1,927 matches
-
a căror dominantă, amplificată, ridiculizată, face evident contrastul dintre aparență și esență (Vrăbioiul alb, Trombonul misterios, Jertfa laudei ș.a.). Socialul, politicul intră deopotrivă sub lupa scriitorului, orice amănunt, la prima vedere banal, lipsit de importanță, modificându-se și căpătând conotații satirice. Tonul ironic, savuros este prezent și în alte crochiuri, inspirate fie de atmosfera orașului Iași - Iașii (Revedere), Însemnări ieșene -, fie de medii sociale diverse - O călătorie cu tramvaiul, Strada mea. De menționat sunt și nuvelele de inspirație istorică, evocând un
HOTNOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287457_a_288786]
-
stabilește la Deva, unde o vreme este impiegat la Întreprinderea de Transporturi Auto. Frecventează, începând din 1973, cenaclul literar Ritmuri din Deva, iar între 1982 și 1985 este președintele cenaclului. După 1989 lucrează în presă, fiind secretar literar la publicația satirică „Râsu’ lumii” (1990-1991), redactor la ziarul „Glasul Ardealului” (1991-1992), redactor-șef al publicației „Comerțul hunedorean” (1992-2001). Câțiva ani deține funcția de șef al Compartimentului presă-publicitate din cadrul Camerei de Comerț și Industrie a județului Hunedoara. În martie 1995 fondează publicația lunară
HURUBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287471_a_288800]
-
Mureș), „Adevărul Harghitei”, „Mesagerul transilvan” (Cluj-Napoca) ș.a. Deși prozele lui H. nu au trecut neobservate la apariția în paginile revistelor, volumul Iubita mea, e ora indexării atrage atenția asupra unui alt gen de literatură, fiind o culegere de versuri parodice, satirice și umoristice în stilul consacrat de G. Topîrceanu, cultivat însă și de Ionel Fernic. Abia cu a doua carte, Rezervația de zăpăciți (Carte de colorat mintea) (1995), scriitorul revine la proza scurtă. Schițele și povestirile grupate aici, ca și în
HURUBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287471_a_288800]
-
fratele altruist, Alexandru - fratele egoist, Sylvia - fiica vitregă a cărei venerație pentru tatăl decedat se transformă într-o ură patologică față de mamă, Zoe - mama vitregă care iubește cu pasiune alt bărbat ș.a.m.d. Septima. Câinii (1902), dramă cu intenții satirice, face din aceeași tagmă a politicienilor, împărțită în „dulăi, potăi, javre”, obiectul unei critici virulente, „sarcasmul, șarja, grotescul fiind fructificate în creionarea unei faune politice care îi prevestește pe T. Mușatescu, G. M. Zamfirescu, M. Sebastian” (Doina Modola). O altă
LECCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287764_a_289093]
-
detașează unele pagini din Povestirile lui Spulber, Hotare și singurătăți, În grădina lui Naș Mușat și Nopți de Moldova pe fundalul epigonilor lui Sadoveanu. Conștient de necesitatea unei maniere care să îl diferențieze, L.-M. abordează mai târziu, cu inflexiuni satirice, lumea citadină a micilor funcționari în Domnul președinte și Omul care tace. Experiența se repetă și în încercările romanești. Deși subintitulată „roman”, Biserica năruită e o povestire mai amplă, „o romantică poveste de dragoste din vremuri apuse”, al cărei idilism
LASCAROV-MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287749_a_289078]
-
1925, în colaborare cu Nicolae Vlădoianu), Aventurile d-lui Dorjan (1929), Regele chibriturilor (1932, în colaborare cu N. Constantinescu), al altora muzicale - Simona (1931), al unor spectacole de revistă - Caltaboșul vesel (1930), la acestea adăugându-se un volum de proză satirică - În halat și papuci (1933, în colaborare cu Tudor Șoimaru și L. G. Legrel), un roman - Nenorocirile domnului Solomon Șaim (1932) și o traducere din Klabund, apărută postum - Borgia. Romanul unei familii (1940). A fost membru al Societății Autorilor Dramatici
RODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289292_a_290621]
-
liniștită și banală. Scriitorul folosește o gamă stilistică spumoasă, fie ea și facilă, efemeră, construiește încurcături ilare, uneori puțin credibile, rezolvarea convențională a conflictelor fiind principalul reproș care i se poate aduce. Proza lui R. se înscrie tot în registrul satiric. În halat și papuci schițează, într-o manieră ce face apel la fața mai puțin cunoscută a lucrurilor, portrete ale unor personaje politice de prim rang. La baza romanului Nenorocirile domnului Solomon Șaim stă piesa de teatru cu același nume
RODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289292_a_290621]
-
liniștite. Câteva note mai dezvoltate dedicate etnografiei și poeziei populare îl anunță pe viitorul cercetător al folclorului, iar maniera de a scrie, cu referiri erudite, cu aluzii și perifraze, dar și cu fulgerări de ironie, pe viitorul savant și scriitor satiric. R.Z.
ROMANIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289342_a_290671]
-
sa pictată de un adorator platonic, îl incită la crimă. Piesa Pentru țară! (jucată la Teatrul Popular, în 1922), e dedicată celor care înțeleg să se sacrifice pentru interesul obștesc. O privire mai degrabă plină de umor decât de intenții satirice aruncă autorul asupra periferiei capitalei. Defecte mărunte, rivalități femeiești, ilare apucături de mahalagii, prejudecăți sociale sunt prezentate ca elemente care colorează viața, fără să o degradeze prea mult. Este cazul comediilor Pălăria și Urechea mahalalei (ambele jucate la Teatrul Național
RIULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
la Institutul Pedagogic din Tiraspol, lucrează din 1958 la diferite publicații periodice, apoi devine redactor la editurile Cartea Moldovenească și Lumina și șef de secție la Comitetul de Stat pentru Televiziune și Radiodifuziune. R. debutează editorial cu placheta de versuri satirice și umoristice Poamă acră, apărută în 1969. Volumele Mărgeanul zilelor (1987) și Sfintele rădăcini (1997) îl caracterizează ca pe un poet de formulă tradiționalistă, alternând regimul liric cu acela umoristic și satiric. Scrie și versuri pentru copii și traduce din
RUSNAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289402_a_290731]
-
Radiodifuziune. R. debutează editorial cu placheta de versuri satirice și umoristice Poamă acră, apărută în 1969. Volumele Mărgeanul zilelor (1987) și Sfintele rădăcini (1997) îl caracterizează ca pe un poet de formulă tradiționalistă, alternând regimul liric cu acela umoristic și satiric. Scrie și versuri pentru copii și traduce din poeți ruși, georgieni ș.a. Scrieri: Poamă acră, Chișinău, 1969; Ultima modă, Chișinău, 1982; Cioara celebră, Chișinău, 1984; Lumânărele, Chișinău, 1986; Mărgeanul zilelor, Chișinău, 1987; Sfintele rădăcini, Chișinău, 1997. Repere bibliografice: Mihail Dolgan
RUSNAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289402_a_290731]
-
vreme. Un temei de meditație în această privință ar putea fi relațiile generației lui Byron cu poeții romantici de dinaintea lor (autori, de fapt, ai programului mișcării romantice): cu ei, și nu cu reprezentanții clasicismului se polemiza, de exemplu, în poemul satiric Barzi englezi și critici scoțieni, publicat de Byron în 1808; în vreme ce, față de doctrinarul clasicismului, Alexander Pope, ei manifestau un respect fără limite. Și nimeni nu s-a gândit să le reproșeze că nu ar fi înțeles sensurile noii orientări poetice
ROMANTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289353_a_290682]
-
valoarea edifiantă a artei spectacolului, pe mesajul umanist. Pe de altă parte, tematic situat tot în lumea teatrului, un volum precum Talia ...Thaliei (1975), de pildă, grupează texte aparent aflate la frontiera dintre publicistica de observație (și „reportaj”) și schița satirică, având un dialog bogat, unele prezentate, prin tehnoredactare, ca mici texte dramatice. Ascuțișul criticii țintește racile ale breslei actoricești, ale activității directorilor de teatre, regizorilor etc. În secțiunea Convorbiri imaginare cu... sunt incluse un fel de ingenioase „interviuri”, alcătuite din
SACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289419_a_290748]
-
în dezbatere o temă socială. Nu lipsite de vioiciune, comediile recurg la șarja pe care o provoacă stâlcelile de rostire și încurcăturile de situații (farsa Nepotul din Giurgiu, pusă în scenă la Teatrul Național din București, 1946-1947), dezvăluie o intenție satirică (Domnul director general, reprezentată la Teatrul Giulești în 1954-1955, Calul troian) sau, ridicând un pic miza, amestecă hazul, atât cât este, cu un fir de dramatism (Pensiunea doamnei Stamate, Teatrul Național din București, 1947-1948). Alături de Vasile Timuș și Petre Andreescu
