648 matches
-
din rădăcini și ne-a legat alții laolaltă, desfigurându-ne apoi cu aparate de Îndreptat dantura. Și mai diabolice decât acțiunea parei de cauciuc care-ți provoca dureri cumplite În cavități erau tampoanele de vată - nu suportam contactul uscat și scârțâitul lor - care erau vârâte Între gingie și limbă pentru bunul mers al operației; pe geamul din fața ochilor mei neputincioși se zărea o transparență, un peisaj marin mohorât sau niște struguri cenușii, tremurând din cauza reverberațiilor seci ale tramvaielor din depărtare, sub
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Dani nu se lasă până nu o deschide măcar o dată la câteva zile, numai așa, ca să-mi facă în ciudă. Vizavi de ușa buclucașă, pe cealaltă latură mică a dreptunghiului, e fereastra, prin dreptul căreia trece oricine intră în curte (scârțâitul portiței mi-l semnalează: am avantajul de a-l vedea fără ca el să mă vadă). Cum însă în curte la noi intră rareori cineva, faptul mai curând mă amuză decât mă deranjează (e întotdeauna amuzant să vezi pe cineva care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
dincolo domnișoara Maria Vartic, cum aveam să aflu târziu, o eminentă profesoară și colaboratoare pe vremuri la reviste literare de prestigiu. Întingeam pâinea de tichet prin sosul repetabil al sărăciei anilor '60 și, nedeslușit la început apoi din ce în ce mai pregnant, un scârțâit de mandibulă spartă, a tatei, grăbea celor doi băieți ridicarea. Mama, privire de liniște albastră, ne așeza la loc. Scârțâitul ca și Fecioara cu Pruncul, icoană ascunsă în spatele dulapului de la bucătărie sau cureaua lată cu o cataramă de pe care cineva
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
prestigiu. Întingeam pâinea de tichet prin sosul repetabil al sărăciei anilor '60 și, nedeslușit la început apoi din ce în ce mai pregnant, un scârțâit de mandibulă spartă, a tatei, grăbea celor doi băieți ridicarea. Mama, privire de liniște albastră, ne așeza la loc. Scârțâitul ca și Fecioara cu Pruncul, icoană ascunsă în spatele dulapului de la bucătărie sau cureaua lată cu o cataramă de pe care cineva polizase însemnele regale, polivitaminele din cutii de tinichea americane, toate și multe altele rămâneau întrebări suspendate la care timpul avea
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
În sfârșit, e liber. Puțin mai e și va fi în vârful cireșului. Urcă în troleibuz și nu după mult timp ajunge la destinație. Coboară și o zbughește rapid spre trotuar, pe partea carosabilă a străzii, chiar prin fața troleibuzului. Un scârțâit de frâne și o bufnitură puternică îi opresc elanul. În ultima fracțiune de secundă vede autovehicolul care, asemeni unui uriaș, cu niște roți gigantice se apropie amenințător. Simte o durere puternică și... atât. După un timp deschide ochii. În jur
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Aci coniferii uriași au "scorburi" de tămâie, umbra se adună în prunduri, cireșii, formând păduri, aruncă atâta floare încît omul e troienit, vegetația și fauna sunt euforice, își țipă bucuria de a se înmulți, florile "cîntă", greierii răgușesc de voluptatea scârțâitului. Cezara cuprinde filozofia practică a poetului. Contesa Cezara e o instinctuală impulsivă care nu poate fi constrânsă la o căsătorie de convenție cu un om bătrân. Ea își alege, după un examen fizic, ca soț, putem spune, natural, pe călugărul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și ploua... Negru, numai noian de negru. Bacovia și-a creat un stil al pateticului, o varietate de satanism, cu punctul de plecare în Rollinat și în Edgar Poe. El stă singur în cavou, privind sicriele de plumb și ascultând scârțâitul coroanelor, prin parc apar fantome și trece o pasăre "cu pene albe, pene negre", strigând "cu glas amar", poetul plânge și râde sarcastic "în ha, în ha", sau râde "hidos", pășește singuratec pe pustiile piețe, intră în casa iubitei și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-l spre un alt loc de executare a corecției, care vroia să i-o dea, ca să se răzbune de ce îi făcuse. L-a tras pe niște trepte, în sus, până a ajuns la o ușă, care se deschise cu un scârțâit lugubru. în interiorul camerei era numai namila de Ștefan, care când îi luă pătura de pe cap, îi puse o lanternă în ochi și îi trânti un pumn în față, care îl doborâ la pământ pe Tavi. îl lovi cu picioarele să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
