700 matches
-
Farmecul ei este de o natură factice, friabilă și, prin aceasta, extrem de feminină, care-mi stârnea pofta să o sfărâm, ba chiar să o ronțăi. Are un ușor strabism care conferă privirii ei o intensitate de stranie concentrare. Ochii îi scapără, de parcă într-adevăr ar țâșni scântei din ei. Emite electricitate. Și, din toate femeile pe care le-am cunoscut, alerga cel mai repede pe tocuri înalte. Era (și este) o bună actriță și o femeie foarte inteligentă. (Aceste două calități
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
văzând cu ochii. E în ordine, mănâncă zdravăn, bon apétit. Rosina purta un soi de pelerină din stofă neagră, cu două despicături prin care-și scosese brațele goale. Degetele îi erau acoperite cu inele, încheieturile mâinilor încărcate de brățări, care scăpărau în timp ce-și ciocnea ușurel degetele, unele de altele. Părul aspru, de culoare închisă, părând aproape negru în lumina lămpii, era împletit într-un fel de cunună grecească. Fie că-l lăsase să-i crească lung, fie-și adăugase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
promis că dacă te vei căsători vreodată, pe mine ai să mă iei de nevastă. Simțeam cum mă cuprinde din nou frica, o perspectivă a panicii reci, a conturării imprevizibilului și pericolului. Ochii albaștri enervanți ai Rosinei scânteiau, inelele îi scăpărau. Ceea ce spunea era perfect adevărat. — Așa ți-am promis? am întrebat cu indiferență. Nu-mi amintesc. Probabil că eram beat. Oricum, nu-mi propun să mă căsătoresc. — Nu? Și mi-ai promis că dacă te vei stabili vreodată permanent alături de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
fi în stare să merg pe picioarele mele dar (după cum mi-am dat seama mai târziu) n-am reușit să scot decât un geamăt nearticulat. Durerile începuseră să se localizeze. Capul mă durea cumplit și orice mișcare făcea să-mi scapere fulgere în ochi. În braț simțeam o înjunghiere teribilă, ca o durere de dinți. M-am întrebat dacă nu cumva brațul o fi rupt și osul începuse să-mi străpungă pielea. În spate era o porțiune torturantă. Cărăușii mei păreau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Ce merge la arăt. Sub sumanul gros de lâna Va mirosi a chiț. Va mirosi a peste Cu flori negre de fântână Șoferul are-n haină Pescarul cel vânjos Chiar și traista uneori Mirosul de benzină. Și numai trândăvia Parcă scapără de flori Un muncitor, mirosul Nu are un miros. 108 Țara mea de Mihai Lac Țara mea cu dulci izvoare Țară cu albastre crestre Și cu turme de mioare Și cu oameni ca-n poveste Țara mea de cânt și
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
va auzi mul te destă inuiri: „Conul Manole nu s-a lipsit de nimic. Masă întinsă tot anul. Chefuri la toartă. Femei! Le aducea cu poștalionul de la Viena și din Franța. Când ieșeau pe poarta viei, pocneau harabnicile, chiuiau surugii, scăpărau pietrele drumului... Pe atunci vinul curgea gârlă, chimirurile erau doldora de galbeni, în toiul culesul ui, femei goale, așa cum le-a lăsat Dumnezeu - și nu numai fete de gospodari, dar și jupânițele de la Iași - călcau strugurii în zăcători mari cât
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
tradițiile și obiceiurile. Precuvântarea istoriei moderne a țărilor române este neapărat schimbul portului; țivilizația de astăzi este fapta logică a părăsirei hainilor vechi; ideea nouă a năvălit în țară odată cu pantalonii, și mai strașnici decât năvălirile tătărești: în cât ai scăpăra, au pârjolit șacșâri, șlicuri, mestii, giubele și toată garderoba strămoșască.“ (Studie modovană) Teoria este vizibil tributară punctului de vedere „fiziologist“, cu numeroase adeziuni în epocă, potrivit căruia aparențele induc esența printr-un sistem inflexibil de concordanțe. Dar fiziologiile, la noi
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
joc popular specific zonei, someșana, și introducerea treptată a personajelor și sugerarea viitoarelor conflicte. Romancierul Înregistrează pe rând lăutarii, cântând sub șopron, ritmul Îndrăcit al someșanei, gesturile flăcăilor, ciocnind cizmele: „Zecile de perechi bat Someșana cu pasiune, că potcoavele flăcăilor scapără scântei, poalele fetelor se bolbocesc, iar colbul de pe jos se Învâltorește, se așează În starturi groase pe fețele brăzdate de sudoare, luminate de oboseală și de mulțumire. Cu cât Briceag iuțește cântecul, cu atât flăcăii se Îndârjesc, Își Înfloresc jocul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
