1,002 matches
-
Cultură se răspâdise cu repeziciune și printre cei care, de pe trotuare, urmăreau defilarea pensionarilor. Încetul cu încetul, coloana s-a îngroșat încât, în cele din urmă, au năvălit în sala de festivități a Casei câteva sute de noi spectatori entuziaști, scandând numele lui Băcănel. Venise în mare grabă și o echipă de-a lui Cangurașu Brandaburlea, care a ocupat ușile din spate ale Casei de Cultură, unde câțiva infanteriști descărcau dintr-un camion cu prelată bidoanele albe cu telemea olandeză. Sărată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ziare răzbăteau până la ei. Ăia își răcneau de atâtea ori titlurile, că, până la urmă, celor doi din arestul infect aerisit al Prefecturii li se năzărea că ascultă radioul. Bătrânul asculta cu o mare neîncredere tot ceea ce se scria și se scanda cântat despre Ulpiu, fiindcă el, în viața lui exemplară, mai ascultase, vînturîndu-se în sus și în jos pe bulevarde, minciuni. Cu vremea, se convinsese că ceva-ceva era adevărat în 188 DANIEL BĂNULESCU Va fi prins? Căci, dacă va fi prins
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
i se adresă cu vocea pe care și-o lustruise, sute de ani, pe valeți. - Domnule Floyd!! - Doamnă!... - Ziua de azi, 21 aprilie, ar trebui aniversată ca o dată esențială în istoria umanității... (Ahoe, îi stătu pe limbă lui Pink să scandeze, așa cum o făcuse, nu o dată, în taberele școlare). -Dacă ar fi trăit, în anul acela, în care a fost căsăpit, inegalabilul Pink Robin Floyd ar fi împlinit 34 de ani!... (Cocondy ciripea că 39, avu Pinky pe buze) - Din acest
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Proletcultistele se dovedeau cele mai îndîrjite. Îi solicitau rapoarte amănunțite despre stările sufletești încercate în munca la strung. Îi înaintau notițe informative despre activitatea soților lor. Trebuia să le coboare cu forța de pe lampă, acolo unde se cățărau pentru a scanda, cică-se, pentru pace, înhățîndu- le de insigne, smucindu-le jos și învățîndu-le, el pe ele, poezii. Îl țintuiau. Atâta calitate posedau și ele. Se pricepeau de minune să țintuie. Ți se înfiora pielea de plăcere, dacă se învrednicea vreuna
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
principal interese de emigrare”1. Un alt delegat comunist, din regiunea xe "Galați"Galați, arăta, Într-o consfătuire pe teme de propagandă din octombrie 1945: „La xe "Tecuci"Tecuci s-a organizat o demonstrație de stradă În care s-a scandat: «xe "Israel"Israel, xe "Israel"Israel»”2. În special rapoartele polițienești revin asupra câtorva formule-tip: „Populația evreiască e agitată” sau „populația evreiască e cuprinsă de frământare”. Observația era corectă, căci În rândul populației evreiești posibilitatea sau, dimpotrivă, imposibilitatea emigrării
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
că era vorba despre un protest colectiv și nu despre unul individual, precum și solidaritatea populației orașului cu manifestanții au dat curaj și susținere morală. După protestele din interiorul întreprinderii, muncitorii au format o coloană și au pornit spre centrul orașului, scandând: „Hoții!”, „Vrem banii înapoi!”, „Ajunge, nu mai vrem să fim mințiți!”, „Vrem duminica înapoi!”, „Vrem mâncare la copii!”, „Vrem lumină și căldură!”, „Vrem pâine fără cartelă!”. Coloanei inițiale de protestatari i s-au alăturat locuitori ai orașului și, treptat, cererile
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
reformați, ci și de români care se solidarizaseră politic cu ceea ce se întâmpla la fața locului. Foarte importantă a fost, deci, această solidarizare a unor oameni de diferite naționalități și cu diferite opțiuni religioase, astfel încât primul lucru care s-a scandat în fața casei parohiale a fost „Libertate!”. Nici un moment pastorul reformat nu a intuit că protestul său și solidarizarea locuitorilor Timișoarei vor constitui scânteia care va duce la căderea dictaturii ceaușiste; dimpotrivă, în tot timpul aparițiilor sale la fereastră, când vorbea
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
frumusețe” a protestului, care conținea curaj, impetuozitate, obstinație. Interpretările privind autodizolvarea mitingului din 21 decembrie din Piața Palatului sunt, desigur, variate. Unii analiști consideră că a fost vorba de câteva grupuri de muncitori tineri cu steaguri care au început să scandeze „Timișoara” și „Jos Ceaușescu!”, huiduindu-l pe dictator în timpul discursului său și provocând spaima celorlalți participanți la miting care, temându-se de represiune și de supravegherea Securității, au fugit producând învălmășeală și dezordine (aruncând portretele, drapelele și pancartele cu lozinci
