733 matches
-
serbărilor galante”, de sorginte verlainiană, și macabrul, baudelairean, al agoniei și morții. Cu grație, I. evită pastișa, iar nota lui originală derivă din observarea incongruențelor vieții și absorbirea lor într-un dans al halucinării funambulești (Noapte fantastică, Sonet regal, Trecutul, Scenetă, Nocturnă). Inima aprinsă de iubire e „lampion”, „hârtie și spoială”; „lumina nepoftită” îi stingherește pe morții din suflet: „Doar unul dintre dânșii - un mic strigoi cuminte!, / un alb schelet sarcastic, un filosof bufon/ văzând că astrul tainic e doar un
IACOBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287477_a_288806]
-
râde sus din cabina rotitoare/ bărbatul cu tricoul roșu: LOVE ME/ scrie pe pieptul lui - roșul s-a întins puțin/ în literele albe.” Modic expresive, textele se sprijină pe confesiunea indirectă, suavă, evanescentă. Aceleași elemente, modulate cu minime variații în scenete lirice, se vor întâlni în Proiect de mitologie (1981) și Cortina (1983), pentru ca Eglogă (1984) să înregistreze (sub un moto extras din lirica lui Lucian Blaga), în mii de versuri, povestea unei femei singure, trăind la țară, cu sonorități și
IERONIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287505_a_288834]
-
responsabil în 1938 și 1939, precum și la numeroase calendare transilvănene. A semnat și Petru O. Orlățeanu. D. s-a vrut dascăl nu numai pentru copii, ci mai ales pentru adulți, lor fiindu-le destinată aproape întreaga sa literatură (schițe, nuvele, scenete, piese de teatru etc.), în totalitate inspirată din lumea satului transilvănean. Popularitatea sa, fără egal în lumea rurală, s-a datorat îndeosebi ideilor vehiculate de acest profund cunoscător al problematicii și sufletului țărănesc, dar și limbii cu iz popular, de
DASCALUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286696_a_288025]
-
rigidă și stereotipă, neatingându-se obiectivul principal al jocului de rol, acela de implicare și motivare a grupului în vederea realizării unui background comun pentru toți membrii lui). Unele jocuri de rol sunt împărțite în două secvențe, începându-se prin jucarea scenetei ce aproximează o situație reală, continuându-se printr-un moment de evidențiere a unor concluzii (dacă în anumite tipuri de joc de rol acestea reprezintă finalul activității, în această variantă, ele sunt doar parțiale). Concluziile la care ajunge întregul colectiv
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
unor concluzii (dacă în anumite tipuri de joc de rol acestea reprezintă finalul activității, în această variantă, ele sunt doar parțiale). Concluziile la care ajunge întregul colectiv reprezintă premise pentru jucarea rolurilor în modul trasat de perspectiva obișnută, într-o scenetă finală. Nici acest cadru nu reprezintă ultimul pas al metodei, ea încheindu-se cu o discuție generalizată privind modul în care aplicarea soluțiilor alese de întregul grup certificat (sau nu), dacă acestea au fost cele mai potrivite situației. Printre atribuțiile
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
o cunoaște bine. Târgurile de provincie, unde peregrinează trupe de actori, sunt cadrul predilect al evocării, ispitită, cu un pronunțat gust al picanteriei, să promoveze vorba de duh și momentele de farsă. „Schițele” și „povestirile” acestea sunt, ca structură, mici scenete, dialogul fiind procedeul care îi stă lui A. cel mai la indemână. A și dramatizat, în 1952, Momente de Caragiale, autorul său preferat. SCRIERI: Caragiale în timpul nostru, București, 1962; Un comediant și o fată de familie, București, 1967; Cu teatrul
ALEXANDRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