gândit chiar și la fantasma androginului. Destul de nelimpezită, m-am tot întrebat, de fapt, ce-i de făcut cu fantasmele? Cum să scapi de ele? Pe de o parte e bine să ai curajul să le poți privi în ochi, scăpărând, ca și cum ai privi ultimul adevăr al morții, pe de altă parte, oare nu-i mai bine să înveți să oblojești fantasmele, să le alinți și să le răsfeți, pentru că atunci și ele vor proceda la fel cu tine? Oare? În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
cer grămadă; Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi, / Răspândind fiori de gheață pe ai țării umeri dalbi." (Vasile Alecsandri, Iarna) (d) "Când, iaca!... ce să vadă? Ș-apoi mai are când vede?... căci lupului îi scăpărau ochii și-i sfârâia gâtlejul de flămând ce era." (Ion Creangă, Capra cu trei iezi) (e) "Zi frățâne-tău, zise Făt-Frumos calului său, să-și arunce stăpânu-n nori, și l-oi hrăni cu jaratec și l-oi adăpa cu pară
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și se puneau în mișcare. Hedi se uita țintă și cu cât se uita mai nemișcat cu atât i se înfățișau vedenii mai minunate. În fine se făcu noapte și fiindcă ea voia mereu să vadă și mereu fixa, parcă scăpărau stele și scânteiau înaintea ochilor. Mai întâi i-era frică, pe urmă îi plăcu și pironi mereu ochii până când începură s-o doară. Îi venea să plângă, dar Hedi nu plângea niciodată"*. Mustrările o tulburau; își închipuia că nimeni n-
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
primit un sclav care să mă lingă și acesta-mi mai alină durerea crupei. Limba necunoscutului mă excita la culme, iar când Pierre mi-a scos cagula și i-am văzut pe toți oamenii aceia înghesuiți în jurul meu, cu ochii scăpărându-le, cu buzele tremurânde, cu mâinile încleștate pe mădulare sau pe sexurile femeilor, dădui frâu liber juisării care izbucni fără să-i mai pot controla intensitatea". p. 96. Dar diferite trăsături depășesc economia tradițională a povestirii pornografice. Astfel, textul nu
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
încins cu un brâu de culoare roșie, peste care se trecea o curea de piele de care era legat cuțitul. La brâu sau în sân ținea tabachera cu tutun și pachetul cu foițe. Avea la el și cremenea cu care scăpăra cu amnarul și cu iasca aprindea țigara. Parcă mai ieri îl vedeam pe moș Costache Cantea din Vatra îmbrăcat în acest costum pe care l-am descris mai sus. Unii țărani din Hudești mai aveau o pungă din piele de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Pe o pagină citi o scurtă poezie din lirica veche japoneză. Răsfoi mai departe și se opri îndelung asupra altor versuri, și al altora, ce-i dezvăluiau pentru prima oară sensuri noi, nebănuite... Când își ridică în sfârșit ochii, soarele scăpăra spre apus. Își privi mirată ceasul: timpul trecuse pe nesimțite. Tânăra femeie privi în jur neliniștită, de parcă ar fi căutat ceva dispărut sau uitat de mult într-un colț al încăperii sau într-un colț al memoriei sale afective. Părăsi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
-vă de glume! Dați-mi geanta!... Ce spui, nene! se întoarse iritat polițistul. Visezi poate... Cum, tu crezi că noi ți-am luat ceva? De geanta ta avem noi nevoie!? Ai adormit și ți-au furat-o țiganii. Bătrânului îi scăpărau ochii de furie. Își aminti apoi de tren. Porni în goană spre peron. După ce trecu de gară, pătrunse într-un compartiment. Nici nu observă dacă se afla cineva acolo. Stătea pe banchetă privind în gol. Când își reveni, se ridică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
la cale. În realitate n-a mai rămas nimic din convenție: peste tot fraze întrerupte, sensuri fracturate, capcane de stil. Brownjohn sfărâmă poemul clasic. Călcăm pe cioburi de sentimente, de idei (suflet, viață, morală, politică, viitorul omului pe pământ...). El scapără scânteia poetică dintr-o scurtă istorie abia bănuită, pe care poemul o ascunde în loc s-o povestească. Nu face confesiuni detestă versurile confesive, nu-și dezvăluie niciodată viața intimă iar locul intensității confesive e luat de vorba de duh. Se
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
crai călători. - Mă rog, aicea s-a născut astă-nopate un prunc? - Aici, aici! Se grăbi să le deschidă gospodarul. Cine sunteți? Și de unde veniți? - Apoi, uită-te în sus! Îi grăiră drumeții. Crăciunul zărește o stea luminoasă, a cărei coadă scapără prin acoperișul staulului. Stăpânul casei norocose află că dumnealor sunt cei trei crai de la răsărit, cititori în stele, care auziseră că o să se nască un mare împărat. Văzând steaua cu dunga luminoasă mergând spre asfințit, s-au luat toți trei
