1,415 matches
-
carne de berbec. Lui Mihai nu i-au plăcut și de aici dandanaua de la Călugăreni. Supărat, Mihai i-a chemat pe frații Buzești și le-a spus: ia să-mi faceți voi niște sarmale așa cum pohtesc eu! Ăștia , au făcut sarmale din carne de porc, așa cum a pohtit marele nostru domnitor și de atunci...Însă noi, tot de la turci am aflat că la sarma i se zice...”sarma”. 9. Tot despre râsul...cuvintelor Să vedem cu ce cuvinte ne-au mai
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
și le-a spus: ia să-mi faceți voi niște sarmale așa cum pohtesc eu! Ăștia , au făcut sarmale din carne de porc, așa cum a pohtit marele nostru domnitor și de atunci...Însă noi, tot de la turci am aflat că la sarma i se zice...”sarma”. 9. Tot despre râsul...cuvintelor Să vedem cu ce cuvinte ne-au mai blagoslovit megieșii noștri din toate vremurile cu minunatele lor cuvinte pe care strămoșii noștri le-au primit ca pâinea caldă zicând bogdaproste. Când
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
ia să-mi faceți voi niște sarmale așa cum pohtesc eu! Ăștia , au făcut sarmale din carne de porc, așa cum a pohtit marele nostru domnitor și de atunci...Însă noi, tot de la turci am aflat că la sarma i se zice...”sarma”. 9. Tot despre râsul...cuvintelor Să vedem cu ce cuvinte ne-au mai blagoslovit megieșii noștri din toate vremurile cu minunatele lor cuvinte pe care strămoșii noștri le-au primit ca pâinea caldă zicând bogdaproste. Când dau turcii năvală Ne-
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
pune-o și eu! Remarca d-nei Florescu îl face pe meșter să zâmbească. - Vă cred! D-na Florescu bodăgănește ceva despre mitocănia meseriașilor, apoi mă invită la dânsa ca nu cumva să mă tragă curentul. În apartamentul vecinei miroase a sarmale proaspete și a pâine de casă. - M-ați omorât! Zâmbește. - Pâna acum n-a murit nimeni din cauza asta! Poftim la masă! Nici prin cap nu-mi trece s-o refuz. D-na Florescu este o gospodină desăvârșită și-o laud
DRUMUL APELOR, 37 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376316_a_377645]
-
nici la frecatul scăunelelor rotative de prin barurile de orice fel sau al băncilor, pereților, trunchiurilor de copaci, pe timpul cât pielea se scarmănă... Nici chiar la privirile dojenitoare ori vorbele de ocară a unor cucoane bătrâne, care fac ochii cât sarmaua la vederea sau ghicirea formelor ascunse de acest material rezistent la orice, mai puțin la privirile lacome, pofticioase ori răutăcioase și pline de dezamăgire și așteptare justificată de vârstele înaintate, în cazul bărbaților posesori de conturi grase. La ei, dacă
VĂ RECOMAND MATERIALUL REZISTENT! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375129_a_376458]
-
sub bradul de Crăciun. Dacă tot vorbim despre viitor, sper că la sărbătorile viitoare să avem un robot care nu numai aude, vorbește, vede și se mișcă, sper ca următoarea generație de roboți să ne transmită gustul piftiilor și al sarmalelor, căci asta e tot ce rămăsese ne-comunicat în experiența multi-senzorială de la distanță. Oricum, sentimentul festiv fusese comunicat clar și răspicat, în toată frumusețea lui, iar întâlnirea de familie părea la fel de vie ca cea de la Poiana Sibiului, când ne întâlneam
DESPRE SĂRBĂTORI – DIN ALTE LUMI, DIN ALTE TIMPURI de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375293_a_376622]
-
neaua Prin minte-mi trec sânii și căi tropotesc. Și-mi dau cozonacii afar’ din covata E jarul încins și cuptoru-ncercat Zicând „Tatăl nostru” la ușa-i curbata, Cuvintele mamei prin vreme străbat. Miroase-a vin fiert peste tot, și-a sarmale Mă-ntorc să le văd pe cuptor aburind Dar focul e stins și covețile-s goale Sunt aburi din vremea trecută venind. Cu nasul lipit de fereastră visării Pe mosul cu cerbii din cer îl mai chem, Chem aștrii sclipind
