1,879 matches
-
fost pentru el să se adapteze la limbajul de lemn al noii lumi socialiste ? Dar eu însămi ? îmi pierdusem paradisul copilăriei la țară la o vârstă atât de fragedă, în schimbul copilăriei într-un oraș muncitoresc, printre dărâmăturile caselor vechi și schelele construcțiilor muncitorești ale epocii de aur profilate pe cer ! Era de fapt ceva foarte familiar în aceste barăci construite de guvernul canadian pentru inuiți : drama dezrădăcinării, care vorbește aceeași limbă peste tot - confuzie, tristețe și disperare mocnită. Nu bănuisem nici o
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
care continuă nemuritor să trăiască, gândește să scrie in extenso un Tratat critico-comparativ de Cocotologie rațională în două tomuri cel puțin, de patru sute de pagini fiecare, cu bibliografia sa, notele sale și notele la note, cu grafică cu tot. Toată schela, în sfârșit, care acoperă corpul operei, împiedică a vedea esența. Lucru serios aceste coaste de întreținere nu răul poeziei și al frustrărilor la care alții se dedau. Don Fulgencio se agață și se înșurubează cu seriozitate. Este sigur că acest
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
doamnă... Nu, doamnă. - Perfect. Lamentabil adică... Romanele franțuzite... Trebuie ca tot iubițica să aibă grijă de iubițel. Întreaga vară și toamnă a blestematului an 1932, în condiții ce amintesc de incomoditățile muncii în mină, Ulpiu trudește în barăcile și pe schelele inverse, de jos în mai jos, ale unui șantier de arheologie. În ziua în care se transferă în tabără (fiind angajat aici la insistențele Olimpiei Frofrony pe lângă verișoara sa, Cosiția), întîlnește aruncate și i se descarcă în grijă, la câțiva
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cum îți spun! După vreun ceas, Stere plecase. Afară, soarele ardea puternic. Privise casele din centrul orașului, spoite cu var trandafiriu și împodobite cu flori de piatră. Ici-colo se ridicau clădiri noi, cu mai multe etaje. Bucureștiul era plin de schele și el știa lucrurile de preț din 87 fiecare odaie, urcase pe scări tăinuite, umblase, bătuse la uși, uneori fațadele înnegrite de vreme, cu urme vinete de ploaie, ascundeau camere cu covoare moi și perdele de pluș în desene curioase
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
aducă vorba despre actul casei. Țigăncile împodobiseră căpriorii cu frunze verzi și cu un drapel de hârtie, pe care-l bătea vântul. Dulgherii se descoperiseră și se închinaseră. Stere chemase un preot să facă o slujbă. Părintele se suise pe schelele de lemn, stropise zidurile cu agheasmă, blagoslovise și citise din cărțile lui. Au mâncat cu salahorii împreună. Cârciumarul împărțise vin zidarilor, se amețise de bucurie și, când a rămas cu meșterul, s-au luat la ciorovăială. Dogarul era cătrănit. - Ai
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
gheretă de lemn și-au întins desagii la umbră, așteptând materialele. Într-o săptămână făcuseră o șosea lată peste maidan pe care alergau camioanele pline de ciment, marmură în bucăți mari de, nu le ridicai, răngi de fier, bile pentru schele, cofraje, șipci, var și bulumaci. Veniseră și patru ingineri cu măsurătorile, și săpătorii s-au apucat să scormone pământul pentru temelie. Treceau oamenii și se închinau în fața locului. Au turnat betonul ca pe-o ciulama și, în fața gropilor ce închipuiau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
uita împrejur. Veniseră și câțiva dregători, în haine negre, primarul, vreo doi comisari, lume aleasă. Oamenii ședeau cu capetele plecate, ascultau vorbele preotului celui mic și la urmă s-au închinat cu evlavie. Până iarna au terminat biserica. Salahorii ridicaseră schelele pe măsură ce creșteau zidurile.Cărămizile se îmbucau una în alta, inginerii cercetau cu o ață întinsă între două cuie și cu un ochean de lemn, care avea o geană de apă. Dacă zidul nu era drept, ochiul acela se tulbura, fărâmau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
la turnuri. Mahalagiii priveau, le creștea inima. Nu-i mințise primăria. Cărămidarii terminaseră. Într-o săptămână au pus turlele, au bătut tabla deasupra, au potrivit streșini și burlane, ghiventuri de aramă, s-o împodobească, și s-au dat jos de pe schele. 131 Atunci a venit un meșter talian să așeze marmura la fată, să îmbrace biserica pe dinafară. Tencuială nu-i trebuia lăcașului decât pe dinăuntru, unde se pictau sfinții. Frumos om, ăsta, meșterul. Înalt și subțire, cu pielea întunecată și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
