1,572 matches
-
mi-am adus aminte de ea: „Mâna care-a dorit sceptrul universului și gânduri/ ce-au cuprins tot universul, încap bine-n patru scânduri”. Acuma, io sceptru n-am avut, nici univers, decât vreo două ziare rămase de la bunicu’, da’ sapa și coasa nu mi-au lipsit. Nici sticla cu țuică, mă rog... Da’ cum stau io și cuget - cât mai am cu ce, v-am zis - mă gândesc că n-am prea fi avut loc toți patru între scândurile-astea
CUGETĂRI ÎNTRE PATRU SCÂNDURI de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345038_a_346367]
-
trezit mi-era rușine de soție, mi-era rușine de mine. Aveam și o teamă de moarte. Făcusem analizele și doctorița mi-a spus: „Domnule, dacă nu încetezi... Uite timolul tău e 9 - dublu decât normal. In doi ani maxim - sapa și lopata. Ajungi în pământ domnule și ai de crescut copilași.” Reporter: Ficatul era zob ... Petre Stanoievici: Da! Dar a venit o zi în viața mea când - sunt sigur - am fost prins în planul lui Dumnezeu. La sfârșitul lunii februarie
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345089_a_346418]
-
AM FURAT NOI FOCUL Autor: Silvana Andrada Publicat în: Ediția nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului CÂND AM FURAT NOI FOCUL Când am furat noi focul, deja furasem apa, Pământul îl furasem când l-am pătruns cu sapa Și-n ochi de ciută blândă, ucisă în pădure, Am căutat să strângem ce alții să nu fure, Văzduh, lumină-n porți spre idealurile triste, Reprezentațiile obsesive altruiste, Pe care în stagiunile de viață și de moarte, Le veșnic repetasem
CÂND AM FURAT NOI FOCUL de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376973_a_378302]
-
astea mie mi le Cu toții, puseră în cârcă: Primarul, secretarul și Tăbârcă Acum tot ei îmi dau cu tifla: Și-a pierdut nene, prostul chifla Și mai face și tapaj Cu ajutorul de șomaj! Și-am luat din nou de coadă sapa Că nu-mi ședea bine cu mapa Și tot ei mă numesc năpârcă: Primarul, secretarul și Tăbârcă! Referință Bibliografică: Primarul, secretarul și Tăbârcă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1776, Anul V, 11 noiembrie 2015. Drepturi de Autor
PRIMARUL, SECRETARUL ŞI TĂBÂRCĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376983_a_378312]
-
ci una cultivată. - O veche prietenă de-a mea avea o verișoară care lucra aici de vreo doi ani și m-a determinat să-mi părăsesc serviciul din țară, unde câștigam până în 250 euro pe luna, dar nu dădeam cu sapa, ca să vin aici să câștig măcar o mie. Când te gândești ce ar putea reprezenta ei în țară, devine tentant al naibii, mai ales că ți se asigură masă și casă gratuit, cum îmi tot spunea ea. - Și ați plecat
ROMAN IN LUCRU, CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377845_a_379174]
-
la care contribuie nu e unul oarecare! S-a dovedit că vremile acestor tulburări sociale, acestor provocate deraieri de la adevăr, acestor scoateri la vânzare a istoriei, că neinteligența e mâna întinsă manipulării. Cât de profanatorii pentru demnitatea umană sunt aceste sape politice, o spune în formă de alertă și condamnare maestrul Sorin Ilieșiu, nu o dată. Spusele acestea nu sunt pentru ele însele, ci pentru adeverirea ideei din ele, așa cum ecoul nu este în contrasens cu sine ci lămurește drumul și ființa
SORIN ILIEŞIU. ÎN RĂSPUNDEREA ŞI ÎNCREDEREA ROSTURILOR NAŢIUNII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377874_a_379203]
-
de proză scurtă ”România-catedrala din Carpați” Deși era duminică, Nelu se trezi la aceeași oră matinală la care se trezea zilnic și-și lua trais- ta de gât, să meargă la școală. Numai că de data asta a luat o sapă mai potrivită pentru mușchii lui, că doar era elev în clasa a V-a. Era prima duminică din iunie, 1961, când, dirigintele clasei, C. Emil a mobilizat toți elevii de la școala cu clasele I-VII Țepești pentru o zi de
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
și o mică atenționare a modului de lucru: să se taie buruienile bine, iar lângă firul de porumb să fie jumulite cu mâna, fiecare să-și țină rândul, să fim atenți să nu ne lovim sau să ne tăiem cu sapele. După ce am fost repartizați pe rândurile de porumb și ne-am apucat de prășit, profesorii s-au retras la umbra unui ulm, care se afla cam la un kilometru depărtare, în mijlocul câmpului. S-au autoservit dintr-un termos cu cafea
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
