733 matches
-
evadăm. Era o măsură de intimidare sau o acoperire a propriilor conștiințe. Ne-am zis „Doamne, ai grijă de noi” și duba a pornit. Mașina alerga cu viteză, deci ieșisem din oraș. Ne rânduisem în schimburi, să putem sta pe scăunelele montate pe laturile dubei și ne înarmam răbdarea pentru un drum lung. După un timp fumul înecăcios provenit de la gazele de eșapament pătrundea prin podeaua dubei din ce în ce mai intens. Pardoseala dubei era înlocuită cu grătar așa că puteam fi gazați. Câți nenorociți
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Uranus am făcut și eu, cum se zice, greva foamei. Am zis: Domne’, cu mine nu stați de vorbă până nu-mi aduceți comandantul închisorii... Vine o namilă de asta, cât un munte... Știi? Și eu m-am ridicat de pe scăunelul ăla de anchetă din colț, că erau niște scăunele... Ancheta avea loc în biroul lui, dar era birou tot tip celulă. Și ședeai într-o colț și el avea o masă cu niște comenzi... Și Voicu ăsta, anchetatorul, îi zice
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
foamei. Am zis: Domne’, cu mine nu stați de vorbă până nu-mi aduceți comandantul închisorii... Vine o namilă de asta, cât un munte... Știi? Și eu m-am ridicat de pe scăunelul ăla de anchetă din colț, că erau niște scăunele... Ancheta avea loc în biroul lui, dar era birou tot tip celulă. Și ședeai într-o colț și el avea o masă cu niște comenzi... Și Voicu ăsta, anchetatorul, îi zice comandatului: Tovarășu’... uite, el zice că e nevinovat. Lasă
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
uceni‑ cului puteau sta alături de cele executate de el, ca maestru. Spre exemplu, într‑o zi, pe când Domenico del Ghirlandaio, care lucra în capela cea mare din Santa Maria Novella era plecat, Michelangelo a început să deseneze schela și câteva scăunele, împreună cu toate ustensilele și cu câți‑ va ucenici care lucrau. Întorcându‑se și văzând desenul lui Michelangelo, Do‑ menico a spus: acesta știe mai mult decât mine - și a rămas uluit de noua manieră și de noul fel în a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
uceni‑ cului puteau sta alături de cele executate de el, ca maestru. Spre exemplu, într‑o zi, pe când Domenico del Ghirlandaio, care lucra în capela cea mare din Santa Maria Novella era plecat, Michelangelo a început să deseneze schela și câteva scăunele, împreună cu toate ustensilele și cu câți‑ va ucenici care lucrau. Întorcându‑se și văzând desenul lui Michelangelo, Do‑ menico a spus: acesta știe mai mult decât mine - și a rămas uluit de noua manieră și de noul fel în a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
singură persoană, de două persoane sau în grup. O singură persoană poate transporta un partener astfel: roaba, în cârcă, călare pe umeri, pe umeri, pe un umăr, pe brațe, sub un braț. Două persoane pot transporta o persoană astfel: coșulețul, scăunelul (format din apucarea mâinilor partenerului sau scăunelul cu spătar), targa, pe brațe. Transportul în grup se poate realiza: pe brațe câte 3, 4 persoane, roaba lungă, carul sonian. 3. Tracțiunile și împingerile Față de variantele de ridicare și transport de greutate
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
grup. O singură persoană poate transporta un partener astfel: roaba, în cârcă, călare pe umeri, pe umeri, pe un umăr, pe brațe, sub un braț. Două persoane pot transporta o persoană astfel: coșulețul, scăunelul (format din apucarea mâinilor partenerului sau scăunelul cu spătar), targa, pe brațe. Transportul în grup se poate realiza: pe brațe câte 3, 4 persoane, roaba lungă, carul sonian. 3. Tracțiunile și împingerile Față de variantele de ridicare și transport de greutate, tracțiunile și împingerile nu implică în mod
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
în doniță, când mergea să mulgă vaca. L-au otrăvit de mai multe ori și a scăpat. Voia să meargă la Ierusalim. Un ofițer care avea un copil bolnav i-a spus: «Părinte, nu te duce că avionul are un scăunel. Apasă pe buton și - în Ocean!» Nu s-a mai dus. Altădată, au venit securiștii să-l ducă la o înmormântare la Constanța, cu un Ford nou. «Nu te duce, părinte, că te omoară pe drum!» Mă duc. Când să
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
