2,290 matches
-
restul fie circulă de zece ori mai lent fie chiar stagnează în vene (volumul sangvin de rezervă). Principalele rezervoare sangvine sunt ficatul, splina și plexurile subpapilare. În anumite condiții fiziologice sau patologice au loc redistribuții sangvine: în timpul digestiei crește debitul sangvin la nivelul organelor splanhnice și scade irigația la nivelul pielii, iar în cursul efortului pielii crește afluxul de sânge la nivel muscular și se reduce la nivelul organelor digestive. Valoarea volemiei depinde de vârstă și de starea fiziologică. Este mai
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
din capilare în spațiul interstițial. Dacă subiectul trece în clinostatism, după 1 minut volumul plasmatic poate crește cu 15% datorită intervenției mecanismelor de regalre a volumului plasmatic. În timpul primelor minute de efort fizic intens se produce o scădere a volumului sangvin cu câteva sute de mililitri, tot prin trecerea plasmei în interstiții. În ceea ce privește variațiile sezoniere ale volemiei, aceasta este mai mare vara, cu 15-30%, deoarece intervine în termoreglare, și mai scăzută iarna. O ușoară creștere a volemiei se constată și în timpul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
peste aceasta, diureza crește, iar când volemia ajunge la limita inferioară și sub aceasta scade și diureza. Mecanism nervos. Se realizează prin receptorii din venele mari juxtacardiace și din atrii, receptori care sunt excitați în timpul diastolei fie de scăderea volumului sangvin fie de creșterea acestuia, consecutiv fiind declanșate reflexele și secrețiile glandulare necesare reglării volemiei. Mecanism umoral. Acționează prin intermediul hormonului adrenocorticotrop, secretat de hipotalamus, și prin aldosteron, mineralocorticoid secretatat de corticosuprarenale. Acești doi hormoni au rol în realizarea osmolarității lichidelor extracapilare
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
volemiei. Mecanism umoral. Acționează prin intermediul hormonului adrenocorticotrop, secretat de hipotalamus, și prin aldosteron, mineralocorticoid secretatat de corticosuprarenale. Acești doi hormoni au rol în realizarea osmolarității lichidelor extracapilare și interstițiale, care la rândul ei are rol în controlul și reglarea volumului sangvin total. 2. Reglarea volumului globular se face în funcție de necesitățile în oxigen ale organismului, eritrocitele, prin hemoglobina conținută, fixând reversibil O2 din aerul inspirat și transportându-l la țesuturi. În caz de ascensiune la altitudini mari aerul rarefiat nu satisface necesitățile
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
depinzând de saturația hemoglobinei eritrocitare cu O2. Când toată hemoglobina este combinată cu O2 (oxihemoglobină), culoarea sângelui este roșu aprins (așa este în artere). În vene numai 60% din hemoglobină este combinată cu O2, sângele având culoarea roșu închis. Plasma sangvină (partea lichidă a sângelui circulant) și serul sangvin (partea lichidă a sângelui coagulat) au o culoare galben citrin. Gustul este sărat, din cauza NaCl. Mirosul este nespecific. Temperatura sângelui, în medie 38 șC, este mai ridicată la nivelul organelor interne, deoarece
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
toată hemoglobina este combinată cu O2 (oxihemoglobină), culoarea sângelui este roșu aprins (așa este în artere). În vene numai 60% din hemoglobină este combinată cu O2, sângele având culoarea roșu închis. Plasma sangvină (partea lichidă a sângelui circulant) și serul sangvin (partea lichidă a sângelui coagulat) au o culoare galben citrin. Gustul este sărat, din cauza NaCl. Mirosul este nespecific. Temperatura sângelui, în medie 38 șC, este mai ridicată la nivelul organelor interne, deoarece predomină procesele de termogeneză. Astfel, sângele ce irigă
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