CRĂCIUNUL MĂ DOARE… de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373074_a_374403]
-
bani au vândut tot ... dar ne merităm soarta ... au avut masă de manevră, că românul e laș și milog. Are mentalitate de sclav pupincurist, nu știe să își ceară drepturile. E limbist prin urechi. Așteaptă sa-i dea șacalii o sarma și un mic, o țuică la bufetul din colț, în timp ce armata și jandarmii le scot noroiul din curte la inundații ... Sărăciile Europei, dar cu cele mai scumpe mașini și viloaie cu jde camere ... că așa e fala și mândria ... vai
DERBEDEI DE ROMÂNICA de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372176_a_373505]
-
bunăstare, prea mulți trăesc afară. Păstrează însă gândul,să se-ntoarcă mâine, Îi cheamă-acasă dorul și dragostea de țară. Îi chamă-aici strămoșii apărători de glie, Decebal bătrânul și Ștefan și Viteazul, Călușii,hora,sârba, frumoasa ciocârlie, Și slana și rachiul, sarmalele și prazul. În inimă ei poartă ca sfăntă efigie De dor pe Eminescu și-a lor maternă limbă Și se visează-acasă sătui de pribegie, Mânați și de speranța că țara lor se schimbă, Ca în belșug să-și crească copii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
bunăstare, prea mulți trăesc afară.Păstrează însă gândul,să se-ntoarcă mâine,Îi cheamă-acasă dorul și dragostea de țară.Îi chamă-aici strămoșii apărători de glie,Decebal bătrânul și Ștefan și Viteazul,Călușii,hora,sârba, frumoasa ciocârlie,Și slana și rachiul, sarmalele și prazul.În inimă ei poartă ca sfăntă efigieDe dor pe Eminescu și-a lor maternă limbăși se visează-acasă sătui de pribegie,Mânați și de speranța că țara lor se schimbă,Ca în belșug să-și crească copii și nepoții
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
înghețat, atunci venea din nou vremea noastră. Un an întreg să fi ținut iarna și tot nu ne-am fi săturat de săniuș, de însfințitele colinzi cu miros de tămâie, de colacii cu gust de miere, de cârnați rumenii și sarmale aburinde, de șezătorile tihnite cele păstrătoare de vechi și înțelepte înțelesuri, de aerul proaspăt, rece și curat care ne punea roșeața lui sănătoasă în obrajii noștri de copilandri înțărcați deja de tot rostul lumii. Apoi, după un timp, de nimeni
PIERDUTA LUME de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374745_a_376074]
-
curcan, tobă, șorici, cârnați, două borcane cu brânză, trei borcane cu murături, câteva cu zacuscă, doi cozonaci, plăcintă cu mere, dulceață, vin și o pâine de casă, am inventariat eu în timp ce le strecuram în frigider. - Mai este un borcan cu sarmale și unul cu ciorbă de perișoare, mă anunțase Ovidiu la final. - Putem să botezăm copilul! am zis eu în glumă. - Pe bune?! Ești însărcinată?! a întrebat, în egală măsură bucuros și uimit. - Nu, am glumit, sunt doar impresionată de bagajul
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 2 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371646_a_372975]
-
pe vremea aceea, oamenii văzând în desenul laturilor sale întruchipată Sfânta Treime, însemnul vieții veșnice a lui Hristos. Pe măsuța rotundă din mijlocul odăii, aburea pe un cârpător nou o mămăligă aurie. Alături ademenea prin miroasele folosite o strachină de sarmale tocmai scoase de sub țest. Dintr-o cană smălțuită se ridica parfumul vinului taman adus din beci. O ulcică adăpostea cu fală mai multe linguri de lemn alb-strălucitoare de noi ce erau - să-și ia câte una oricare ar fi poftit
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