și aleg produsele scumpe, la modă, de la standurile din magazinele universale. Devin păpușile laboranților în halate albe, fluturând pensonașele cu fard roșu, fond de ten și toate celelalte. Aceasta este presiunea exercitată de marile școli de cosmetică. Stai pe un scăunel și cosmeticiana te transformă într-o păpușă - varianta mai nuanțată a propriei imagini, apoi cumperi (cel puțin teoretic) ceea ce-ți recomandă ea. Prețurile sunt scrise intenționat mai mic, pentru că ele își imaginează că nu vei avea curajul să întrebi
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
vizibile din dreptul standurilor pentru femei, pentru ca mamele să se poată uita la cărțile care le interesează și să aibă grijă de copii în același timp. La supermagazinul Barnes & Noble de lângă biroul meu este amenajat un loc în care sunt scăunele micuțe pentru copii, ceea ce este foarte bine, dar cei care au planificat acest loc nu și-au dat seama că mulți copii sunt obișnuiți să li se citească, atunci când stau în brațe la unul din părinți. Când trec pe acolo
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
să-ți fie mai ușor să afli ce cumperi, și a dus la sporirea încrederii cumpărătorilor și la creșterea vânzărilor. Recent am văzut poate cel mai inteligent mod de a ambala jucării de până acum: o tricicletă de plastic cu scăunelul, pedalele, ghidonul și roțile în afară, permițând astfel copilului să o probeze fără să strice cutia. Dacă s-ar aplica acest principiu la toate ambalajele, shopping-ul ar fi mult mai amuzant decât până acum. Siguranța produselor stă în spatele deciziei
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
nu prea are de suferit, deoarece sunt aranjate orizontal, și poate că și în cazul cărților ar trebui să se găsească cineva care să facă același lucru. În cel mai rău caz, în librării ar trebui să existe măcar niște scăunele sau perne care să facă mai ușoară căutarea cărților pe rafturile de jos. Sau măcar cărțile expuse acolo ar trebui să fie cu coperta spre cumpărător și înclinate puțin, pentru a avea o șansă să fie remarcate de acesta. Dar
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
să cadă în "discurs", fără a-i perturba cu adevărat omogeneitatea, implică o reperare temporală față de scena narativă, și nu față de povestire. Să analizăm un alt fragment din Stendhal: Nenorocirea slăbește inteligența. Eroul nostru făcu prostia să se așeze pe scăunelul de paie, care odinioară fusese martorul unor victorii atât de strălucite. [Azi] nimeni nu-i adresă un cuvânt; prezența lui trecu neobservată, ba mai rău încă102. În acest text care ține totuși de "povestire", prezența deicticului azi în loc de în acea
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
mai afla o cameră ocupată de o femeie singură, cu mulți musafiri nocturni, liniștită și politicoasă de altfel, o brunetă focoasă, între 30-40 de ani, bine făcută, solidă, cu craci deosebit de albi (știu asta fiindcă veșnic sta, ziua, pe un scăunel, într-o fustă scurtă, întizindu-și picioarele ușor depărtate la soare!Ă. Zâmbea permanent și mă întreba ce mai fac ori de câte ori treceam prin fața ei. Pe urmă, student fiind, m-a și invitat să-i văd odaia și să-i admir și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
granițele, încât colega noastră nu ar fi putut să mai meargă în Germania, ci ar fi compus la o mașină de scris înregistrată la miliție laude adresate „genialului conducător”, în timp ce părinții săi ar fi stat „la coadă” la Alimentara, pe scăunel, pentru un kil de lapte sau un kil de cartofi. Și nici n-ar fi visat dumneaei la un computer personal, la internet sau la burse în țări capitaliste (la care aveau dreptul doar fiii de nomenclaturiști și alte slugi
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
granițele, încât colega noastră nu ar fi putut să mai meargă în Germania, ci ar fi compus la o mașină de scris înregistrată la miliție laude adresate „genialului conducător”, în timp ce părinții săi ar fi stat „la coadă” la Alimentara, pe scăunel, pentru un kil de lapte sau un kil de cartofi. Și nici n-ar fi visat dumneaei la un computer personal, la internet sau la burse în țări capitaliste (la care aveau dreptul doar fiii de nomenclaturiști și alte slugi
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