apărută prin frecarea păturilor de lichid în curgere laminară. Se exprimă față de cea a apei (cu valoarea 1), fiind de 4,74 la bărbat și 4,40 la femeie. Este o constantă importantă pentru circulația sângelui, realizarea și menținerea presiunii sangvine. Este direct proporțională cu concentrația unor constituienți plasmatici: proteine plasmatice, lipide și colesterol, depinde foarte mult însă de variația numărului și proprietățile calitative ale elementelor figurate, rol dominant deținând eritrocitele. Presiunea osmotică a sângelui este definită ca o constantă numită
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
proteine plasmatice, lipide și colesterol, depinde foarte mult însă de variația numărului și proprietățile calitative ale elementelor figurate, rol dominant deținând eritrocitele. Presiunea osmotică a sângelui este definită ca o constantă numită izoosmie, variațiile fiziologice fiind minime deoarece între plasma sangvină și mediul extravascular pe de o parte și cel intracelular pe de altă parte au loc schimburi permanente de apă și electroliți din compartimentul hiperton în cel hipoton până la egalizare. În mod normal are valoarea de 310 mOsm/l. Atât
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
coloidosmotică (oncotică) este dată preponderent de proteinele plasmatice și este direct proporțională cu concentrația acestor proteine și invers proporțională cu mărimea moleculelor proteice. Are valoarea de 25-30 mm Hg, rol dominant având albuminele plasmatice. Controlează schimburile hidroelectrolitice la nivelul capilarelor sangvine, esențiale pentru menținerea volemiei. pH-ul (echilibrul acido-bazic). Este o constantă fundamentală și reprezintă logaritmul cu semn schimbat al concentrației ionilor liberi de H+. Menținerea constantă a acestei concentrații poartă numele de izohidrie. pH-ul sangvin este ușor alcalin, variațiile
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
hidroelectrolitice la nivelul capilarelor sangvine, esențiale pentru menținerea volemiei. pH-ul (echilibrul acido-bazic). Este o constantă fundamentală și reprezintă logaritmul cu semn schimbat al concentrației ionilor liberi de H+. Menținerea constantă a acestei concentrații poartă numele de izohidrie. pH-ul sangvin este ușor alcalin, variațiile permise fiind minime. Variază în limite foarte strânse: 7,35-7,40. Sângele venos are pH-ul 7,35, cel arterial 7,40. Menținerea pH-ului sangvin se face cu cu ajutorul unor mecanisme fizico-chimice (sistemele tampon) și
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
constantă a acestei concentrații poartă numele de izohidrie. pH-ul sangvin este ușor alcalin, variațiile permise fiind minime. Variază în limite foarte strânse: 7,35-7,40. Sângele venos are pH-ul 7,35, cel arterial 7,40. Menținerea pH-ului sangvin se face cu cu ajutorul unor mecanisme fizico-chimice (sistemele tampon) și a unor mecanisme biologice. Deoarece la nivelul sângelui și a tuturor lichidelor biologice tendința este de acidifiere mecanismele respective tind să reducă aciditatea. 1. Sistemele tampon. Prin sisteme tampon se
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
o sare neutră, ceea ce face ca pH-ul să se mențină constant. La nivelul sângelui sistemele tampon se găsesc în eritrocite și în plasmă. a) Sistemele hemoglobină acidă/hemoglobinat de potasiu și acid carbonic/bicarbonat de sodiu. La nivelul capilarelor sangvine oxihemoglobina cedează oxigenul țesuturilor, consecutiv cedând și K+. CO2 rezultat în urma metabolismului tisular pătrunde în eritrocite unde sub acțiunea anhidrazei carbonice intră în reacție cu apa, rezultând acidul carbonic (H2CO3) care disociază rezultând anionul carbonic (HCO3-) și H+. NaCl presentă
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ales în urma activității musculare în glicogen și transformă anionii și cationii în săruri neutre. d) Pielea elimină prin transpirație diverși acizi (uric, lactic), dar și baze. Glandele sudoripare au proprietatea de a-și ajusta pH-ul secreției în funcție de pH-ul sangvin. Astfel, când pH-ul sangvin tinde spre alcalin și transpirația devine mai bazică iar acumularea acizilor în plasmă este urmată de secreția unei sudori mai acide. e) Glandele gastrice secretă HCl alcalinizând mediul intern iar glandele intestinale secretă bicarbonat scăzând