dar ea, parșivă mare, le tot scăpa ca un preș tras de un circar, lăsându-i cu fundul pe pământ și cu ochii în lumină. Habar n-aveau de noi! Căldura începuse să ne înmoaie puterile. Parcă se decăliseră și sapele, nu mai tăiau buruieni- le, nu mai aveam spor, nu înaintam pe rând, iar când ne uitam și vedeam cât e până la capătul rândurilor, amețeam. Nimeni nu vorbea. Fetele mai dau câte o fluierătură sau un chiot anemic. Eram învățați
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
VI-a...de, mai mare. Era chipeș: brunet, cu ochii negri, tuns scurt, purta un tricou și pantaloni scurți, iar în picioare niște teniși chinezești de culoare albastră. Deodată, l-am auzit: “aoleooo”! - Ce pățiși, Nicule? l-am întrebat. - Sării sapa dintr-un bulgăr, îmi tăie tenișul și unghia de la degetul mare. S-au adunat câțiva dimprejur, de pe rândurile vecine. Unii se uitau cu milă, alții râdeau: . El se așezase pe coada sapei și-și scosese tenișul. Scuipa pe degetul de la
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
aoleooo”! - Ce pățiși, Nicule? l-am întrebat. - Sării sapa dintr-un bulgăr, îmi tăie tenișul și unghia de la degetul mare. S-au adunat câțiva dimprejur, de pe rândurile vecine. Unii se uitau cu milă, alții râdeau: . El se așezase pe coada sapei și-și scosese tenișul. Scuipa pe degetul de la picior și-l ștergea cu o foaie de porumb. Dintre fete, Ika, verișoara lui a rupt din marginea baticului o fâșie de doi centimetri lățime și l-a bandajat. - Ăsta e un
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
chiuind pe prietenii mei din sat cu care zilnic mă scăldam. Pe Nicu l-am lăsat pe răstav. Când m-am întors, nu l-am mai găsit.L-am ajuns aproape de Șasa. Mergea șchiopătând cu tenișul în mână și cu sapa pe spinare. L-am întrebat dacă îl doare. Mi-a spus că degetul e amorțit; nu-l simte. Părea calm, liniștit, gânditor... Am coborât pe vad. Din apă nu se vedeau decât capete, iar pe nisip cămăși, pantaloni, teniși, pantofi
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
L-am întrebat dacă îl doare. Mi-a spus că degetul e amorțit; nu-l simte. Părea calm, liniștit, gânditor... Am coborât pe vad. Din apă nu se vedeau decât capete, iar pe nisip cămăși, pantaloni, teniși, pantofi, șepci și sape. Eram numai băieți. Se auzeau chiote, strigăte, urlete, de răsuna zăvoiul până la biserică. Balamuc în toată regula! Mulți colegi din Măneasa, din Țepești, Popești și Budele nu cunoșteau Nenciuleștii, gârla asta niciatât. Noi, cei de aici, am cunoscut-o din
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
pericol permanent. Neprevăzutul stă la pândă. Când unii colegi făceau pluta pe suprafața apei, alții săreau de pe mal în baltă, pentru că al- tădată săream de pe pod, dar acum nu mai este. A fost luat de apă. Am lăsat și noi sapele pe nisip, ne-am dezbrăcat și ne-am aruncat în apă amestecându-ne printre ceilalți. Mai la margine, unde apa era până la genunchi, câțiva se luaseră la trântă în- cercând să-l bage pe Mărin Calotă cu capul în apă
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
numai cu sufletul la gură. Hai că le spun eu. De frica mamei nu prea știam, dar când auzeam de tata, tremuram vargă. O mai pățisem. Am ieșit din apă. După mine au ieșit toți. Ne-am îmbrăcat, am luat sapele și am ieșit pe mal. Soarele încă dogorea. Mai era mult până să scapete. - Băi Nelule, de-ar fi și la mine în Bude o boltâie ca asta, toată ziua m-aș bălăcii în ea, ca rățoiul, mi s-a
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
i-am băgat vorbele-n seamă, pentru că nu știa ce-l poate paște. Lângă o cruce, din multele puse la pod, când să ne despărțim, s-o luăm către casă, Nicolae Dăncău, privind înapoi, întreabă speriat: - Măăi, dar hainele și sapa aia pe nisip ale cui sunt? Ne-am întors toți privirile și am rămas înmărmuriți. Pe nisip erau tenișii, tricoul, pantalonii și sapa lui Nicu Stoian din Bude. Am așteptat cu gândul ca s-a dus prin zăvoi, după vreun
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
ne despărțim, s-o luăm către casă, Nicolae Dăncău, privind înapoi, întreabă speriat: - Măăi, dar hainele și sapa aia pe nisip ale cui sunt? Ne-am întors toți privirile și am rămas înmărmuriți. Pe nisip erau tenișii, tricoul, pantalonii și sapa lui Nicu Stoian din Bude. Am așteptat cu gândul ca s-a dus prin zăvoi, după vreun a- nine, ca omul. L-am strigat; niciun răspuns. Am mai așteptat...Nimic! Ne-a încolțit în minte un gând sinistru; că Nicu
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