diferite tipuri 61 de sufixe, respectiv prefixe care aduc radicalului un plus semantic 62: * sufixe diminutivale (plus semantic = perceperea dimensiunilor mai mici/ a caracteristicilor diminuate ale unui element, raportarea subiectivă la acesta implicare afectivă/ alint, ironie/ caracter peiorativ etc.): măsuță, scăunel, ineluș, floricică, floricea, frunzuliță, copilaș, puișor, mămică, tătic, inimioară, copiliță, profesoraș, repejor, aolică, mătăluță etc.; * sufixe augmentative (plus semantic = ideea de mărire sau perceperea exagerată a caracteristicilor unui element): copilandru, băiețoi, băietan, căsoaie; * sufixe colective (plus semantic = perceperea ideii de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vii, de coajă, cu acest aparat kafkian! Însă întrebarea dumneavoastră mi-a adus în memorie încă un element, netrecut în schița camerii de la Dolhasca. Lângă soba monumentală, pe partea lungă a ei, se afla o buturugă solidă, lată, folosită drept scăunel de mine... și loc sfânt pentru pisici. Parcă văd și o blană de iepure pusă pe deasupra, întru giugiulirea contactului lenevos. Nu-mi dau seama când și cum a dispărut... Ca să aprind focul, dacă lemnele musteau de umezeală, întrebuințam ciocalăii furnizați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
noastră. Ce-o să ne mai distrăm... “ sau, zice Jean-Marc în alt interviu, „trebuie să-i dăm țării ăsteia o etică“. Contracandidații au în spate partide serioase, dar asta nu-l interesează pe Jean-Marc. El stă pe bulevardul SaintGermain pe un scăunel, lângă un chioșc de ziare, și cere bani pentru campania electorală. Numai cu Françoise de Panafieu, candidata UMP la primăria Parisului, are o problemă: „Acum câțiva ani, i-am aruncat cu un ou în cap. Am primit 6 ore de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
le boncăne. Mă duc înspre birouri, poate a venit cineva să-mi zică și mie ce am eu de făcut aicea, că decât să mă plimb ca tăntălăul prin gară, nu mai bine stau eu la o cafea pe un scăunel mai la căldurică? Nu? Zic... VOI N-AȚI ÎNTREBAT fără zahăr V| R|SPUNDE O seamă de observații inutile asupra Gării de Nord BOBO Am ajuns mai devreme cu 3 minute. E nasol că n-am apucat să vorbesc cu nimeni, să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
le boncăne. Mă duc înspre birouri, poate a venit cineva să-mi zică și mie ce am eu de făcut aicea, că decât să mă plimb ca tăntălăul prin gară, nu mai bine stau eu la o cafea pe un scăunel mai la căldurică? Nu? Zic... ENȚICLOPEDIA ENCARTA „Ta na na na“ Luiza VASILIU „E murdar. Sunt porumbei și curți negre. Oamenii au pielea albă.“ Despre ce credeți că vorbea Meursault atunci când folosea cuvintele astea disprețuitoare? Nu despre vreun orășel de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
studio. E gol. Peste așternut e aruncată cuvertura. Înseamnă că e dimineață târziu.“ Sub pat e Țuki, pisica din catifea. Azi e zi de spălat rufe. „Mămica pregătește mașina de spălat și nu uită să-mi pună un lighenuș pe scăunel. Îmi dă vreo două batiste. Sunt rufe pe care le spăl eu singură. Îmi pune apă și «Alba», și apa începe să miroasă frumos și se face albastră. Eu frec batistele de mi se înroșesc pumnii. Frec și șosetele păpușii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
Lângă sobă era cotruța unde se păstrau lingurile și străchinile de lut ars, iar sub grindă culișerul pentru mestecat mămăliga, Mobilierul casei era confecționat din lemn și se compunea din laiță, masa rotundă și joasă cu trei sau patru picioare, scăunele joase, un cuier pentru haine tot din lemn și poate la unele case blidarul unde se ținea vesela. în casele cu două odăi, una era cas‘ cei mare, care se păstra curată și unde se desfășurau anumite evenimente din viața
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
scaun pentru musafiri și ca loc pe care se ținea lada de zestre. în mijlocul casei era măsuța mică și rotundă, înaltă de 35-45 cm pe care se așezau: strachina cu borș, mămăliga, lingurile de lemn și ața de tăiat mămăliga. Scăunelele de lemn erau mai joase, cu 3 sau 4 picioare, cioplite din bardă și pe ele stăteau la masă membrii familiei. La unele case, mobilierul se completa cu blidarul pentru străchinile și oalele de lut, lingurile de lemn. în case
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
altă posibilitate, fătuca,inventase un fel de pârlaz, tot la propunerea mea, care-l practicasem când eram fecior acasă, săream gardul înalt de doi metri, fără să afle părinții și fugeam în sat, la câte o Mărie. Dânsa, pusese un scăunel la geamul meu,pe care-l lăsam numai lipit, profita de mamă-sa când dormea mai profund, ieșea în cerdac,sub pretextul că merge la tualetă și venea pe geam la mine.Eu mă sculam,o luam în brațe de pe
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]