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
glicogen și transformă anionii și cationii în săruri neutre. d) Pielea elimină prin transpirație diverși acizi (uric, lactic), dar și baze. Glandele sudoripare au proprietatea de a-și ajusta pH-ul secreției în funcție de pH-ul sangvin. Astfel, când pH-ul sangvin tinde spre alcalin și transpirația devine mai bazică iar acumularea acizilor în plasmă este urmată de secreția unei sudori mai acide. e) Glandele gastrice secretă HCl alcalinizând mediul intern iar glandele intestinale secretă bicarbonat scăzând pH-ul plasmei. Poate fi
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
se produc cataboliți acizi în cantități crescute. În cadrul variabilității fiziologice a pH-ului are importanță și bioritmul somn-veghe, PH-ul având tendința de acidifiere noaptea și dimineața datorită faptului că în timpul somnului scade activitatea centrilor respiratori și în consecință concentrația sangvină a CO2 crește. În cursul digestiei gastrice, pH-ul virează spre alcalin datorită secreției protonilor necesari formării HCl iar în timpul digestiei intestinale pH-ul are tendința de acidifiere din cauza consumării anionilor carbonici necesari formării bicarbonaților. În cursul unei activități musculare
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
-ul are tendința de acidifiere din cauza consumării anionilor carbonici necesari formării bicarbonaților. În cursul unei activități musculare intense pH-ul tinde spre acidifiere datorită faptului că se formează cantități mari de dioxid de carbon și acid lactic. 2.3. Plasma sangvină Plasma sangvină este un lichid transparent și de culoare galbenă conferită de sărurile biliare. Densitatea este 1027. Plasma este compusă în proporție de 90% din H2O, restul fiind reziduu uscat, din care substanțe organice 9% și substanțe anorganice 1%. Substanțele
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
tendința de acidifiere din cauza consumării anionilor carbonici necesari formării bicarbonaților. În cursul unei activități musculare intense pH-ul tinde spre acidifiere datorită faptului că se formează cantități mari de dioxid de carbon și acid lactic. 2.3. Plasma sangvină Plasma sangvină este un lichid transparent și de culoare galbenă conferită de sărurile biliare. Densitatea este 1027. Plasma este compusă în proporție de 90% din H2O, restul fiind reziduu uscat, din care substanțe organice 9% și substanțe anorganice 1%. Substanțele anorganice din
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
din plasmă: cloruri, fosfați, bicarbonați, ioni de sodiu, potasiu, calciu, magneziu, iod, clor. Substanțele organice se împart în substanțe azotate (proteice și neproteice) și substanțe organice neazotate: glucide, lipide și produșii lor de metabolism. Proteinele plasmatice. Concentrația proteinelor din plasma sangvină constituie o constantă fiziologică numită proteinemie. Limitele fiziologice ale proteinemiei sunt 6 și respectiv 8 g%. Nou-născutrul are o proteinemie sub limita fiziologică inferioară, valoarea de la adult fiind atinsă după vârsta de trei ani. Proteinele din plasmă circulă sub formă
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
din plasmă circulă sub formă liberă și legate de lipide sau de glucide. Sunt reprezentate de albumine, globuline, fibrinogen, factorii plasmatici ai coagulării. Proteinele plasmatice au numeroase roluri: controlul schimburilor hidro-electrolitice dintre plasmă și lichidele interstițiale intră în sistemele tampon sangvine, cu rol în menținerea echilibrului acido bazic transportă hormoni, vitamine, bilirubină, colesterol, cupru, calciu, fier rol în apărarea antiinfecțioasă prin anticorpi specifici (imunoglobulinele) constituie o importantă rezervă de proteine pentru organism îndeplinesc o serie de funcții specifice (enzime, factorii coagulării