Const. Argeșeanu, Radu Gyr (Sonetul unui basm medieval). Proză semnează Victor Eftimiu, Const. Argeșanu (sub pseudonimul Ion Brambură) și Sergiu Milorian, teatru - Victor Rodan. La compartimentul traducerilor se rețin un fragment din romanul lui Dostoievski, Amintiri din casa morților, o scenetă de Arthur Schnitzler, un eseu al lui E. G. Craig, amintiri despre Anatole France, consemnate într-un volum de un prieten al scriitorului, Paul Gsell. Sub genericul Cum au debutat. Câteva contribuții la istoria teatrului românesc, sunt inserate mărturisirile câtorva personalități
ALMANAHUL „RAMPA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285277_a_286606]
-
paradigmatic. În modalitatea narativă mintea se angajează intr-o gândire secvențială, orientată pe acțiune și pe detalii. În modul paradigmatic, mintea transcede aspectele particulare, detaliile, realizând o cunoștere sistematică, categorială. In primul caz gândirea îmbracă aspectul unei povestiri, a unei „scenete captivante”. In al doile caz, gândirea este structurată în propoziții unite prin operatori logici ( de pe http://en.wikipedia.org/wiki/Jerome Bruner) În cercetările referitoare la dezvoltarea copiilor Bruner distinge trei modalități de reprezentare a unui domeniu de cunoaștere: modalitatea enactivă
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
E un lucru deosebit că în fiecare an Școala Normală, prin intermediul unor oameni deosebiți, readuce acea nostalgie după trecut în sufletul fiecăruia dintre noi. In cadrul expoziției au fost prezentate și cântece psaltice, populare sau din repertoriul internațional, jocuri populare, scenete, de către elevii Școlii Normale care nu au uitat să meargă și la masa ursitelor. Ce-i drept, cu regrete după covașă și plăcintă cu bostan și varză, dar nu și după usturoi, am trăit o experiență frumoasă. Ursitoarele au prezis
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
o anumită trăire de altădată, din gospodăriile țărănești. Dacă este să vorbesc despre profesorii colaboratori, atunci trebuie să-i enumăr pe fiecare în ordinea în care s-au implicat. Prima a fost doamna profesor Liliana Rusu, care a venit cu sceneta La țigănci, adaptare după nuvela lui Mircea Eliade, actorii fiind elevii clasei a XII-a G, la cea dintâi ediție. S-a întâmplat ca atunci să fie un ger cumplit, -20 de grade, zăpada era până peste genunchi, când doamna
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
care socialismul nu a reușit niciodată să-l impună, și pe care capitalismul îl realizează sun forma unui plebiscit zilnic în care fiecare bănuț oferă dreptul la vot, așa cum frumos se exprimă Mises. În vremea socialismului 322 unul dintre subiecții scenetelor jenante, care ni se puneau duminicile sau pe la revelioane, la televizor, era chelnerul care servea prost, producea confuzii, ne vărsa ciorba pe pantaloni sau ne înșela la plată. Unii mai și zâmbeau, iar alții erau foarte încântați de nivelul ,,democratic
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
scenă. În flash-ul biografic, se spune că Toma Caragiu s-a născut la 21 august 1925 în orășelul Hrupiști/ Arghos Orestikon, provincia Macedonia, Grecia, a jucat în nu mai puțin de 41 de filme, a interpretat numeroase momente, scheciuri, scenete difuzate de radio și de televiziune, a înregistrat discuri de divertisment sau cu recitări din autori aromâni. În drumul din orașul natal până în România, Toma a trecut prin mai multe școli: din comuna Sarsânlar, jud. Durostor, la Silistra, Oltenița, Bacău
Posteritatea unui mare actor by Sanda Aronescu () [Corola-journal/Journalistic/13718_a_15043]
-
mirarea să vedem pe un post românesc cinci episoade de umor specific unei comunități etnice destul de numeroase și relativ eterogene în Marea Britanie, comunitatea indiană. Și ne-am întrebat, firesc, ce priză la public ar putea avea la noi astfel de scenete umoristice fără înțelegerea trăsăturilor și realităților specifice acelei comunități? Fiind (din fericire, ar părea să lase impresia acest serial) destul de puțin numeroși, emigranții indieni de la noi interacționează nesemnificativ, mai ales la nivel cultural, cu societatea noastră. Mai mult decît atît
