779 matches
-
tulpinilor toxigene este factorul principal de virulență al C. diphteriae. C. diphteriae rămâne cantonat la poarta de intrare, unde se multiplică și produce fenomene inflamatorii locale caracteristice, edemul și falsele membrane. Toxina produsă la poarta de intrare difuzează în organism pe cale sanguină și produce fenomene toxice la distanță, în mod deosebit la nivelul sistemului nervos, cordului și rinichiului. Mecanismul de acțiune constă în legarea toxinei de receptorii de pe suprafața celulelor, internalizarea prin endocitoză, inhibiția sintezei proteice la nivel ribozomal și moartea celulei
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
primoinfecției materne apărută în cursul sarcinii. Patogenie În toxoplasmoza dobândită, primoinfecția este inițiată de pătrunderea bradizoiților sau sporozoiților în intestin, care se multiplică în celulele epiteliale intestinale și difuzează în ganglionii mezenterici, apoi în organe la distanță, pe cale limfatică sau sanguină. Răspunsul imun umoral și celular elimină paraziții. Toxoplasma poate persista, cel mai frecvent asimptomatic, sub formă de chisturi rare în mușchi, creier, inimă și ochi. Reactivarea este posibilă numai la imunodeprimați cu SIDA, hemopatii maligne, receptori de alogrefe. Scăderea imunității
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
că următoarele fapte constituie, la rândul lor, infracțiuni: - nedeclararea intenționată de către donator a bolilor transmisibile sau a factorilor de risc cunoscuți, după prealabila informare în cadrul examenului medical; - determinarea unei persoane, prin constrângere fizică sau morală, să doneze sânge sau componente sanguine umane; - recoltarea de sânge de la o persoană, fără consimțământul acesteia; - recoltarea de sânge de la un minor sau de la o persoană majoră lipsită de discernământ, în afara unor indicații medicale specifice stabilite de medicul curant; - organizarea activității transfuzionale în vederea obținerii de avantaje
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
fără consimțământul acesteia; - recoltarea de sânge de la un minor sau de la o persoană majoră lipsită de discernământ, în afara unor indicații medicale specifice stabilite de medicul curant; - organizarea activității transfuzionale în vederea obținerii de avantaje materiale prin valorificarea sângelui și a componentelor sanguine umane; - distribuția și utilizarea de sânge și componente sanguine umane, fără efectuarea controlului biologic regulamentar și a procedurii de validare; - divulgarea oricăror informații legate de stocul de sânge și componente sanguine umane, cu excepția situațiilor prevăzute în legislația în vigoare; - efectuarea
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
și intestinale, angina streptococică, unele salmoneloze. Diseminarea precede sau urmează multiplicării germenilor. În funcție de tipul agentului infecțios, diseminarea se poate realiza pe mai multe căi: Directă în țesuturile vecine (stafilococ) Limfatică (streptococi, brucele, ricketii, adenovirusuri) ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 13 Sanguină (S. typhi, B. antracis, stafilococ, VEB, CMV, v. rujeolic) Nervoasă (virusul rabic, toxina tetanica, virusul herpes simplex si varicelo zosterian). 1.4 Factori legați de gazdă Organismul uman dispune de mai multe bariere de apărare. Prima linie de apărare este
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
de virulență al C. diphteriae. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 95 C. diphteriae rămâne cantonat la poarta de intrare, unde se multiplică și produce fenomene inflamatorii locale caracteristice, edem și false membrane. Toxina produsă la poarta de intrare difuzează în organism pe cale sanguină și produce fenomene toxice la distanță, în mod deosebit la nivelul sistemului nervos, cordului și rinichiului. Mecanismul de acțiune constă în legarea toxinei de receptorii de pe suprafața celulelor, inhibiția sintezei proteice la nivel ribozomal și moartea celulei afectate de toxină
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