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
80% din totalul lipoproteinelor serice și imunoglobulinele β2 Imunoglobulinele au rol în imunitatea umorală Fibrinogenul intervine în coagularea sângelui, când se transformă în fibrină, o proteină insolubilă ce formează o rețea ce prinde elementele figurate ale sângelui, constituindu-se cheagul sangvin. De aceea diferența între ser și plasmă este că serul nu conține fibrinogen. După ce și-au îndeplinit rolul fiziologic proteinel plasmatice sunt eliminate în tubul digestiv urmând a fi excretate prin materiile fecale, și doar în proporție redusă sunt catabolizate
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
diferența între ser și plasmă este că serul nu conține fibrinogen. După ce și-au îndeplinit rolul fiziologic proteinel plasmatice sunt eliminate în tubul digestiv urmând a fi excretate prin materiile fecale, și doar în proporție redusă sunt catabolizate la nivel sangvin și tisular de către unele enzime specifice. Substanțele azotate neproteice din plasmă sunt în cantitate de 35 mg% (exprimate în azot) și provin din prelucrarea alimentele ingerate și din matabolismul proteinelor (uree, acid uric, ammoniac, creatină, creatinină, aminoacizi, plasmakinine, hormoni, glutation
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sanvină a glucozei (glicemia) este de 80-120 mg/%. În plasmă se află și produși rezultați din metabolizarea glucidelor: acizi lactic, acetic, oxalic, alcool etilic. Lipidele se găsesc sub formă de gliceride, lipoproteine, acizi grași liberi, colesterol liber și esterificat. Concentrația sangvină a lipidelor totale (lipidemia) variază între 600 și 800 mg%. Concentrația normală a colesterolului plasmatic este de 200 mg%. 2.4. Elementele figurate sangvine Elementele figurate ale sângelui sunt reprezentate de eritrocite, leucocite și trombocite și iau naștere în măduva
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
Lipidele se găsesc sub formă de gliceride, lipoproteine, acizi grași liberi, colesterol liber și esterificat. Concentrația sangvină a lipidelor totale (lipidemia) variază între 600 și 800 mg%. Concentrația normală a colesterolului plasmatic este de 200 mg%. 2.4. Elementele figurate sangvine Elementele figurate ale sângelui sunt reprezentate de eritrocite, leucocite și trombocite și iau naștere în măduva osoasă hematogenă din aceeași celulă multipotentă (celula stem). a) Eritrocitele sau globulele roșii sunt denumite la mamifere hematii, deoarece nu au nucleu celular. Totalitatea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
au nucleu celular. Totalitatea celulelor medulare și circulante din seria roșie este definită prin termenul de eritron. Eritrocitele tinere, prezente în circulație de maximum 3 zile, poartă numele de reticulocite, și se găsesc în proporție de 0,5-1% din volumul sangvin. Hematiile se găsesc în sângele circulant în număr de 5000000/mm3 la bărbat și 4500000/mm3 la femeie. Scăderea numărului de hematii sub 4000000/mm3 corelată și cu scăderea hemoglobinei poartă numele de anemie. Creșterea numărului de hematii peste 6500000
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
eritropoetina mai este secretată și de către rinichi. În menținerea unei secreții suficinte de eritropoetină au rol și hormonii tiroidieni, sexuali, precum și adrenocorticotropul. Proprietățile esențiale ale eritrocitelor sunt: elasticitatea, permeabilitatea selectivă, rolul în transportul gazelor respiratorii și în menținerea pH lui sangvin, proprietatea de a hemoliza (de a elibera hemoglobina conținută sub acțiunea unor factori de mediu) și proprietatea de a se menține suspendate în plasma sangvină (cu toate că au o densitate superioară plasmei sedimentarea se realizează relativ încet). Elasticitatea eritrocitelor este o
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]