om. Râul înghețase aproape de mal și se așternuse și acolo zăpadă. Nu mai era nimeni pe străzi în afară de mine. Nu bătea vântul, nu se zăreau păsărele. Absolut nici o mișcare în jur. Se auzea doar zăpada scârțâind sub picioarele mele. Un scârțâit ciudat al cărui ecou se izbea parcă de zidurile caselor. Când m-am apropiat de poartă, l-am văzut pe Paznic în piațetă, sub căruța pe care o reparase împreună cu Umbra. Îi ungea osia și roțile. Căruța era încărcată cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
rămân craniile curate. Pune gaz peste cadavre și le dă foc. — Și apoi se introduc vise vechi în cranii și acestea sunt depozitate la bibliotecă, nu? De ce? De ce tocmai în cranii? Colonelul nu mi-a răspuns. N-am auzit decât scârțâitul pardoselii sub pașii lui grei. Se îndrepta spre fereastră. Apoi tot el a rupt tăcerea. — O să ajungi să înțelegi lucrul acesta dacă mai citești vise. N-am voie să-ți explic eu. Tu ești cititorul-de-vise și trebuie să-ți dai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
aceea neagră, gâfâitul fetei și zdrăngănitul lucrurilor din rucsac au fost acoperite de un zgomot puternic. Cu cât înaintam mai mult, cu atât se auzea mai clar. Aveam impresia că ne avântam chiar spre sursă. La început a fost un scârțâit, apoi un huruit ce s-a transformat în pârâit. Îmi simțeam stomacul în gât. Nu mai aveam aer, nu mai puteam respira. Parcă mă ștrangula ceva. Din gâtlej nu-mi mai ieșea nici un sunet. Bubuituri groaznice de parcă se prăvăleau niște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
am privit îndelung zăpada viscolită. Apoi am coborât dealul. Ningea tare și bătea vântul cumplit. Abia vedeam la câțiva pași înainte. Mi-am băgat ochelarii în buzunar și mi-am tras fularul până sub ochi. Se auzeau doar păsările și scârțâitul zăpezii sub pașii mei. Mă întrebam ce simțeau păsările pe vremea asta. Dar animalele? Am ajuns la bibliotecă cu o oră mai devreme decât de obicei. Ea stătea lângă sobă și aștepta să se încălzească încăperea. Mi-a scuturat paltonul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Planurile îi clocoteau în minte, în ciuda spuselor lui Blandar. Ce se poate înămpla când voi deschide poarta? Așa gândea. Totuși, cu degetele pe poartă, încă mai ezită. Amurgul se adâncea treptat Prinse curaj - și împinse. Poarta se deschise cu un scârțâit. Marriott păși, în așteptare. Orice ar fi, - își spuse - o să fie doar în mintea mea. Mai făcu vreo doisprezece pași spre treptele verandei, și atunci zăbovi dezamăgit. Oare nu-i de vină sugestia post-hipnoză pe care mi-a dat-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
dialog și monolog de roman joycean:"asta da, nesimțire! "dolari, adică nu, euro" am scăpat"cretin"e dată dracului" i-am zis eu" Un zgomot de coardă ciupită pe care nu-l pot identifica. Înjurături. Claxon. Sirenă de salvare. Frîne. Scîrțîit. Intru într-o clădire. Și aici se lucrează, și aici praful e de un strat. Revin acasă, cu gîndul de a recupera ceva din ziua pierdută. Seara se lasă în ciocănituri care au ceva de cod morse sau de dans
Un graur la București – Utopie neagră by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12508_a_13833]
-
lăsați, într-un fel, să credem că el nu ridică la lectură nici o problemă specială. E citat laolaltă cu celelalte. Poetul intră în cavou și privește cadavrul iubitei - iată principala informație morală pe care ne-ar furniza-o poezia. Restul, scîrțîitul coroanelor în vîntul rece al iernii etc., ține de cadrul fizic. Cea mai elementară întrebare pe care s-ar fi cuvenit să și-o pună un cititor grijuliu ar fi fost însă aceea referitoare la poziția cel puțin ciudată a
Orbirea critică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13102_a_14427]
-
și ploaia/plânsul. Așadar un mecanism extrem de ușor de depistat (l-am putea califica drept facil): pe fondul unui monoton marș funerar apar mici variații, aproape imperceptibile. De altfel, Emil Iordache amintește acest lucru (discret) în postfața: "se aud ușoare scârțâituri de grandilocventa". Cassian Maria Spiridon cere prea mult de la cititorul sau. El nu șochează, dorește să comunice fără să atragă atenția. "Moartea" este, până la urmă, un lexem că oricare altul deși poetul în cauză mizează foarte mult pe simplă lui
