1,540 matches
-
oameni și am trecut granița. Ea s-a dat jos, nu i-au dat voie, iar copilul a rămas. Mergeau niște țărănci - atunci se da voie să-ți lucrezi pământul dintr-o parte În alta -, i-a dat unul o sapă și a trecut cu ei. A doua zi pădurarul acela a fost omorât. Ei, un dezertor l-a omorât. Dar putea să ne omoare și pe noi - nu mi-am dat seama de pericol. Am ajuns la Botoșani. În ’44
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
se apropia de această localitate. Era un orășel ceh, un orășel mic, și aproape toți locuitorii lucrau În aceste fabrici. Pe urmă s-a oprit munca la fabrică și lumea s-a dus să facă șanțuri antitanc. Am lucrat la sapă, făceam antitancuri, fără nici un rost, că În timpul acela, când murise și Hitler, noi eram acolo, lucram, iar frontul era deja În Germania. Până În ultima clipă ne-au dus la muncă, până pe 9 mai, când s-a Încheiat pacea. Erau niște
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
hai să zicem că nu scapi... Și aici sânt două posibilități, i-a mai spus rabi foarte hotărât. Poți să mori sfârtecat de o bombă, sau poți să mori de un glonte și să fii îngropat frumos de camarazi cu sapa și lopata... Așa că du-te liniștit, nu mai fi așa de speriat, nu lua aconto pe ce-o să fie..." Fiindcă nu râdeam, Ion Micu lăsă o clipă chateaubriand-ul înjumătățit și râse el de astă dată cu gura până la urechi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
zice, și nici cum să faci mămăligă, alte chestii mai complicate, n-o să-ți strice, ai să vezi. M-am gândit eu: și cât ține? Nu mult. Și pentru ce? Ai să vezi, dacă nu-ți place, te întorci la sapă. Ai mei, zice, du-te, Florico." Au luat-o cu o mașină și au dus-o la București la acea școală. Nu era singură, erau vreo sută, toate ca și ea, frumoase de picau și tinerele, toate fecioare, au fost
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
angajez ca picoliță, eu idioată nu sânt și nu m-a făcut mama să n-am voie să cunosc și eu un băiat și să mă distrez... Că dacă mă prinde că nu mai sânt fecioară, mă trimite înapoi la sapă! Nu mai pot! parcă nu m-am născut cu sapa în mână... Ei, na! Cum oi fi eu, dar n-o să ajung vreodată să-mi las bărbatul și să-i iau copilul și să nu-l las să-l mai
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
a făcut mama să n-am voie să cunosc și eu un băiat și să mă distrez... Că dacă mă prinde că nu mai sânt fecioară, mă trimite înapoi la sapă! Nu mai pot! parcă nu m-am născut cu sapa în mână... Ei, na! Cum oi fi eu, dar n-o să ajung vreodată să-mi las bărbatul și să-i iau copilul și să nu-l las să-l mai vadă. Așa cățea n-ași fi, să-l las să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
contra ordinii sociale. Era declarat dușman al poporului, ca moșier. Dar el nu avea nici o moșie, fiicele sale erau moștenitoare. Va muri, după un an de închisoare. Anei-Aurelia Trăilă i se stabilește domiciliu obligatoriu pentru originea ei nesănătoasă, Ajung la sapă de lemn. Stăteau în casa lor, dar plăteau chirie, fenomen care a continuat pînă în 1996! "Am stat în domiciliu obligatoriu între 2 februarie 1949 și 15 martie 1957. Pare curios, dar, dintre cele trei surori (una chiar geamăna mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
el și le completa cu lovituri date cu muchia palmei în gît, de parcă ar fi vrut să-mi reteze capul, sediul nepermisei mele încăpățînări. Uneori, scandalizat că negam, amuțea de furie, dar își continua mișcările zvîcnite, de rîmă tăiată cu sapa. La sfîrșitul acelei ședințe tensionate, după atîtea și atîtea eforturi, locotenentul-major de securitate Constantin Voicu tot nu mă vindecase de amnezie; nici unul dintre noi nu aflase ce făcusem dușmănos. În timp ce eu am rămas să mă mir că o activitate atît
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
el că sînt buruieni, înlătura prudent smocurile sălbatice, iar atunci cînd aduna țarina în jurul plantei selectate se bucura că, în sfîrșit, din inima mușuroiului construit cu atîta migală se înalță biruitoare o frumoasă tulpină. Pornea mai departe, izbea încrîncenat cu sapa în pămîntul nisipos, amestecat cu cochilii de melci, fără a reuși totuși să se țină în rînd cu ceilalți săpători. Pe urma lui, la doi pași distanță, venea un soldat din cordonul de pază, cu un cîine-lup în lesă. Omul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în lesă. Omul urmărea atent contribuția lui Alexandru Ivasiuc la agricultura patriei, privea și nu-și credea ochilor. După un timp, într-un moment în care medicinistul se chinuia să salveze dintre buruieni un fir mai arătos, rotind artistic tăișul sapei în jurul rădăcinii, soldatul nu a mai răbdat. A început să-l înjure și a asmuțit cîinele asupra lui. Animalul l-a doborît dintr-un salt. Smulge-l imediat! a poruncit soldatul. Căzut în genunchi, Sașa Ivasiuc nu înțelegea. Făcuse o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
