1,002 matches
-
pentru soții lor un motiv de temut, fiindcă îi domină și își impun autoritatea în orice situație. Atitudinea negativă, declarativ misogină a lui Boccaccio, vis-à-vis de personajul feminin, apare în Il Corbaccio 1024. Această lucrare, de dimensiuni reduse, atât de sarcastică, este un gest neașteptat venit din condeiul celui care scrisese Decameronul, unde, în cele o sută de povestiri, a dat dovadă de echilibru și de amuzament benign la adresa slăbiciunilor firii umane. Textul poate fi înțeles mai bine ca o remedia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mille passioni spiacevoli e abbominevoli pure a ricordarsene, non che a ragionarne”1028, iar bărbații ar trebui să le caute doar pentru a-și satisface nevoile fiziologice, ca pe niște latrine, și apoi să le părăsească. Iubirea cunoaște definiții la fel de sarcastice: „pasiune oarbă a spiritului, deviind inteligența”, „văduvind memoria”, „distrugătoare a forțelor trupești”, „inamic al tinereții și moarte a celor bătrâni”, „mama viciului”, „un lucru lipsit de orice rațiune, ordine sau stabilitate”, „viciul minților nesănătoase”, „îngrădire a libertății umane” 1029 . Zâmbetul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Unul dintre fiii lui Ilie Moromete ajunge la STB, ceea ce e un pas ascendent, bine măcar că scapă de UCB, care e treapta socială minimă. Adică serviciul de salubritate. Transportul în comun le provoacă lui G. Călinescu și Geo Bogza tablete sarcastice. La fel procedează în zilele noastre, într-o schiță, Cătălin Țârlea. La el, tramvaiul e o adevărată agenție de știri neoficială: Aflăm de la ITB. Metroul este realizare târzie la noi și atribuită geniului lui N. Ceaușescu, care se manifesta și
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
gândesc mai adânc, pe cei care scriu mai bine, desenează mai bine, arată mai bine, iubesc mai bine, trăiesc mai bine”. Negarea evidențelor merge atât de departe, Încât se Îndoiește până și de capacitatea ei de a percepe vizual realitatea. Sarcastică, se complace În jocuri absurde, doar pentru a mai descoperi o nuanță a disprețului În complicatul joc al descoperirii de sine: „Îmi Închipui că valorez ceva numai pentru că am nervi optici și pot Încerca să transcriu ceea ce ei percep. Ce
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
impresie de echilibru și normalitate În viața de zi cu zi. Nimeni, din cercul ei apropiat, nu pare să fi fost conștient de adâncimea depresiunii ei. Chiar retrospectiv, la publicarea Jurnalului, Ted Hughes se menține la nivelul notației seci, involuntar sarcastice, fără a releva nimic din tragedia care, cât se poate de direct, Îl afecta și pe el, logodnicul Încornorat: Sylvia și Ted Hughes s-au căsătorit În 16 iunie 1956. După căsătorie au plecat Într-o călătorie de nuntă În
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
lor. Poetul e dator să ascundă răul, nu să-l scoată la vedere ori să-l dea ca pildă. Ceea ce e dascălul pentru copii e poetul pentru cei vârstnici"), și, ajunși în acest punct, ni se pare necesar să amintim sarcastica observație făcută de D.M. Pippidi: Dacă autorul Broaștelor nu cere pentru Euripide cucuta, explicația stă poate în faptul că poetul apucase să moară de moarte bună"125. Altă dată, în Norii, parodierea are ca scop împotrivirea la o "învățătură" propovăduită
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
there is an explicit image of those who owned political power in the Soviet Union by the half of the 20th century. The communist leader Iosif Visarionovich Stalin was here transformed into a historical character, deeply marked by author's sarcastic vision on him, which would turn the image of the fearful leader into a pathetic caricature. One of the most important criteria that Solzhenitsyn would build his characters on, either he deals with convicts or with the other side of
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Adenauer, De Gasperi, Robert Schumann, chiar și Monnet). Adică s-a creat un fel de birocratizare. Vladimir Bukovski a scris un articol într-o mică publicație conservatoare din Anglia, "Este Uniunea Europeană noua Uniune Sovietică?" Sigur, e un titlu provocator și sarcastic. Conține însă, din păcate, o anumită doză de adevăr. În multe privințe, birocrația tot mai centralizată a Europei lucrează împotriva intereselor și scopurilor inițiale de a dezvolta o piață comună puternică. O astfel de zonă nu poate să fie, evident
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
de realitate, evadam. Învățaserăm să ne lăsăm încadrați într-o anumită formă de viață, sub un călcâi invizibil"8. Și Monica Lovinescu expune în Jurnal imaginea României, o imagine întregită de românii cu care intră în contact. Iată un comentariu sarcastic la adresa planului de alimentare rațională al lui Ceaușescu, aplicat populației ca să nu devină obeză: "numai cât sport face la cozi și tot ar feri-o de așa ceva. Dacă ar exista vreo dreptate, o astfel de palmă și derâdere față de un