stângă se secționează la origine. Linia de disecție de-a lungul micii curburi include aria gastrică stângă în întregime la nivelul unde vasele intră în peretele gastric. Aceasta asigură excizia completă a ganglionilor limfatici împreună cu vasele dar cu păstrarea circulației sanguine intraparietal, putându-se folosi stomacul ca substituent al esofagului. Se face de rutină piloroplastia. În carcinomul pavimentos rar se găsesc ganglioni în ligamentul hepato duodenal sau în jurul hilului splinei încât nu este necesară, nu trebuie extinsă la acest nivel, ca
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
în scopul extirpării radicale a țesuturilor afectate, aceasta nu poate fi obținută datorită limitărilor impuse de rapoartele anatomice. Dacă disecția ar fi cu adevărat radicală nu ar trebui să apară metastaze limfatice și toate recidivele ar fi locale sau pe cale sanguină. În cancerul esofagian ablația ganglionară este obținută mai ușor și complet datorită structurilor vitale intricate cu drenajul limfatic al esofagului. Nu este posibilă extirparea completă a ganglionilor fără abord nu este considerat ideal. Akiyama practică toracotomia dreaptă și incizia cervicală
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
tisulară se accentuează și numărul și virulența microorganismelor depășesc capacitatea de apărare a gazdei infecția nu va putea fi limitată local și este posibil să se formeze un abces, în evoluție putând să apară invazia organelor de la distanță produsă pe cale sanguină. Prima etapă a procesului infecțios este colonizarea (fixarea) agentului patogen la poarta de intrare, etapă care este dependentă de doza infectantă (numărul de germeni), aderența tisulară specifică care este realizată de pili de aderență (E. coli, N. gonorrheae), carbohidrați (de
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
liza țesutului conjunctiv. Cel mai frecvent necroza este provocată de Stafilococ auriu, Streptococul piogen, Clostridium perfringens, Pseudomonas aeruginosa care secretă diverse enzime cu efect distructiv asupra țesuturilor (colagenaze, hialuronidază, streptokinaze, hemolizine, lecitinază etc.). Diseminarea la distanță se poate face pe cale sanguină (direct sau indirect prin tromboflebite și embolii septice), pe cale limfatică (limfangită, limfadenită), de-a lungul mucoaselor și a fasciilor. Bacteriemia este definită ca prezența germenilor în sânge care apare spontan sau printr-o manevră provocatoare (manopere medicale sau chirurgicale) în
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
locul infecției. Microorganismele sunt distruse prin fagocitoză și procese oxidative (radicali liberi de oxigen) sau neoxidative (proteine cationice, hidrolaze, pH acid etc.) de liză la nivelul fagozomilor. Alte celule fagocitare sunt macrofagele fixe și monocitele (macrofage mobile) care circulă pe cale sanguină spre focarul de infecție. În aceste mecanisme fagocitare intervin o serie de factori care au rol de stimulare a activității macrofagelor, cum ar fi factorul de activare a macrofagelor (MAF), interleukina-1, gamma interferonul (sintetizat de limfocitele T activate). Macrofagele intervin
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
est sacerdotum concordiae mutuae glutine atque unitatis vinculo copulatum, ut si quis ex collegio nostro haeresim facere, et gregem Christi lacerare et vastare tentaverit, subveniant ceteri. Nam etsi pastores multi sumus, UNUM tamen GREGEM pascimus, et oves universas, quas Christus sanguine suo et passione quaesivit, colligere et fovere debemus. (Epis. 68 ad Steph) (PL 3, 995-6). 105 1 Cor. 6, 12. 106 "Nimic nu se făcea în Biserică fără consultare; și numai rațiunea, ordinea și voia lui Dumnezeu guvernau." "Adunările aveau
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Israel), cunoscut a avea o bază genetică poligenica. Expresia hepatică a genei tanis este invers proporțională cu nivelul glucozei plasmatice și a insulinei plasmatice și în relație pozitivă directă cu trigliceridele plasmatice. Reglarea expresiei hepatice a genei tanis de către glucoză sanguina, AGL și insulină plasmatica sugerează posibilitatea intervenției sale în mecanismele de reglare metabolica implicate în stările de deprivare de energie. Genă tanis nu a putut fi încă alăturată nici unei clase proteice cunoscute. Remarcabilă să conservare filogenetica însă, sugerează o posibilă