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fie de ziariști care transmiteau astfel de informații, puse în circulație tocmai de Securitate, spre a fi speculate de mass-media din Occident. Securitatea i-a ascuns lui Ceaușescu natura revoltei de la Timișoara, dictatorul aflând abia în 20 decembrie că timișorenii scandează lozinci anticeaușiste și anticomuniste - ceea ce înseamnă, concluzionează Loupan, că Securitatea se folosea de revolta de la Timișoara pentru a răsturna regimul Ceaușescu. În 20 decembrie, seara, când Ceaușescu ordonă generalilor să se tragă în mulțimea din capitala bănățeană, acest ordin nu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
un efort sortit eșecului pentru a scăpa de închiderea într-o definiție negativă a omului de afaceri țintuit în originea lui "africană". Supus unor injoncțiuni și practici statale contradictorii, el este prins în însuși interiorul uzinei sale prin logica procesului, scandat diferit de fracțiunile ierarhice: la nivelul inferior, oamenii persistă în a discredita gestionarea acestuia ca modalitate de incompetență indigenă, pusă în legătură cu competența fostului dominant (colonial), în timp ce cadrele superioare, sub amenințarea ilegitimității, sunt reduse la autoprotecție prin spectacolul funcțiilor abstracte. Acest
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
peisajului de vară ,,nici prea cald, nici prea răcoare; de vânt, nici suflare; pe câmp, așa liniște de toate patru părțile, că se putea auzi cum țârâiau și forfoteau gângăniile’’, devine cavalcadă, nu își schimbă coloritul și nici tonul. Povestirea, scandată pe alocuri, contribuie la impresia de incantație luminoasă. Dialogul abundent intensifică tonalitatea generală de fantastic încărcat de familiar. Chiar și atunci când întrebările iscoditoare ale babei și răspunsurile în doi peri ale drumețului capătă înțelesuri neobișnuite, acest ton se păstrează: ,,S-
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
român nu poate purta acest război pentru că nu mai percepe imoralitatea: lui îi este indiferent că îl are din nou în față pe autorul unor spectacole en plein air care începeau cu balade duioase și se terminau cu "Ceaușescu, Romînia!", scandat pe scenă și preluat, prin incitație și pseudo-isterie colectivă, de tribune. Și de ce îi este lui indiferent dacă vede aceleași mutre în decoruri istorice care se vor diferite? Pentru că poporul român, aceasta e lucrul extraordinar pe care l-au aflat
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ușor desuetă, care-i dădea un aer de mesager al unui timp revolut, poetul încuraja cu discreție tentativele de a pătrunde pe teritoriul Polimniei sau al Caliopei. „Vedeta" cenaclului era neuitatul Cezar Drăgoi, care-l nedumerea uneori pe mentorul nostru, scandând versuri în care „băteau vânturi noi". Într-o asemenea companie, abia îndrăzneam să scot la iveală modestele încercări pe care le-am păstrat caligrafiate pe un caiet de dictando: Noapte de tinerețe, Don Quijote, A căzut o frunză... La. 22 noiembrie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
dosarul cuiva pe spesele statului, numai dacă acel cineva prezintă un oarecare interes, dacă contează sau poate conta într-o anumită combinație!). Pe scurt: scriitorul s-a bucurat de respect și apreciere în cadrul societății. Anul 1989 a făcut să fie scandat sloganul „scriitorii și poporul”, slogan care reflecta întocmai relația existentă la acea oră intre majoritatea scriitorilor și populația vorbitoare de limbă română din Basarabia. Atunci s-a atins cota de sus a admirației manifestată public față de scriitori, admirație pe care
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
populația de origine germană" (Ibidem, p. 166). 57 Ibidem, p. 164, 169. 58 "La 22 octombrie 1956, studenții de la Facultatea de inginerie au hotărât să țină un miting de solidaritate cu studenții polonezi la statuia generalului Bem [...]. Au început să scandeze lozinci, la început de solidaritate cu studenții polonezi, după care au scandat lozinci împotriva trupelor de ocupație sovietice, cerând să părăsească Ungaria" (Ibidem, pp. 154-155). 59 Ibidem, pp. 162-163. 60 Ibidem, p. 163. Autorul a făcut și un scurt rezumat
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
58 "La 22 octombrie 1956, studenții de la Facultatea de inginerie au hotărât să țină un miting de solidaritate cu studenții polonezi la statuia generalului Bem [...]. Au început să scandeze lozinci, la început de solidaritate cu studenții polonezi, după care au scandat lozinci împotriva trupelor de ocupație sovietice, cerând să părăsească Ungaria" (Ibidem, pp. 154-155). 59 Ibidem, pp. 162-163. 60 Ibidem, p. 163. Autorul a făcut și un scurt rezumat al evenimentelor petrecute în decembrie 1989 în România, singurul de acest gen
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