că nu puteau ieși cu toții undeva, să se bucure de ultimele zile însorite de toamnă. Terminară de umplut și ornat tortul de ciocolată, era preferatul lui Ionuț, făcură o salată de boeuf, iar mama Ioana pusese la foc oala cu sarmale, bătuse șnițelele pentru a doua zi, trebuia să pregătească o masă ca lumea, doar îi venea viitorul ginere, plus ceilalți copii ai săi, era obiceiul deja împământenit, să fie toți prezenți la zilele de naștere, atunci se întrunea întreaga familie
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379195_a_380524]
-
prea devreme... Chiar și pe noră-sa o menaja, chit că ea avea de mers doar cinci minute până la școală. El făcea târguielile, el aerisea casa, ștergea praful, uneori mai și păzea câte ceva lăsat să fiarbă îndelung, cum ar fi sarmalele, fasolea, piftia ori cine-știe-ce altceva... Și, când veneau copiii și nora de la școală, le deschidea zâmbitor ușa, având totdeauna tacâmurile și vesela pregătite pentru masă. Făcea ceea ce nu făcuse pe când îi trăia nevasta, făcea și pentru că era harnic și nu
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
vină și plătim năravul lor când de piele ne jupoaie lupul prefăcut în oaie dar noi așteptăm smeriți să ne-azvârle ce le cade printre ghearele hulpave ori prin strunga dintre dinți ca la niște proști cuminți niște frunze de sarmale și vreo câteva oscioare iar noi tragem la căruță ei se trag pe bulevard și sărim din lac în puț(ă) când o dau cu oiștea-n gard Referință Bibliografică: cu oiștea-n gard / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
CU OIȘTEA-N GARD de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374199_a_375528]
-
dus și eu odată, și oamenii ne-au alungat. Eu nu m-am supărat. Mă delectam cu zăpada care scârțâia tare și sclipea în bătaia lunii. Unde sunt acum zăpezile? În dimineața Crăciunului ne trezeam într-un miros plăcut de sarmale, caltaboși și friptură. Pentru prima dată geamurile nu mai aveau flori de gheață pe ele. Mama nu dormea în noaptea de Ajun. Pregătea bucate alese. Mie îmi părea rău că nu mai sunt pe geamuri florile de gheață cu care
DRUMUL SPRE SUFLET SAU...FETIŢA CARE ŞI-A SĂRIT UMBRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362127_a_363456]
-
geamuri florile de gheață cu care mă jucam, topindu-le cu degetul. Ne spălam pe față. Urma cel mai frumos ritual. Pe turtițe mici și rotunde din făină de mălai, scoase din cuptor chiar în dimineața Crăciunului, mama punea o sarma, o bucată de caltaboș și una de friptură. În mijloc înfigea o lumânare, pe care o aprindea. Mirosul de tămâie și plâlpâirea lumânării mă încântau nespus. Parcă mai mult decât miile de beculețe puse acum prin pomii din Cluj. Ne
DRUMUL SPRE SUFLET SAU...FETIŢA CARE ŞI-A SĂRIT UMBRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362127_a_363456]
-
muzeu de istorie bihoreană, habitat, tradiții și obiceiuri autentice românești, gândit și construit de mai mulți salontani inimoși mobilizați de familia Sala Ioan și Rodica, a găzduit duminică, 7 septembrie, cea de-a VI-a ediție a consacratului „Festival al Sarmalelor”. Câteva sute de români, maghiari, slovaci și rromi au răspuns invitației gazdelor - a senatorului Valeriu Boeriu, consilierului județean Ioan Sala și a consilierilor locali Ramona Buz și Răzvan Sala și, alături de partenerii evenimentului - Consiliul județean Bihor reprezentat de președintele Cornel
FESTIVALUL TRADIŢIEI CULINARE ROMÂNEŞTI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362168_a_363497]
-