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de confuzii ideologice. În opere, urmăresc sincronul cu literatura europeană, susțin munca în folosul criticii de întâmpinare, pătrund intuitiv în mijlocul textelor ca să le surprindă originalitatea. Amândoi dispun de o axă morală incontestabilă, de consecvență, de curaj în a exprima păreri sarcastice, colerice, dar și de a-și revizui părerea pentru a fi în raport de complementaritate cu evoluția sau involuția literaturii. Singura diferență ideatică constă în faptul că E. Lovinescu luptă pentru autonomia esteticului față de etic, pe când Monica Lovinescu nu poate
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
impunerea unui model critic lipsit de confuzii ideologice, urmăresc sincronul cu literatura europeană, întrebuințează critica de întâmpinare, pătrund intuitiv în mijlocul textelor pentru a le surprinde originalitatea. Dispun de o axă morală incontestabilă, de consecvență, de curaj în a exprima păreri sarcastice, colerice. Singura diferență ideatică constă în faptul că E. Lovinescu luptă pentru autonomia esteticului față de etic, pe când Monica Lovinescu nu poate despărți literatura de contextul ce o condiționează. De la el reține intransigența spiritului critic, aplicat mai ales asupra propriilor texte
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
tonalitatea lingușitoare și precaută nu este decât o aparență, după cum o sugerează ironiile destul de evidente din finalul frazei, căci articolul în întregul său reprezintă o critică extrem de acidă, făcută din perspectiva orgolioasă a unui maestru către un novice. Această revărsare sarcastică de observații declanșată se pare de anumite circumstanțe personale se sprijină însă pe fundamente clasice, Heliade făcând mereu apel la modelele din această sferă pe care nu precupețește să le laude: "...aceste lucrări (traducerile din clasici n.n.) însă au de
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
și se exprima fără reținere în această privință. Era adesea nemulțumit că nu reușește O VIAȚĂ DE EROU? 65 să se exprime destul de clar și, în același timp, sugestiv. O nemulțumire căreia îi dădea glas uneori prin aprecieri ironice, chiar sarcastice, profund depreciative. Malcolm își amintește de exclamații ca „Aveți într-adevăr un profesor îngrozitor!“, „Astăzi sunt pur și simplu prea prost!“. La capătul fiecărei lecții era nu numai epuizat, dar și profund nemulțumit, chiar dezgustat de ceea ce resimțea drept un
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
de la” cel normal și decent, cu care suntem obișnuiți la locul de muncă. Devierea de la starea normală de lucruri se poate petrece în cel puțin șase moduri. 1. Tonul. Tonul șefului (sau al unui coleg) poate fi neobișnuit de dur, sarcastic, enervat sau depreciativ în comparație cu tonul pe care respectiva persoană îl folosește în mod obișnuit atunci când vorbește cu dumneavoastră sau cu alte persoane. 2. Conținutul. Ceea ce este spus poate fi îndepărtat de orizontul de așteptare la locul de muncă. Exemplele pot
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
email Barbarei, lui Jill și lui Allen. Informează-i că vor pleca într-o călătorie de afaceri în acest week-end. Tom (ezitând): Nu cred că Barbara va fi prea încântată de idee. Plănuia o petrecere pentru fratele ei, sâmbătă. Șefa (sarcastică): Ce drăguț. Totuși trimite-le un email. Tom: Iar fratele lui Jill vine de la colegiu. Probabil că au planuri împreună. Șefa: Ascultă, Tom. Noi avem o afacere aici. Nu îmi pasă dacă viața lor socială va trebui amânată câteva zile
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
să fac ceva de mâncare și, fără ezitare, am pornit la luptă. Că l-am lăsat fără grai mai mult ca de obicei ori pur și simplu m-am mișcat eu foarte repede, nu știu. Cert e că replica lui sarcastică, „Pentru mine să ceri porție dublă“, m-a ajuns din urmă când eram deja cu mâna pe frigider. 0.2. și totuși, se poatetc "0.2. și totuși, se poate" În acea noapte de octombrie m-am dus degeaba până la
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
înșirate,/ pentru chibriturile cu creier, de jos,/ pentru prea frumos gând răsărit peste noapte,/ să nu mai scriem băieți" ("Odă", 1940). Poemele sunt discursive, ironice, antisentimentale, într-un limbaj cotidian, dur; imaginea, deși există, ea trebuie să "răcnească". Polemica este "sarcastică, tipică spiritului muntean", cum spune E. Simion. Poetul vizează tehnicismul, obârșia secătuirii spirituale la care a ajuns lumea. În cest context poezia este "iremediabil demodată" și din vârful celor 300 de etaje "nu-ți vine niciodată să zbori". Universul este