Umor indian by Simona Galațchi () [Corola-journal/Journalistic/15559_a_16884]
-
rezultate în urma activităților în CDI pot fi: răspunsuri la întrebări și la sarcini de lucru simple/complexe, definiții, rezumate, sinteze, analize, dezbateri, argumentări, expuneri, prezentări orale și scrise, tabele, hărți, organigrame, scheme euristice, schițe, scheme, prezentări power point, revista presei, scenete, interpretări, referate, proiecte, bibliografii, afișe, pliante, albume, machete, fișe, articole, scrisori, tabele comparative, planuri, dosare tematice, biografii, expoziții, producții multimedia, site web, blog, fotografii, emisiuni radio, fișiere video, fișiere sonore etc. În funcție de cerința formulată (de cadrul didactic, elevi, alți propunători
REGULAMENT din 7 octombrie 2011 de organizare şi funcţionare a bibliotecilor şcolare şi a centrelor de documentare şi informare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236141_a_237470]
-
are ca scop fie evidențierea globală a realizărilor obținute de un colectiv pionieresc, fie omagierea unui eveniment social-politic (în acest caz serbarea primind, prin orientarea repertoriilor, un conținut tematic anumit) [...]. - Spectacolul de teatru realizat de copii cuprinde, de regulă, dramatizări, scenete, piese de teatru (de proză sau de păpuși). El aduce în fața copiilor-spectatori idei de mare intensitate moral-politică și patriotică, ca și prezentarea unor conflicte etice din cadrul colectivelor pionierești, rezolvate prin forța de influențare a acestora. Existența unei formații de teatru
„Mulțumim pentru copilăria noastră fericită”: Spectacolul cu copii în România anilor 1980 () [Corola-website/Science/295691_a_297020]
-
putem controla, prin capacitatea noastră și a celor din jur de a recrea elementele date ale acestor situații în aranjamente care să ni se pară cel puțin suportabile, dacă nu chiar și „distractive"; sau cum reușim să ne imaginăm că „SCENETA NOASTRĂ POATE SĂ FIE CU FINAL FERICIT". [Lolo] Mă gândeam, poate vreți să încercăm azi să facem o scenetă despre prietenie. [Alin] Eu nu vreau să vorbim despre prietenie. Nici nu am prieteni. Pe el îl am doar. În rest
„ĂȘTIA NE PUN SĂ FACEM CEVA...#034; - sau „SĂ JUCĂM EVACUAREA, DAR POATE CĂ SCENETA NOASTRĂ SĂ FIE CU FINAL FERICIT!...#034; () [Corola-website/Science/295897_a_297226]
-
aranjamente care să ni se pară cel puțin suportabile, dacă nu chiar și „distractive"; sau cum reușim să ne imaginăm că „SCENETA NOASTRĂ POATE SĂ FIE CU FINAL FERICIT". [Lolo] Mă gândeam, poate vreți să încercăm azi să facem o scenetă despre prietenie. [Alin] Eu nu vreau să vorbim despre prietenie. Nici nu am prieteni. Pe el îl am doar. În rest e nașpa, când îți faci un prieten care apoi poate te înșeală. [Sabina] Să jucăm evacuarea. [Robert
„ĂȘTIA NE PUN SĂ FACEM CEVA...#034; - sau „SĂ JUCĂM EVACUAREA, DAR POATE CĂ SCENETA NOASTRĂ SĂ FIE CU FINAL FERICIT!...#034; () [Corola-website/Science/295897_a_297226]
-
te înșeală. [Sabina] Să jucăm evacuarea. [Robert] Dar stăm doar așa și vorbim? De ce nu facem ceva? A fost mai bine când am fost mai mulți, a fost mai distractiv. [Raul] Astfel noi deja am început să facem sceneta. Asta înseamnă discuția asta. O facem deja. Asta facem acum. Scriem împreună scenariul. Și apoi încercăm să jucăm ceva din el. Vrem să vedem cine vor fi personajele, și cine ce va face. [Tabita] Cu o zi înainte ne jucam
„ĂȘTIA NE PUN SĂ FACEM CEVA...#034; - sau „SĂ JUCĂM EVACUAREA, DAR POATE CĂ SCENETA NOASTRĂ SĂ FIE CU FINAL FERICIT!...#034; () [Corola-website/Science/295897_a_297226]
-
îmi place mai mult acolo sus între ei, decât jos la noi în Dallas. La noi s-au tot schimbat. Există când cerința de a face ceva distractiv, când evacuarea. Și ideea de evacuarea se împarte. Cei care erau în sceneta cu biblioteca, cred că se face „evacuarea” din bibliotecă, și aceea va fi sceneta lor. Apoi există ideea evacuării din spectacolul celor din București - „să facem așa că așa au făcut și cei din București”, și dup-aia există ideea propriei