Poeme despre moarte by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17642_a_18967]
-
a-mi apăra poporul” (אכין זרועי להגנת עמי) și „Și nu am sa-l ridic decât spre apărare” i-au fost adăugate cuvintele „și pentru cucerirea patriei”. Jabotinski s-a împotrivit lui Beghin și a comparat discursul acestuia cu un "scârțâit de ușă", dar în acelaș timp i-a admirat tenacitatea. În 1937,din ordinul lui Jabotinski , Beghin a fost trimis să întărească mișcarea Betar din Cehoslovacia. În martie 1939 Beghin l-a înlocuit pe Aharon Propes în funcția de comisar
Menahem Beghin () [Corola-website/Science/305278_a_306607]
-
militară germană din 19 martie 1944. Stalin a cerut ca avansarea celui de al doilea front ucrainean condus de Malinovsky General fi imediat deturnată din Slovacia de Est la Budapesta. Avansul de vest a forțelor sovietice s-au oprit cu scârțâituri la sfârșitul lunii octombrie 1944, pe motiv că interesele lui Stalin s-au concentrat pe Ungaria, Austria și Polonia înainte a fi interesat de Slovacia sau Cehia. Până la sfârșitul lunii octombrie, forțele Axei (șase divizii germane și o unitate pro-nazist
Slovacia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/323196_a_324525]
-
Saturday Journal". În acest articol, un căpitan povestește cum a fost trimis într-o tabără îndepărtată din Africa de Vest pentru a locui într-o cabană dărăpănată care aparținea unui negustor portughez. În prima noapte în cabană, el este trezit de un scârțâit și vede "un lucru întunecat cu aspect ciudat atârnând în jos prin ventilator deasupra sa". Acesta este cel mare "Boa constrictor" pe care l-a văzut. El este paralizat de frică în timp ce șarpele coboară în cameră. Incapabil să strige după
Aventura bandei pătate () [Corola-website/Science/323332_a_324661]
-
tintinnabulation”, aparent o monedă proprie, bazată pe cuvântul latin pentru „clopot”, "tintinnabulum". Seria de ecouri ale „clopotelor” imaginează sunetele diferitelor clopote, de la zinghetele clopoțelelor de argint purtate de cai, la „dong, ding-dong” al clopotelor de aur și de fier, la scârțâitul „whee-aaah” al clopotelor de aramă. Seriile sunt întotdeauna patru, urmate de trei, începând întotdeauna și sfârșindu-se cu o silabă subliniată. Modificările metrice de la iambic în trei linii cu repetatele „clopote”, aducând cititorul în ritmul lor. Cea mai mare parte
Clopotele (poem) () [Corola-website/Science/334225_a_335554]
-
ușa podului”", precum și "„altfel de zgomote, mai puternice, parcă cineva ar fi înaintat anevoie pe podeaua veche și șubredă, trăgând după el un sac cu lemne și uscături”", iar lada de zestre, pe care o deschid cei doi, scoate niște scârțâituri metalice. Zgomotele ar proveni, potrivit lui Ieronim, de la fantomele a doi foști locuitori: Veronica și moș Vasile Chelaru, a căror trecere rămâne ascunsă celor care nu cred în existența lor de „sărmane duhuri, blestemate să cutreiere podul casei Calomfir”. Nuvela „Uniforme
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
Este considerat un album ambient clasic, poziționându-se în mod repetat în Top 5 din sondajele Hyperreal. Acesta este primul album pur ambient al lui Biosphere, având teme reci, montane, de ghețari și ape curgătoare. Sunetele de vânt șuierând și scârțâitul lemnului, desi rar folosite, creează un soundscape rece, întrerupt ușor de suspansul sonorului muzical. În 2001 album a fost relansat într-un format digital remasterizat cu un al doilea disc, conținând coloana sonoră a documentarului experimental din 1929, "Mân with
Substrata () [Corola-website/Science/332217_a_333546]
-
cu glugile acoperind ochii, femei și haine popești; chipuri întunecate, obraze îndobitocite, ochi goi cătând la fiecare cinci minute către cerul dinspre apus, care în neguri se aprindea pe măsură ce se apropia noaptea. Și pe șoseaua din față, scurgându-se în scârțâit fără istov, bejănia. Prizonieri între soldați, mușcând din pâini negre, ude de apă, privind indiferenți la tot ce se petrece împrejur. Trecu un brec încărcat de copii. Apoi iar căruțe cu ciobăie și cuști, perne acoperite cu țoale, porcul guițând
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]