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
secreției; stimularea vagului are un efect excitator asupra secreției de suc intestinal, iar stimularea simpaticului inhibă secreția. b. Reglarea umorală Enterocrinina este un hormon care stimulează secreția de suc intestinal. Aceasta, eliberat la nivelul mucoasei duodenale în timpul digestiei, ajunge pe cale sanguină la intestin stimulând secreția glandelor Lieberkuhn. De asemeni și secretina stimulează secreția de suc intestinal. 5. Motilitatea intestinului gros Colonul primește ~1500 ml/zi de conținut intestinal din ileon. La nivel colic este absorbită cea mai mare cantitate de apă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
determină contracții ritmice care segmentează și amestecă conținutul luminal, favorizând contactul constituenților cu enzimele din sucurile digestive și cu mucoasa, deci absorbția produșilor de digestie. Suprafața mucoasei este crescută prin prezența pliurilor (x3), vilozităților (x30), marginii “în perie” (x600). capilare sanguine limfatic central Circulația intestinală prezintă de asemeni o organizare specială la nivelul vilozităților (fig. 19), adaptată pentru procesul fiziologic de absorbție a nutrimentelor. Intestinul este alimentat cu sânge prin circulația dispusă în paralel a arterelor mezenterice superioare și inferioare. Există
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
25 s), iar până la următorul zgomot I se întinde marea tăcere (0,5 s). Zgomotele cardiace sunt unde mecanice produse de-a lungul ciclului cardiac, ce provin din multiple surse de vibrație. Acestea sunt, după structura cardiacă unde apare vibrația, sanguine și parietale (miocardice, valvulare, vasculare), iar după mecanism sunt determinate de: contracție (cele miocardice), turbulență (cele sanguine), mișcare (cele valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
unde mecanice produse de-a lungul ciclului cardiac, ce provin din multiple surse de vibrație. Acestea sunt, după structura cardiacă unde apare vibrația, sanguine și parietale (miocardice, valvulare, vasculare), iar după mecanism sunt determinate de: contracție (cele miocardice), turbulență (cele sanguine), mișcare (cele valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular, turbulență. Similar, zgomotul II este produs de închiderea valvelor semilunare și turbulență. Zgomotul III (protodiastolic) este produs
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
ssp. bulbifer (Ficaria verna Hudson) (Untișor) - H., Euras. Frecv., z.step.-e.bo.; L6T5CXU6R5NX; Ulmenion, Querco - Fagetea, Rhamno - Prunetea, Galio - Alliarion, Al., Tx. *Ranunculus polyanthemos L. ssp. polyanthemoides (Boreau) (Gălbinele) - H., Eur. Frecv., z.step. se.fa.; L6T?C4U4RXN?; Geranion sanguinei, Quercion pubescentis - sessiliflorae, Cirsio - Brachypodion pinnati *Ranunculus repens L. (Floare ce leac) - H., Euras. Frecv., z.step.-e.bo.; L6TXCXU7RXNX; Magnocaricion elatae, Rumicion alpini, Aegopodion podagrarie, Potentillo - Polygonetalia, Tx. -Thalictrum aquilegiifolium L. (Rutișor) - H., Eur., Frecv., z.silvost.-e.bo
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Magnocaricion elatae *Silene alba (Miller) E. H. L. Krause (Melandrium album (Miller) Garcke) (Opaiță) - T.-H., Euras. Frecv., z.step.-se.fa.; L8TXCXU4RXN7; Artemisietea, Galio - Urticetea -Silene vulgaris (Moench) Garcke ssp. vulgaris - H., Euras. Frecv., z.step.-e.sa.; L8TXCXU4R7N2, Geranion sanguinei, Dauco - Melilotion, Arrhenatheretalia, Al., Fr., Me. -Stellaria graminea L. (Rocoțea) - H., Euras. Frecv., z.silvost.e.bo.; L6TXCXU4R4N5, Arrhenatheretalia, Molinio - Arrhenatheretea, Tx. *Stellaria holostea L. (Iarbă moale) - H., Euras. Frecv., z.silvost.-e.bo.; L5T6C3U5R6N5; Lathyro - Carpinion, Querco - Fagetea *Stellaria