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
totul modeste. În ceea ce privește limba, prisma lui e una istorică, opusă celei raționaliste, a cărturarilor ardeleni. În disputa filologică la care ia parte, polemizează îndeosebi cu „pedanții”, cu „fabricanții de sisteme”, recomandând ca sursă limba populară. Cu aplomb și cu nerv satiric, având și darul formulării pregnante, denunță ca aberante și chiar ilare curente ca latinismul, purismul ori italienismul propovăduit de I. Heliade-Rădulescu. Polemica împotriva latinizanților ardeleni va continua în „Steaua Dunării”. Entuziast al creației folclorice încă de prin 1839, într-o
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
în Chiajna, unde căutările personajului central sunt ecoul unei conștiințe neliniștit-active, meditând la șansele de împlinire fără a apela la vanități, concomitent cu gândul armonizării cu lumea din jur; este o modalitate diferită de abordare demitizată a personalității istorice. Comedia satirică Morișca are în atenție lumea ziariștilor care tratează conștiințele oamenilor ca pe un obiect de schimb oarecare. De aici până la cercurile de interese ale politicienilor este un singur pas, pe care L. îl face preluând discret sugestii de la înaintași ca
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
L. se afirmă perseverent ca ideolog comunist. Versurile lui, doar rareori străbătute de oarece căldură sufletească, de cele mai multe ori prea încărcate cu metafore, au duritate și asprime, fiind împânzite cu expresii neaoșe (Din amintiri ș.a.). Se cuvin totuși remarcate poeziile satirice, în care combate metehne individuale și plăgi sociale. În Legea găzduirii (1966) și Gromovnic (1973) cultivă o poezie civică de oarecare vibrație, concesiile fiind aici mai rare. A scris și eseuri despre scriitorii clasici (Mihai Eminescu, V. Alecsandri, Ion Creangă
LUPAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287926_a_289255]
-
Ștefăniță Vodă al V-lea, Vlad Țepeș sau Ospățul de sânge din ziua de Paști, Lăpușneanu Vodă, Ștefan Tomșa ș.a.). În 1885 și 1886 scoate revista „Comicul”, în care își publică scrierile dramatice, mai rar anecdote în proză sau versuri satirice, semnate cu pseudonime năstrușnice. SCRIERI: Cometul, București, 1855; Vlăduțu mamei, Focșani, 1875; Paragrafu 37 sau Palestina în Iași, Focșani, 1875; Bismarcu orașului, Focșani, 1881; [Teatru complet], vol. I: Ofițerul și ordonanța. Pălăria neamțului. Doi cocoși politici, vol. II: Cina fără
LUPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287929_a_289258]
-
și regeneratoare, în proza ironică deformează plastic structura strâmb constituită a realității din lagărul socialist, obținând din negarea negativului o afirmație morală laborios construită. Evoluția scriitorului, cu totul paradoxală, este inversă în raport cu așteptările: de la o proză lucidă, cerebrală, cu ascuțiș satiric și un umor (amar) intelectual de cea mai bună factură, desprinsă parțial din modelul „euphorionist” al Cercului Literar de la Sibiu, la una evocatoare și nostalgică, empatică și patetică, scufundând și recuperând puritatea copilăriei pierdute din apele matriciale ale poveștii. Șoarecele
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