„ĂȘTIA NE PUN SĂ FACEM CEVA...#034; - sau „SĂ JUCĂM EVACUAREA, DAR POATE CĂ SCENETA NOASTRĂ SĂ FIE CU FINAL FERICIT!...#034; () [Corola-website/Science/295897_a_297226]
-
La noi s-au tot schimbat. Există când cerința de a face ceva distractiv, când evacuarea. Și ideea de evacuarea se împarte. Cei care erau în sceneta cu biblioteca, cred că se face „evacuarea” din bibliotecă, și aceea va fi sceneta lor. Apoi există ideea evacuării din spectacolul celor din București - „să facem așa că așa au făcut și cei din București”, și dup-aia există ideea propriei lor evacuări. Toate planurile, sunt trei evacuări pe care vor să le facă, se
„ĂȘTIA NE PUN SĂ FACEM CEVA...#034; - sau „SĂ JUCĂM EVACUAREA, DAR POATE CĂ SCENETA NOASTRĂ SĂ FIE CU FINAL FERICIT!...#034; () [Corola-website/Science/295897_a_297226]
-
rolul ajută cred mult. De exemplu, când e camera de filmat sunt mult mai atenți, acuma nu aveam camera și am rugat-o pe Noémi să vină cu aparatul de fotografiat. Zicea și Leta, și se vedea în filmulețul cu sceneta ei, că atunci când ne jucăm de-a presa, au ales să joace ca niște persoane intervievate, cum au știut că se face... „ ce s-a întâmplat aici la magazin?” și răspundeau cum se face la știri. În sensul acesta zic
„ĂȘTIA NE PUN SĂ FACEM CEVA...#034; - sau „SĂ JUCĂM EVACUAREA, DAR POATE CĂ SCENETA NOASTRĂ SĂ FIE CU FINAL FERICIT!...#034; () [Corola-website/Science/295897_a_297226]
-
și pe tata și pe fratele, ca să pot să fac baie sau dacă mama face baie, trebe să ieșim toți afară că face baie, chiar dacă-i 12 noapte noi trăbă să ieșim că face baie! Denisa, Tabita și Alex, despre sceneta lor („la primărie pentru locuință socială”), speranțe și nesiguranțe privind viitorul [Denisa, 12 ani, Cantonului] Auziți, dar într-un final îi dăm casa. [Tabita, 13 ani, locuințele modulare] Ai observat ăia de la București, le-o dat casa?, nu le-o
„ĂȘTIA NE PUN SĂ FACEM CEVA...#034; - sau „SĂ JUCĂM EVACUAREA, DAR POATE CĂ SCENETA NOASTRĂ SĂ FIE CU FINAL FERICIT!...#034; () [Corola-website/Science/295897_a_297226]
-
socială”), speranțe și nesiguranțe privind viitorul [Denisa, 12 ani, Cantonului] Auziți, dar într-un final îi dăm casa. [Tabita, 13 ani, locuințele modulare] Ai observat ăia de la București, le-o dat casa?, nu le-o dat! [Denisa] Dar poate că sceneta noastră să fie cu final fericit!... [Tabita] Lasă-mă, Denisa! Lasă-mă Lexus! Io cred că noi de acolo sus casă n-o să mai primim. Dacă încep să... ne-o făcut parc, biserică ne-o făcut, ne mai trebuie un
„ĂȘTIA NE PUN SĂ FACEM CEVA...#034; - sau „SĂ JUCĂM EVACUAREA, DAR POATE CĂ SCENETA NOASTRĂ SĂ FIE CU FINAL FERICIT!...#034; () [Corola-website/Science/295897_a_297226]
-
creier. Ilinca e o artistă de care, cu siguranță, veți mai auzi. Când te-ai apucat de teatru? Dacă ar fi să sap în trecut, ar fi - cea mai clară amintire - în clasa a II-a, când am făcut o scenetă cu colegii despre un motan pe nume Puss, foarte curajos, care salva o prințesă dintr-un castel al groazei și, bineînțeles, rămâneau împreună, fericiți, până la adânci bătrâneți. Am mai făcut câteva experimente în școala generală, iar în clasa a VIII
UN HAMLET ACCESIBIL ȘI PUȘTANILOR () [Corola-website/Science/296028_a_297357]
-
urc pe Istrița, cum pe Istrița cobor, N-aș da acest mers al meu pe umbletul asupra niciunui covor Calce șefii de state, directorii, generalii pe carpetele lor persiene... Eu, pe unde trec, închei o epopee, pe cănd ei trăiesc scenete în replici obscene. Umble coțcarii politici pe mochete adânci și groase covoare Sub care se aud troznind oasele propriilor mulțimi migratoare. Nimic nu are valoarea acestor glii verzi ce mi le-a așternut Patria la picioare, Nici cosmonautul Iuri Gagarin
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]