atît de utilă, nu avea dezlegare de la comandanții săi pentru așa ceva. Îl privi negru de ură și îl scuipă drept între ochi. Gestul avea o funcție eliberatoare, dar nu îi potoli pe deplin furia. Se repezi la plantele ocrotite de sapa lui Sașa și începu să le strivească sub tălpile bocancilor. Firele de stuf, firele de porumb, rîndul lui Ivasiuc, rîndurile din jur, totul fu călcat în picioare, cu o violență ieșită din comun. Frenezia distrugerii părea să nu aibă sfîrșit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
inițiatorul satiricelor acțiuni "suprarealist-socialiste", Alternativa Portocalie. Așa se respingeau două culori: roșul comunismului și galbenul steagului papal (9a, p. 232). Portocaliul actualului Partid Democrat Liberal de guvernământ din țara noastră nu se prea potrivește "carnavalurilor" nereușite cu românii, aduși în sapă de lemn, chiar înainte de criza financiară, cu măsurile foarte dure luate de acești "dominanți", oscilând în interminabile alianțe clădite pe satisfacerea intereselor pecuniare și de înavuțire cu orice preț. Diminuarea sistematică a forțelor spiritului în viața noastră cotidiană periclitează pe
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
clasa I/ M-am coborît ca un copil cuminte/ Și m-am întors cu Iarna-n București". în schimb, Rebreanu, vecinul de bloc, trage și el o fugă la "moșia" de la Valea Mare și notează în Jurnal: "Timp frumos. Continuat sapa cu 20 oameni. Sosesc seara de la București; Timp frumos. Lache cară gunoi și nisip. După-amiazi la Pitești. Cumpăr 4 scînduri pentru podele la grajd-vacă; vorbesc cu fierar pentru reparația căruței; Timpul frumos, continuă culesul cartofilor etc. S-au mai adus
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
o declarație de război! În după amiaza aceea nebunu’ Își concediază „meșterii zidari“: Wakefield Îl aude răcnind ca nebunul rege Ludwig, cu singura deosebire că regele Ludwig și-a terminat pînă la urmă castelul, după ce și-a adus regatul la sapă de lemn. Îi face pe muncitori În toate felurile cînd aceștia refuză să dărîme un zid pentru a nu știu cîta oară. După ce meșterii zidari pleacă, nebunul o ia de la capăt de unul singur. Acum Wakefield este sigur că prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
în pace! Înainte de ivirea zorilor, drumurile erau bătătorite de oameni cu coase-n spinare, mergậnd către cậmp. Femeile vorbeau despre moarte, făcậndu-și smerit semnul crucii, iar țințirimul pustiu le îngrozea. - Dumnezeu să o ierte, spuse o bătrậnă sprijinită într-o sapă, ajungậnd în dreptul casei lui Yon. A iubit-o mult! La mormậntul ei și-a petrecut mult timp, povestindu-i poate cật i-a fost de dragă! - Iubirea mea, unde ai plecat? Vino înapoi! Zilele sunt pustii fără tine, iar nopțile
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
Da? Și de ce de-a lungul acestor linii migrează păsările? Pentru că marchează traseele urmate de farfuriile zburătoare? E un secret care a fost pierdut după invazia romană, dar există cineva care Încă Îl mai cunoaște...“ „Evreii“, am sugerat. „Și ei sapă. Primul principiu alchimic e VITRIOL: Visita Interiora Terrae, Rectificando Invenies Occultum Lapidem“. Lapis exillis. Piatra mea care se pregătea lent să iasă din exil, din dulcele exil amnezic hipnotic În vasul Încăpător al Liei, fără să caute alte profunzimi, Piatra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
susținute de două baghete cu arc, poate că pe-atunci făceau atingere, ieșeau niște scântei, poate că Frankenstein spera că astfel ar fi putut da viață golemului său, dar nici pomeneală, semnalul ce trebuia așteptat era altul: fă conjecturi, lucrează, sapă, sapă, cârtiță bătrână... O mașină de cusut (ce altceva putea fi, din acelea cărora li se făcea reclamă prin ilustrații, Împreună cu pilula pentru creșterea sânilor, și cu acvila aceea mare care zboară printre munți ținând În gheare aperitivul amărui, băutură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