nici un suport științific chimizarea solurilor. Drept urmare a erorilor comise în anii experimentului moldav, 700.000 de hectare sau circa 1/3 din totalul suprafețelor cultivabile au devenit erozive" (Ibidem, p. 123). 91 Ibidem, p. 131. 92 Aceste lozinci au fost scandate în R.D.G., în toamna anului 1989, de mulțimile care protestau contra regimului comunist. 93 Ausgabe Thüringen. Klasse 10. Deutschland nach 1945/Strukturen der Antike, Westermann Schulbuchverlag GmbH, Braunschweig, 2000, pp. 6-106. Perioada tratată este împărțită în trei mari capitole: "urmările
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
denumirea de "Marea Cuponiadă" -, iar restul de 70 % au rămas în administrarea unei instituții publice (deci de stat) cu caracter comercial și financiar, Fondul Proprietății de Stat (FPS), fiind teoretic de vânzare. Un slogan extrem de puternic a fost inventat și scandat în piețe sau scris pe garduri, pentru a bântui imagologia populară "nu ne vindem țara" și a induce frica de "proprietarii străini" și de șomaj. Între 1997 și 1999, odată cu pierderea puterii de către "foștii comuniști", statul a încercat să se
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
spune că a început, pe șest, chiar acel temut, al treilea război mondial. Deci, cred că se cuvine să n-o luăm peste picior pe Baba Vanga și mai ales dându-ne seama, fie chiar și mai târziu, să nu scandăm ca la douăzeci de ani după Revoluție: „Baba Vanga să ne ierți, că-n noiembrie am fost beți" (varianta românească sună așa: „Ceaușescu să ne ierți, că-n decembrie am fost beți). Ce s-o fi întâmplat cu adevărat, la
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
presa occidentală cu referire la aceste evenimente, pe când în Jurnal notează veștile din interiorul culiselor: "Cam o mie poate mai mult de muncitori de la Steagul Roșu (fabrică de camioane și tractoare) au manifestat îndreptându-se în coloană spre centrul orașului, scandând: "Jos dictatorul, jos mișeii, vrem pâine!" Li s-au alăturat mii de trecători. Au devastat centrul regional de partid și Primăria, aruncând dosare, scaune, mașini de scris pe ferestre, apoi au dat foc în piața mare la pancartele, portretele, drapelurile
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de șters (meseria de zugrav e azi cea mai apreciată de autorități). La Magazinul Universal, la confecții, în buzunarele hainelor noi, clienții au găsit... manifeste"32. Multe alte incidente sunt reținute în Jurnal: la parada din 23 august 1981 oamenii scandează pentru o viață mai bună, în septembrie explodează două bombe în Ploiești, minerii aruncă cu pietre în elicopterul lui Ceaușescu la vizita din bazinul carbonifer din Motru, mulțimea îl atacă pe primul secretar de partid în regiunea Giurgiu. Acțiunile din
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
referiri la situația din România și esteticul nu e condiționat de etic. În rest, legătura cu România este constantă. În cazul volumului de eseuri Ecartèlement, nu poate face decât presupoziții: "Când toate steagurile fâlfâie voios, iar voievozii sunt convocați să scandeze la defilările de partid, un astfel de text ar fi îngropat într-un azil psihiatric, nici n-ar mai ajunge pe pragul cenzurii"299. Într-o scrisoare datată 27 aprilie 1966, reprodusă și tradusă de autoare, Cioran laudă cronica scrisă
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
lui Ceaușescu au venit să-l ridice pe pastorul Laszlo Tokes din biserica lui reformată maghiară, ungurii și românii au înconjurat biserica din Timișoara, pentru a împiedica evacuarea sa. Securitatea a deschis focul, omorînd un număr nedeterminat de persoane. Demonstranții scandau "Jos cu Ceaușescu!" și cereau mîncare. Întrucît revoltele au continuat în Timișoara, pe 18 decembrie, conducerea de la București a închis granițele țării. Aceasta nu putea împiedica, însă, răspîndirea știrilor despre revoltă în Occident. Televiziunea și posturile de radio de la Budapesta
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
momentul respectiv. Pe 20 decembrie, Ceaușescu i-a calificat pe demonstranți ca fiind "huligani" și a convocat un miting pro-guvernamental în București, pentru a doua zi2563. Pe 21 decembrie, în centrul orașului s-au adunat o mulțime de demonstranți care scandau sloganuri prodemocratice. Ceaușescu a chemat armata, care a început să tragă focuri de armă. Pe străzile principale din centrul orașului au apărut tancuri. Demonstranții au rămas, însă, fermi pe poziție și curajul lor a fost evocat de agențiile de presă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
vină că s-a născut bărbat sau femeie!" erau lozincile purtate de participanții la acest protest. Participanți de ambele sexe. Printre demonstranți, și Julius Zimberlan, muncitor venit din Republica Umanistă Vandana. Până ce a fost descoperit în coloana care se îndrepta scandând spre Piața Raul Logophat. A fost îndeajuns să fie sesizat un polițist pentru ca intrusul să fie ridicat și băgat într-o dubă. Am crezut că demonstrația aceea pentru democrație este valabilă pentru toată lumea, a încercat Julius Zimberlan să se apere
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]