florile înspăimântate... -Liniștiți-vă, dragele mele, zisă fetița curajoasă, mie nu mi-e frică de monstrul de sub pământ ! Se uită cu atenție în jur și văzu o moviliță de pământ ce creștea văzând cu ochii și înțeleasă îngrijorarea florilor. Luă o sapă și așteptă, o ridică deasupra capului și trasă cu putere pământul, laolaltă cu un mosorel de catifea negru, cu lăbuțele mici , cu unghiile netăiate și cu-n botișor rozaliu, nervos de mama focului... -Cine ești tu fetițo, să știi că
MOSORELUL DE CATIFEA de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375806_a_377135]
-
-n sat!Pa Ogreze un băciuț sapă greșuri* pa șu” meriPă holda ce îi arăta, cu plugu,” abgia ge ieri.Ș-api samănă cu mâna, sămânță ge-ovăz gin sacTrăierat la moașa-n sura, ge negină și ge mac.Pă l-amniaz”cu sapa-n space vine și nanuța-n grabăCu prânzu” cald în tășcuța* ș-adălmașu” în uiaga*!Sparge bruși pa arătura cu mucea sapii șu” hatGe săpoi să pringe leciu”*, p-inge-o rămas negrăpat.O ieruga* nu afunda* împărce-n postata-n două,Apa să nu
CORNELIA NEAGA [Corola-blog/BlogPost/375843_a_377172]
-
de iarbă și-o urzică, marginile le înseamnă. Printre rădăcini spălate de neaua ce se topește Crudă și catifelată Cizma Cucului-nroșește. Sprijinit în bîta groasă dintr-o cloambă de acaț* Sui drumeagu” lunecos pîn” la Zapoze-n fînaț. Sparg cu sapa mușuroii și aprind iarba uscată Avînd grijă să sting focul, de-ncepe vîntul să bată. Se cațără-n două labe ieduța, pe-un ram de-alun Să prindă rînza* gălbuie și muguri cruduți de prun. Cîntă cucul la fețîie mă
CÎNTĂ CUCII, SE ÎNGÎNĂ de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375845_a_377174]
-
de independență (independență inventată, pe care n-am simțit-o toți acești 25 de ani cu o armată străină de ocupație pe teritoriul ei, cu o serie de guvernări marionete, cu o gaură neagră - Transnistria, care ne-a adus la sapă de lemn, cu cei mai proști guvernanți pe care ia cunoscut). Pe fundalul crizei politice care durează practic fără întreruperi cel puțin ultimii doi ani care s-a soldat cu golirea haznalei cu zeci de miliarde de lei, cu un
DIN NOU TRĂDAŢI ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375874_a_377203]
-
de zile. Mama a rămas cu 3 copii mici pe atunci. Timp de 5 ani ea a fost și tată și mamă luptându-se cu greutățile vremii. Mi-aduc aminte cum mama mergea desculță pe miriști și prin spini, la sapă și la seceră, pentru ca nouă să ne fie bine și să avem cele necesare existenței. Măicuța mea și-ar fi dat viața pentru noi, pentru fericirea noastră, iar dacă visele sale n-au avut sorți de izbândă, sacrificiul de sine
MĂICUȚA MEA de IONEL CADAR în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376090_a_377419]
-
Si bunul Dumnezeu facut-a, Să fie al nostru, în sfârșit. Și de-l avem acuma,iată Plecat-am toți către oraș. Nu ne băgăm la pământ slugă, Măi bine-l dăm la arendaș. Nu știm cum se mai ține sapă, Uitat-am tot ce-am învățat De la părinții nostri'odata, Cănd mai eram copii în sat. Am vândut caii și căruță, Tot ce bătrânii au avut. Și bătătura părinteasca, Am pus-o gaj,la împrumut. Noi vrem pământ,strigam acum
NOI VREM PAMANT de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376667_a_377996]
-
ceea ce o face de cele mai multe ori posesivă. Cu toate acestea, la țară, copiii nu erau prea răsfățați, ci încă de mici luau parte la treburile gospodărești. Cum creșteau alergau după animale la pășune, la strâns de fân sau chiar la sapă. Doamna Dora Alina Romanescu abordează pe alocuri și problema naționalismului, naționalism născut din suferința și patriotismul strămoșilor săi: „A făcut-o cu demnitate, a murit ca un erou, apărând pământul românesc de limbile de foc ale dușmanilor.” Autoarea amintește și
VIAŢA – UN EPISOD DIN „ROATA TIMPULUI” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376770_a_378099]
-
încât țara s-a ales cu întreaga economie pe butuci și o datorie externă de circa 100 miliarde dolari, iar poporul (Tudor Vladimirescu spunea în anul 1821: „Patria se cheamă norodul, iar nu tagma jefuitorilor!”) s-a văzut adus la sapă de lemn și cârmuit de ciocoi, o tagmă de jăpcași și trădători mult mai detestabilă ca fanarioții, fie și pentru faptul că ăia, în marea lor majoritate, erau străini de neamul românesc și nici pe departe atât de bine organizați
PROMISIUNI ELECTORALE SAU LUNGUL DRUM DE LA DORINŢĂ LA PUTINŢĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372699_a_374028]