de două baghete cu arc, poate că pe-atunci făceau atingere, ieșeau niște scântei, poate că Frankenstein spera că astfel ar fi putut da viață golemului său, dar nici pomeneală, semnalul ce trebuia așteptat era altul: fă conjecturi, lucrează, sapă, sapă, cârtiță bătrână... O mașină de cusut (ce altceva putea fi, din acelea cărora li se făcea reclamă prin ilustrații, Împreună cu pilula pentru creșterea sânilor, și cu acvila aceea mare care zboară printre munți ținând În gheare aperitivul amărui, băutură regenerantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
aerul suflat în cretă, întorcându-se pe sistemul lor reticular cu precizia unui câmp laser. Imaginea se recompunea rapid și firesc. Zăceam prin paturi de cămine insalubre, gătind la reșou sau punând perdele; reparam bicicleta surorii mai mici; dădeam la sapă, la vie; mergeam la meci, pe Ghencea“ sau în Regie“; eram sărutat, mângâiat, călărit; cumpăram merdenele și vată de zahăr; mergeam la film; eram din nou sărutat; plecam în vacanță cu cortul la Vama Veche sau Soveja; îmi făceam un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ruso-turc. Soldatul e mai puțin entuziasmat, dar este liniștit și rezolut și se vede că războiul cu grecii nu e atât de simpatic cum a fost cel cu rușii. Siria suferă mult din cauza acestor preparative războinice. Atâtea brațe viguroase, lăsând sapa și lopata, au pus mâna pe arme! Comerțul stagnează deja de la 1875, când colera a bântuit țara. O criză generală apasă asupra acestei frumoase provincii a Imperiului otoman. Recolta n-a fost strălucită; mătasa, productul principal al Siriei, a fost
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pentru un timp mărginit, până ce o vinde sau o arendă altuia moșia. Rău hrănit, rău îmbrăcat, având locuință rea, maiestatea poporului român, norodul, cum zicea Matei Basarab, nația a ajuns în stare mai rea decât sub fanarioți, a ajuns la sapă de lemn. Care e cauza tuturor relelor acestora? Declasarea, nepotrivirea organizației sociale cu starea economică și cu stadiul de cultură a poporului. I se ia, i se tot ia, și lui nu i se dă nimic în schimb. Pripa cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Unii imigrați din Rusia și Austria, alții veniți din Turcia au avut o influență dezastroasă asupra dezvoltării materiale și intelectuale ale țării noastre. Aceste două elemente, egal de străine, intelectual și material egal de sterpe, ne-au adus poporul la sapă de lemn, l-au corupt, l-au făcut vicios, precum au adus la sapă de lemn pe țăranul din Galiția, din Bucovina, din Maramureș, din Rusia de sud. Invazii de armate străine și invazii de paraziți străini sunt nenorociri pe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dezastroasă asupra dezvoltării materiale și intelectuale ale țării noastre. Aceste două elemente, egal de străine, intelectual și material egal de sterpe, ne-au adus poporul la sapă de lemn, l-au corupt, l-au făcut vicios, precum au adus la sapă de lemn pe țăranul din Galiția, din Bucovina, din Maramureș, din Rusia de sud. Invazii de armate străine și invazii de paraziți străini sunt nenorociri pe cari o țară nu le merită, dar trebuie să le suporte dacă e mică
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
omenoase și imigrați de sub ele se 'nmulțesc și sunt în punctul de-a intra în dominațiunea reală a țării. D. A. V. Millo, în cartea sa Țăranul, arată prin ce manopere diabolice, financiare și administrative, țăranul nostru a fost adus la sapă de lemn. Statul [î]i ia, [î]i tot ia sub mii de forme mult mai mult decât este ori poate fi în stare se producă, astfel încît un țăran cu doi boi sau un pălmaș, muncind 12 - 14 ore
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cum erau ai noștri pe la 1850 - 60, ne vin cuminți cum erau ai noștri, ne vin veseli și muncitori cum erau ai noștri. Și acei ce ne vin ce găsesc în țară? Văd poporul autohton, pe frații lor aduși la sapă de lemn și având necesitate de spitale. Văd înflorind pe cine? Pe străinii aceștia; pe acești arhistrăini cari într-o sută de ani chiar n-au fost în stare a se adapta poporului românesc, a-l iubi, a-l respecta
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]