-i trebuia lăcașului decât pe dinăuntru, unde se pictau sfinții. Frumos om, ăsta, meșterul. Înalt și subțire, cu pielea întunecată și ochi arzători. Cânta pe limba lui și nici dinii nu mai lătrau în mahala când începea. Se suia pe schele dimineața cu oamenii lui, negri de soare, cu piepturile pline de un păr creț ca de miel, ținând în mâini mistrii ușoare și dălți de scobit piatra. El cioplea marmura și pe ceilalți îi avea de ajutor. Unii legau bucățile
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
culori. Au deschis ușile, biserica, goală, fără pardoseală, mirosea a tencuilă proaspătă și avar. O umezeală rămasă de cu iarnă se simțea din pereți. Prin ferestrele turlelor întră lumina veselă a soarelui. Au amestecat vopselele și s-au suit pe schelele pline de ciment, au întins cu bidinelele zugrăveala până și:au potrivit cum le plăcea culorile și s-au apucat să picteze pe domnul Isus, pe Maica Domnului, raiul și iadul, evangheliștii, apostolii și pe Iuda Is-carioteanul, Predica de pe munte
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
o spuză de stele, albe și roșii, pe o noapte întunecată. Pe pereți, lângă ferestre, pictorii zugrăviseră pe Sfinții Părinți cu schiptrul puterii. Mai la stânga, nu lipsea mitropolitul cu mitra și cârja lui. Era o frumusețe! La isprăvire, au scos schelele, tot lăcașul mirosea a ulei și-a vopsea proaspătă. A venit și preotul de slujise la temelii. Adusese lucrurile în două camioane mari, se uitase la odăile spălate și dichisite, clătinase mulțumit din cap. Antreprenorul îi dăduse cheile, putea să
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
încă un rest de foc. Rămăsese numai un miez fierbinte cât un ban, care pâlpâia. Lumina lui putină juca pe fețele ostenite ale pungașilor. Mînă-mică horcăia, Nicu-Piele se întorcea când pe o parte, când pe alta. Ăl bătrân privea bilele schelei. Avea niște ochi posomoîți și sub buză i se adâncise o dungă neagră. - Nu dormi? fl întrebă Paraschiv. -Nu. - De ce? - Nu mi-e somn. De pe ziduri curgea molozul. Îl auzeau cum picură pe scânduri ca o ploaie. Mirosea a var
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de zăpușeală și porneau înapoi. Lunea se sculau devreme și plecau la muncă, tot osteniți. Unora le crescuseră băieții. Îi însurau. Se ridicau și fetele de măritat. Le rămăseseră rochiile scurte. Iarna le înghețau țurloaiele. Duceau zidarilor de mâncare la schele. Salahorii le pândeau pe după grămezile de nisip. Șuierau printre dinți: -PstîFată! Le dăduseră țâțele. Se făceau că n-aud. - Fată! A lui Tuluc! Mă, frumusețe de județ! Ele, de loc. Fugeau. - Dar-ar boala-n ochii tăi! scuipau hăndrălăii. Când
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
își luau băieții la meserie. - Pe al meu nu-l fac popă, spunea meșterul Tuluc, să-l învăț cu cărămida! Și ca el gândeau mulți. La școală îi trimiteau de frica învățătorilor, dar după un an, doi îi opreau pe schele: - Lasă, țîcă! Stai lângă varniță! Acolo se ridicau. Între salahori și țigănci. Dormeau cu ăi bătrâni și le învățau mascările. Înjura unul, copilul zicea la fel a doua zi. Noaptea 319 deschideau ochii și vedeau țigăncile despuiate în brațele bărbaților
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mureau, asta era viața. Dar aveau o zi a lor meșterii, sâmbăta, când puteau să petreacă, să risipească, să cânte și să se îmbete. Erau împărați! La patru lăsau mistriile, se spălau, își îmbrăcau cămășile peticite și se adunau sub schele, așteptând banii pe care-i împărțeau meșterii. Hârtiile albastre foșneau plăcut și miroseau bine. Le împătureau și le ascundeau în buzunare. Treceau pe la frizer, își dădeau bărbile jos și se opreau la cârciumar. Beau secărică cot la cot cu băieții
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
trecu neobservată și trezi mai multe comentarii decât se acordă de obicei unor astfel de fapte. Ioanide, vârât până în gât în treburile lui, nu făcea distincție între oamenii de pe stradă, și doi-trei inși staționând pe trotuarul de peste drum, văzuți de pe schelă, nu-i incitară atenția. Tot astfel, o mașină oprită câtva timp la oarecare distanță nu-l intrigă. Cu toate acestea, multe persoane trecură pe dinaintea bazilicii de beton armat a lui Ioanide și impresii deosebite între ele se formară, dintre care
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
domnule, admirabil, un adevărat dom!se entuziasmă el. Nu? . - Ba da, confirmă Smărăndache, un dom cubist. . - Ioanide e un om eminent, un exemplar neobișnuit, nu-iașa? . - Are talent. . - Sunt de acord cu dumneata. Gaittany, mai exuberant, zărind pe Ioanide sus pe schelă, voi să-i facă semn cu mâna, să-și semnaleze prezența; din păcate, acela nu-l observă. Plin de aceste sentimente, Gaittany veni și a doua oară, conducând pe un cunoscut, devotat secret lui Pomponescu. . - Ei, ce zici? Îl întrebă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