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sau să nu-l înțeleagă, de unde și tonalitățile diverse ale discursului liric, de la jubilația cea mal neîngrădită, alimentată de sentimentul consonanței cu "publicul", la spectaculoasa lamentație, nu lipsită de orgoliu, a acelui care se descoperă monologând solitar, și la apostrofa sarcastică necruțătoare.3 Mecanismul care pune în mișcare poezia lui Păunescu este demistificarea, cinismul, adeseori, convulsiile gândului neacceptând supunerea la nici un ritual poetic 4. Victor Felea ("Secțiuni") ne spune că poetul posedă forță și suflu. Tot ceea ce face distincția vocii lui
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
anume înclinații ori visuri ale mele. Pe scurt: nu aveam nimic concret de care să mă leg și care să mă ancoreze în realitatea imediată a aspirațiilor mele de foarte june "artist" în devenire. Ca să nu mai vorbesc de mutrele sarcastice ale colegilor și cunoscuților care îmi spuneau aha, te duci la București, la regie, pentru că sunt 50 pe un loc și asta dă bine... dar ce te faci dacă pici, că sunt unii care au dat examen și de șapte
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
știam. Mi-a spus: "Ce gândești dumneata, dragul meu, eu caut de ani de zile." Dar eu nu știm ce gândesc. Eu mărturiseam doar. Simplu. Puternic. Implicat. Și imediat a venit Caragiale, și, ce e interesant, nu Caragiale al universului sarcastic al marilor comedii, ci universului tragic, universului negru, ambiguu, neliniștitor. Lucian Blaga a fost începutul, nașterea unui traseu de gândire de care aveam nevoie, etapă care adâncea neliniștea mea, dar o și semnifica... Meșterul meu, Manole, știa că e la
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
pe care nu le cunoșteați deloc înainte? E.M. Îi cunoșteam pe Jacques Sauvan și pe Henri Atlan, însă nu-i întîlnisem înainte pe Robert Buron, Henri Laborit, Joël de Rosnay, și pe Jack Baillet. Cel din urmă avea un umor sarcastic și virulent. B.C. Aveți o idee precisă despre ce v-a adus, spre exemplu, Henri Laborit ? E.M. Da, absolut: avea un fel inovator de a concepe organizarea viului, de a demonstra avantajul ciberneticii, în vreme ce eu o vedeam mai degrabă ca
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Le Nouvel Observateur". Textul, fiind adresat unui grup constituit în majoritate din "intelectuali de stînga", era provocator, precum autorul său, despre care unii membri ai grupului își amintesc cu plăcere ca despre cineva care știa să fie uneori cinic și sarcastic. Cum s-au cooptat membrii Grupului celor Zece? Întreprinderea farmaceutică a laboratoarelor Midy a putut constitui o legătură între unii dintre membri: Jack Baillet, Jean-François Boissel, Jacques Robin, însă originea istorică a grupului se afla în contextul politic al Objectif
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
1982 - 1995) la care noi, cei din țară, ne-am sintonizat, cu mic cu mare, ani în șir, urechile. Astfel, Max Bănuș i se pare un "personaj agitat și descurcăreț, dar semidoct și mitoman", N. C. Munteanu, în ciuda umorului său sarcastic și popular, rămâne închis într-un secret orgoliu, în "sentimentul unei inextricabile singurătăți". De un profil elogios, inclusiv psihologic și stilistic, se bucură Emil Hurezeanu, Vlad Georgescu (pe care-l cunoscuse încă din 1959 și care va muri doar la
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
cineva! Sper că s-a observat că în ciuda evidențelor, sunt fundamental optimist și nu doar din cochetărie sau utopie: utopiile îmi repugnă... ". "Miluta" (2004, Editura Clusium), precum și alte lucrări de mare însemnătate, vor apărea într-adevăr, ilustrând testamentar, vai, mâhnitele, sarcasticele, optimistele afirmații din acel interviu. Lecția sau experiența lui Valentin Tașcu se poate traduce într-un fel de aforism ad-hoc: a rata înseamna a învinge. Dovadă și cele din urmă cărți ale sale: "Dicționarul cronologic al romanului românesc, de la începuturi
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
și la fantezia detaliului. Prin reluarea temelor, obține de fiecare dată: efecte de sunet, mișcare, culoare, iar supratema (tema timpului, a permanentei deveniri) revine obsedant, în ton elegiac. În poeme, omul este cuprins în spectacolul cosmic, în trei ipostaze: cosmogonică, sarcastică, elegiacă (Scrisoarea I, Rugăciunea unui dac, Luceafărul, La steaua). Modelat de un spirit romantic al veacului, Eminescu a văzut istoria în diferite feluri: panoramă a deșertăciunilor (Memento mori), mister al etnogenezei (Decebal, Strigoii), spațiu al pasiunilor grele (Gruie Sânger), timp
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]