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Me., Md. -Fragaria moschata Weston (Căpșuni de câmp) H., Eur. centr. Spor., z.silvost.-e.bo.; L6T6C4U5R6N6; Prunion spinosae, Quercetalia pubescentis, Fagetalia, Al., Me. *Fragaria vesca L. (Fragi de pădure) - H., Euras. Frecv., z.silvost.-e.bo.; L5TXC5U5RXN6; Atropetalia, Geranion sanguinei, Fagetalia, Prunetalia spinosae, Al., Fr., Me., Md. -Geum rivale L. (Căluțul Doamnei) - H., Circ. Frecv. se.go.-e.sa.; L6TXC2U8RXN4, Adenostyletalia, Calthion, Salicion cinereae, Alnenion glutinoso incanae, Salicetalia auritae *Geum urbanum L. (Cerențel), H. Circ. Comună, z.silvost.-se.fa
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Lamio - Chenopodietalia, Md. *Malus silvestris (L.) Miller (Măr pădureț) - Ph., Eur. Frecv., z.silvost.-se.fa.; L7TXC3U5R7N5, Ulmenion, Prunetalia spinosae, Al., Me., In. *Potentilla alba L. - H., Eur. centr. Frecv., z.silvost.-se.go.; L6T6C5U4R5N5, Pino - Quercion, Quercion pubescentis-sessiliflorae, Geranion sanguinei, Me. *Potentilla anserina L. (Coada racului) - H., Cosm. Frecv., z.step.-e.bo.; L7T5CXU6RXN7; Magnocaricion elatae, Bidention, Potentillion anserinae, Scorzonero - Juncion gerardii, Me., Md., Tx., In. -Potentilla argentea L. ssp. argentea (Scrântitoare) - H., Euras. Frecv. z.step.-se.fa.; L9TXC3U2R3N1
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Brometea, Asplenio - Festucion pallentis *Potentilla recta L. ssp. recta (Buruiană de cinci degete) - H., Euras. Frecv., z.step.-se.fa.; L9T7C7U3R5N2, Festuco - Brometea, Fr., Md., In. *Potentilla reptans L. (Cinci degete) - H., Euras. Frecv., z.step.-se.fa.; L6T6C6U6R7N5; Geranion sanguinei, Me., In. *Prunus spinosa L. ssp. spinosa (Porumbar) - Ph., Eur. Frecv., z.step. se.fa.; L7T5C5UXRXNX, Prunion spinosae, Al., Me., Md., In. *Pyrus pyraster (L.) Burgsd. (Păr pădureț) - Ph., Eur. Frecv., z.step.-se.fa.; L6T7C3UXRXN4, Querco Fagetea, Ulmenion, Quercetalia
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
H., Eur. centr.-submedit. Comună, z.step.-se.fa.; L7T5C5U4R9N3, Artemisio - Agropyrion, Trifolio - geranietea, Quercetalia pubescentis, Origanetalia, Tx. -Lathyrus niger (L.) Bernh. (Orăstică) - G., Eur. centr. Frecv., z.silvost.-se.go.; L5T6C4U3RXN3; Querco - Fagetea, Genisto - Quercion, Quercion pubescentis- sessiliflorae, Geranion sanguinei *Lathyrus pratensis L. (Lintea pratului) - H., Euras. Comună, z.st.-e.bo.; L7T5CXU6R7N6, Trofolion medii, Molinio - Arrhenatheretea, Molinietalia, Fr. *Lathyrus sylvestris L. (Bob de țarină) - H., Eur. Frecv. Z.st.-se.fa.; L7T6C3U4R8N2, Trifolio - Geranietea, Origanetalia, Tx. *Lathyrus tuberosus L.
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Arrhenatherion, Festucetalia valesiacae, Fr., Me. -Ononis arvensis L. (O. hircina Jacq.) ssp.arvensis (Osul iepurelui) - H., Euras. Cont. Frecv., z.st. se.fa.; L8T6C8U4R7N2, Brometalia erecti, Molinio - Arrhenatheretea *Trifolium alpestre L.H., Eur. centr. Frecv., z.silvost.-e.bo.; L7T5C4U3R6N3; Geranion sanguinei, Cirsio - Brachypodion, Quercetea pubescentis, Fr., Tx. *Trifolium arvense L. ssp. arvense (Papanași) - T., Euras. Frecv., z.silvost.-se.fa.; L8T5C3U2R2N1, Corynephoretalia, Stellarietea mediae, Fr., Tx. *Trifolium campestre Schreber (Trifoiaș) - T., Eur.Frecv., z.step.-e.bo.; L8T5C3U4RXN3, Koelerio - Corynephoretea, Arrhenatheretalia
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Trifolium medium L. ssp medium - H., Euras. Frecv., z.st.-se.fa.; L7T5C4U4RXN3, Trifolion medii, Genisto - Quercion, Quercetea pubescentis, Prunetalia, Fr., Me., Tx. -Trifolium montanum L. - H., Euras. cont. Frecv., z.silvost.-se.fa.; L7TXC4U3R8N2; Festuco - Brometea, Cirsio - Brachypodion, Geranion sanguinei, Arrhenatheretalia, Fr., Me. -Trifolium pannonicum Jacq. - H., Pont.-medit. Frecv., z.st. se.fa.; L7T6C5U3RXNX; Trifolion medii, Cirsio - Brachypodion, Quercetalia - pubescentis, Fr., Me. *Trifolium pratense L. ssp. pratense var. pratense (Trifoi roșu) - H., Euras. Comună, z.step.-e.bo.; L8TXC3UXRXNX
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]