m-a salvat de toate asalturile și mi-a dat biruință împotriva tuturor dușmanilor mei. Omri era regele lui Israel și a asuprit Moabul pentru mult timp
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
mai interesant pentru noi afirmă: Eu sunt Meșa, fiul lui Chemoșiat, regele Moabului, dibonitul. Tatăl meu a domnit peste Moab treizeci de ani și eu am domnit după tatăl meu. Am ridicat acest loc [sanctuar] pentru Chemoș, la Qeriho, locul [sanctuarul] de mântuire [cuvânt dificil de interpretat] pentru că m-a salvat de toate asalturile și mi-a dat biruință împotriva tuturor dușmanilor mei. Omri era regele lui Israel și a asuprit Moabul pentru mult timp pentru că Chemoș era mâniat împotriva țării
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
creșterea impresionantă a numărului de osuare în timpul lui Irod cel Mare și al succesorilor săi se explică cel mai bine luând în considerare vastele proiecte de construcții în interiorul și în jurul Ierusalimului, în special acelea ce priveau Muntele Templului și noul sanctuar. Conform lui Josephus, Irod „a pregătit o mie de care pentru a transporta pietrele” pentru templu și a utilizat „zece mii dintre cei mai pricepuți meșteri”, angajându-i „pe unii ca zidari, pe alții ca tâmplari” (Antichități iudaice 15.390). Muntele
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
pentru templu și a utilizat „zece mii dintre cei mai pricepuți meșteri”, angajându-i „pe unii ca zidari, pe alții ca tâmplari” (Antichități iudaice 15.390). Muntele Templului era enorm (și încă este) și includea o serie de clădiri și colonade, sanctuarul fiind cea mai impresionantă dintre toate structurile. Josephus scoate în evidență mărimea și frumusețea pietrelor (cf. Antichități iudaice 15.399; cf. Mc 13,1: „Învățătorului, iată ce pietre și ce construcții!”). Deși sanctuarul și celelalte structuri principale au fost terminate
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
includea o serie de clădiri și colonade, sanctuarul fiind cea mai impresionantă dintre toate structurile. Josephus scoate în evidență mărimea și frumusețea pietrelor (cf. Antichități iudaice 15.399; cf. Mc 13,1: „Învățătorului, iată ce pietre și ce construcții!”). Deși sanctuarul și celelalte structuri principale au fost terminate în timpul lui Irod, lucrările la Muntele Templului au continuat până în anul 64 î.C., respectiv în perioada administrației fiilor săi care au supraviețuit, nepotului și strănepotului său. Ca atare, remarca din In 2
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]