sensul ei documentar. De remarcat evoluția interioară a scriitorului, de la gratuitatea estetică a prozelor de tinerețe (Compartiment, Păcatul fratelui Vasile, Enuresis nocturna) la încărcătura majoră pusă în aceste pagini de mai târziu, scrise după ieșirea din închisoare. Echivocul ludic și satiric, calamburul căutat și ironia acidă, verbul făcut să provoace și să întrețină râsul devin, treptat, subansamble ale unei depline gravități scriitoricești. Jurnalul și scrisorile compuse de S. indică în mai multe rânduri resorturile acestei atitudini în fața vieții și a literaturii
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
o mână spală / Pe alta / Un ochi orbește / Pe celălalt // Și să-ți dai sufletul / Ca să poți păstra tăcerea” (Un ochi orbește pe celălalt). Dar notele definitorii ale ciclului - figurația mitologică, dimensiunea etică a discursului, expresia sacadat „colțuroasă” și tonalitatea satirică - se regăsesc, la altitudini diferite, în toate piesele volumului. Totuși, următoarele cărți de versuri - Femeia în roz (1997; Premiul Asociației Scriitorilor din Arad) și Tandrețea dintre noi (1999) - atestă o schimbare treptată a regimului. Căci, dacă inițial imaginarea femeii permitea
STEF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289897_a_291226]
-
Paris»”, care „ar fi putut fi semnată de Jean Sarment, de Jacques Deval și mai ales de Marcel Achard” - cum opina N. Carandino -, atractivă prin excelența meșteșugului și strălucirea replicilor. Reprezentată la jumătatea anilor ’50, Patriotica română e o comedie satirică de omniprezentă virulență, cu recurs la grotesc, la sarcasm și, lucru rar în creația dramaturgului, fără accente de înduioșare și „cumsecădenie duioasă”. Sunt puse în scenă conflicte legate de corupția pe scară mare în mediile ministeriale și politicianiste interbelice. Oarecum
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
sau întinderea nesfârșită de ape a lacului Michigan, cu o suprafață cât un sfert din România. Dar predominant este carnavalul vieții de fiecare zi. America apare ca o "corabie a nebunilor", pe care s-au îmbarcat și destui români. Imaginația satirică a lui Grid Modorcea nu obosește niciodată. Aflând, de pildă, că mulți americani suferă de hemoroizi, din cauza vieții sedentare și a mersului excesiv cu automobilul, el dezvoltă o comedie dantestică a acestei boli: "Hemoroizii și-i imagina ca pe niște
O CARTE DE SCANDAL by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17120_a_18445]
-
utopie negativă, o distopie, pe linia creațiilor clasice ale unor scriitori ca George Orwell sau Ray Bradbury. Prozatorul român se simte la rândul lui îngrijorat de pierderea identității omenești a oamenilor în secolele următoare. Viziunea lui este sceptică și uneori satirică. Cea mai consistentă povestire din volum, Pythia, un mic roman (care ar putea fi și ecranizat, cu succes) ne introduce într-o lume guvernată de o superinteligență artificială, capabilă de previziuni riguroase în legătură cu evoluția situației politice de pe întreaga planetă. Fabulosul
UN CRISTIAN TUDOR POPESCU MAI PUȚIN CUNOSCUT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17138_a_18463]
-
Durstoikir (Durma-Stoicovici-Kirițescu). Reapare târziu ca autor de piese destinate teatrelor dramatice, în 1929, când colegii săi de generație Victor Eftimiu și Mihail Sorbul dăduseră de mult scenei principalele lor scrieri. Preferințele lui K. se orientează acum către dramă și comedia satirică. Marcel & Marcel. Rochii și mantouri, anunțată inițial sub titlul Anișoara și ispita (1929), este povestea unei provinciale intrate în mediul bucureștean - frivol, scânteietor în aparențele lui, făgăduind o viață ușoară, în care luxul și aventura te însoțesc permanent. Epatată de
KIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]