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
crai călători. - Mă rog, aicea s-a născut astă-nopate un prunc? - Aici, aici! Se grăbi să le deschidă gospodarul. Cine sunteți? Și de unde veniți? - Apoi, uită-te în sus! Îi grăiră drumeții. Crăciunul zărește o stea luminoasă, a cărei coadă scapără prin acoperișul staulului. Stăpânul casei norocose află că dumnealor sunt cei trei crai de la răsărit, cititori în stele, care auziseră că o să se nască un mare împărat. Văzând steaua cu dunga luminoasă mergând spre asfințit, s-au luat toți trei
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Din perspectiva inversă a creației poetice, Fundoianu distinge etapele acestui proces creator care începe cu actul scăpărării intuitive și continuă cu articularea rostirii luminate în poemul deja posibil: "adevăratul poet vede în primul rând scânteia pe care trebuie s-o scapere; abia apoi va pune cuvintele față-n față, le va freca, le va împerechea la întâmplare și în mii de chipuri arbitrare până când, în sfârșit, curentul le străbate" (Fals tratat de estetică, în B. Fundoianu, Imagini și cărți, Editura Minerva
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
op. cit., p. 135). 65 CLXXXVI (32) (1955); Iubirile noastre (1953), vol. Clepsidra, în op. cit., pp. 284, 227. Inima nestinsă "arde-n colțul unde te adoram" (CCIII, 49, 1955), "Sonetul meu e cuget și patimă,-mpietrite./ Cu inima ciocnește-l, că scapără, s-aprinde" (CLXXIX, 25, 1955), în op. cit., pp. 301, 277. 66 Explicând "ideea fondului ca suport al fundamentului", Mikel Dufrenne are dreptate când spune că "trebuie să săpăm mai mult, ca sub fundament să descoperim fondul", dar nu și când
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
altcineva și iubește un altul. O dată în plus, totul devine posibil, totul basculează. Clipa aceasta este atât de intensă, încât o face pe femeie să vibreze, să râdă de fericire. O fericire și o complicitate împărtășite, de vreme ce și ochii partenerului scapără de plăcere. Soț fără îndoială fidel, dar admirator fervent al femeilor, acest bărbat își află și el salvarea în ambiguitate, în erotica actului nedus până la capăt. Când flirtează, nu caută să colecționeze, asemenea lui Don Juan, cuceriri amoroase. Se mulțumește
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
alta decât țara sa izvodise de-a lungul timpului codurile iubirii curtenești, ale idealului cavaleresc, ale bunului-gust și ale galanteriei clasice... Și iată că la acest sfârșit de veac, se lamentează monseniorul Bolo, Franța nu doar că încetase a-și scăpăra luminile scânteietoare, dar era nevoită să îndure la rândul ei "o anume năvălire de exotism pricinuită de progresul locomoției". După cum constată el, "trenurile luxoase și enormele pacheboturi aduc pe meleagurile noastre un aflux tot mai crescut de străini". Străini care
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
destramă, însă "cele trei grații", cum se vor supranumi ele însele, își găsesc curând un alt cavaler. De data asta este vorba de un oarecare Théo, un tip "de modă veche", după cum subliniază Bab, dar înzestrat cu atâta spirit încât "scapără". Împreună cu el, cele trei fete vizitează Londra pufnind în râs la tot pasul. Mai târziu, la un hotel, petrec o noapte întreagă în compania lui, "lăfăindu-se în paturi", glumind, râzând și devorându-se reciproc, la propriu și la figurat
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Iașul! Monumentele vechi de aici sunt admirabile. Iașul este Oxfordul românesc. Cred că ar trebui să se facă totul pentru ca să-și păstreze caracterul intelectual, oxfordian, pe care îl mai are încă". Primăvara, cupola cerului matinal ne înviorează. Din adâncul translucid scapără stele, ele însele schimbate parcă de o altă lumină, este cea a Cetății pe care o privesc de sus, de pe colina Copoului și îmi pare că este strălucitoare, eternă ca splendoarea bolții din care curge seninul ocrotitor mereu căutat. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Asemeni lui Novalis, îi mai rămâne să înalțe și un imn către noapte. 74 Pădurea, de partea cealaltă a versantului, luminată cu o clipă mai repede de soarele puternic al amiezii, se întunecă până la destrămare, cerul se crapă și fulgerele scapără orbitor, valul de stropi mari se prăvale. S-a dezlănțuit uraganul. La fiecare tunet omul își acoperă fața cu mâinile, tremură tot. Hârtiile cu însemnări, înghesuite la repezeală, pluteau acum în buzunarele pline de apă. Observațiile lui riguroase până la acribie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]