și a consilierilor locali Ramona Buz și Răzvan Sala și, alături de partenerii evenimentului - Consiliul județean Bihor reprezentat de președintele Cornel Popa și Primăria municipiului Salonta reprezentată de primarul Török László, s-au bucurat de atmosfera câmpenească a tradiționalului Festival al Sarmalelor. Cei care și-au făcut „oleacă de vreme” și au venit să vadă „mândrele noastre obiceiuri, să asculte hidedea cu goarnă, dar mai ales să-și stâmpere setea cu un strop de pălincă de prune și foamea cu niște sarmale
FESTIVALUL TRADIŢIEI CULINARE ROMÂNEŞTI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362168_a_363497]
-
Sarmalelor. Cei care și-au făcut „oleacă de vreme” și au venit să vadă „mândrele noastre obiceiuri, să asculte hidedea cu goarnă, dar mai ales să-și stâmpere setea cu un strop de pălincă de prune și foamea cu niște sarmale gătite ca la mama acasă” au avut plăcuta surpriză să constate că, pe lângă interpreții de muzică populară și muzică ușoară anunțați în invitația-program a festivalului, pe scenă au urcat mai multe tinere talente din Salonta Mare care au îmbogățit repertoriul
FESTIVALUL TRADIŢIEI CULINARE ROMÂNEŞTI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362168_a_363497]
-
și emoționantă de a spune tuturor celor care vor să audă: «Vă iubim, vă răspectăm și vă mulțumim că sunteți alături de Salonta și de toți românii adevărați din această zonă a Bihorului!» Mulțumesc tuturor celor care astăzi, prezenți la Festivalul Sarmalelor 2014 nu au uitat că sunt cetățeni români”, a declarat Cornel Popa, președintele Consiliului județean Bihor. „Tradiția acestui festival are o rădăcină puternică care-și trage seva din spiritul autentic românesc și un singur scop - unitatea în bucurie, vorbă, port
FESTIVALUL TRADIŢIEI CULINARE ROMÂNEŞTI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362168_a_363497]
-
Sala, alături de toți cei care simt românește și trăiesc în fapte această realitate, vom duce mai departe tradiția strămoșească pe acest colțișor din frontiera de vest a României Mari”, ne-a spus consilierul județean Ioan Sala. Tradiționalul concurs de gătit sarmale și-a dovedit excelența prin experiența și ingeniozitatea gastronomică exersate în ultimii șase ani. Bucătarii și bucătăresele din Salonta, Avram Iancu, Cefa, Mădăras, Tulca, Ghiorac, Micherechi (Ungaria), precum și maeștrii restaurantelor „Millenium” și „Slavia” au dus la extrem curcubeul de arome
FESTIVALUL TRADIŢIEI CULINARE ROMÂNEŞTI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362168_a_363497]
-
au fost premiați cu diplome și cu un tradițional „tulnic de Bihor”, iar rodul creației culinare - sărmăluțe în foi de varză murată - a fost împărțit gratuit tuturor celor prezenți, spre bucuria și desfătarea gurmanzilor. Tombola organizată în cadrul concursului de gătit sarmale a avut un scop umanitar, fondurile strânse fiind direcționate spre două cazuri sociale deosebite aflate în supravegherea organizației de femei și de tineret a PNL Salonta. Festivalul salontan a continuat cu mai multe concerte de muzică populară în interpretarea ansamblurilor
FESTIVALUL TRADIŢIEI CULINARE ROMÂNEŞTI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362168_a_363497]
-
plecăciune muta! E ziua ,cănd lumină se întoarce în viața noastră Cum păsările,florile,cerul senin și viu La miezul nopții vine scânteia sfântă,albastră Iubirea divină ,se-ntoarce din pustiu!... Să pui pe masa mama ,în ziua mare ,sfântă Sarmale ,friptură și ouăle roșii,pictate Vinul roșu,pasca ,gândul ce te frământa Noi punem dorul de tine și lacrimile ,toate! Soarele și Luna ,ridică cunună de spini... Viața învinge sulița și cuie ruginițe Credință în Dumnezeu după atâtea pătimi Înaltă
VENIȚI,LUAȚI LUMINĂ! de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378718_a_380047]