prezentă în piața cartierului o comisie de militari, care priviră în toate chipurile biserica, luând în considerare și clopotnița primăriei ce urma a se ridica în primăvară, cerură a li se da voie să intre în biserică, se urcară pe schele, contemplară cupola de cristal. Nu se mai lucra intens, se înlăturau formele de scânduri ale pilonilor de beton și se făceau obloane provizorii de lemn la ferestre. Comisia vizită și pe primar. . - Cu ce vă pot servi? Întrebă acesta impulsiv
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în construcția sacră. Printre ei era și un arhimandrit de la Patriarhie, ceea ce da comisiei o pretenție de oficialitate. Sutanele negre se plimbară multă vreme prin piață, se risipiră și se readunară, dădură din mâini, intrară în biserică, se suiră pe schele, apoi merseră de asemeni la primar. Acesta, ca fiu de popă, îi primi cu familiaritate: . - Ei, sfințiile-voastre, ce interese v-aduc pe la mine? Văplace biserica mea? . - Ba tocmai că nu ne prea place. . - Ei aș! Dar ce are? . - Calcă canoanele
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
consideră într-o poziție catastrofală." Din maliție, se exageră pe sine însuși, conștient: - Există vreun război undeva? . - Ei asta-i, glumești, zău, ha-ha-ha! Serios nu știi că erăzboi? Polonia invadată, Franța, Anglia au declarat război Germaniei, Italia în dilemă. . - De pe schele n-am putut să aflu toate astea. Mă miramde ce țipă copiii cu jurnale pe stradă! Auzind de schele, Gaittany se temu din nou, și ridicîndu-se se retrase în zâmbete și plecă, salutând din mașină o ultimă oară pe Ioanide
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
-i, glumești, zău, ha-ha-ha! Serios nu știi că erăzboi? Polonia invadată, Franța, Anglia au declarat război Germaniei, Italia în dilemă. . - De pe schele n-am putut să aflu toate astea. Mă miramde ce țipă copiii cu jurnale pe stradă! Auzind de schele, Gaittany se temu din nou, și ridicîndu-se se retrase în zâmbete și plecă, salutând din mașină o ultimă oară pe Ioanide, turcește, cu mâna la frunte, buze și inimă. G. Călinescu În scurtă vreme, toată lumea află că Ioanide n-are
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
În timp ce lumea umbla absorbită pe străzi, în căutare de știri și interpretări, și orașul părea, tot mai mult, moralmente, o cetate cu cartiere în flăcări către care se îndreaptă cetățenii, într-o piață liniștită, lucrătorii își vedeau de treabă pe schele, stimulați de Butoiescu și inspectați de Ioanide. Chiar oamenii din cartier nu zăreau turnul, nici enormul corp al primăriei. Din anume părți ale Capitalei, campanila lui Ioanide începea să se vadă profilată pe cer, asemeni turnului Palatului Comunei din Florența
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nu știu, mă tem că totul rămâne așa cum este.Biserica asta severă este pentru mine un fel de Curte-de-Argeș G. Călinescu în care am zidit umbra a doi copii. Sunt un Meșter Manole dublu. Și nu mă aruncă nimeni de pe schele, lumea nu e invidioasă de opera pe care am făcut-o, fiindcă, precum observi, trece indiferentă, absorbită de alte preocupări. Vine furtuna, nimeni nu se uită în sus. Pomponescu se despărți de Ioanide nu reconciliat cu acesta, ci și mai
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
jumătăți de secol, basarabenii și-au pierdut aproape toate însușirile care dau sens și consistență unei națiuni, că au decăzut până la treapta semi-animalică, de ființe hăituite, prinse în goana pentru supraviețuire, și că idealismul - nu ca fantasmă colectivă, ci ca schelă a propriului destin - și-a pierdut de mult valoarea în ochii lor. Ar fi bine să ne amintim că anexarea țărilor baltice de către Moscova nu a fost niciodată recunoscută de SUA și de cele mai multe dintre democrațiile vest-europene, pe întreaga durată
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
anterioare, formulează variate puncte de vedere și interpretări, le confruntă cu alte opinii sau surse, aplică proceduri de căutare și înțelegere, generalizează după dezbatere în grup, efectuează noi aplicații și reflecții critice, chiar și în alte contexte. • Punctele de sprijin (schelele construcției) date privesc: facilitarea condițiilor, motivarea acțiunilor, actualizarea experienței anterioare, flexibilizarea activității, sugerarea de alternative, punerea în diferite situații și contexte, sprijinirea comunicării și colaborării sau a formulării de ipoteze sau a afirmării metacogniției sau a sugerării de deschideri noi
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]